Page 2 - Calauza_1992_106
P. 2

Pag.  2


                               BURSA
                                                                                 P R O G R A H U L
         SCHIMB  VALUTAR.  La  B ăn.   valorii  schim bului  în  paşaport.
        cile  din  A rad,  Tim işoara,   De­  Estim ările  pentru  perioada  ur­
        va  şi  A lb a   Iuiia  dolarul   se   m ătoare  se  blochează  în   faţa
        cum pără  cu   355  lei  şi  se  vinde   acestei  neaşteptate  hotâriri   a   Policlinicii  Privatizate  „0FTANEX"  Deva
        cu  365—373   lei,  in  funcţie  de  Băncii  Naţionale.
        comision.   M arca  germ ană  se   REZERVELE   VALUTARE         OFTALM OLOGIE:  dr.  Remus  A ngelescu:  luni,  joi,  vineri
        cum pără  în  juru l  cifrei  de  225   ALE  CHINEI.  în   anul  1991  re­  (orele  17—19)  ;  dr.  Lacrim a   Angelescu :  m arţi  (orele  10—20),
        lei  şi  se   vinde  in  ju rul  cifrei   zervele   s-au  m ărit  cu  25,2  la   m iercuri,  sim bălă  (orele  0—11) ;  dr.  Stela  Hristea :  luni,  m arţi,
        de  235  lei.                 sută  faţă  de  cuantum ul  din  anul   joi  (orele  9—10)  ;  REUM ATOLOGIE:  dr.  Ioachim  Oană  :  luni,
         BURSA  NEAGRA.  V ineri  di­  precedent,  ajungînd  actualm en­  m iercuri  (orele  16—18) ;  dr.  Elena  B ozdoc:  m arţi,  joi  (orele
        m ineaţa,  ischimbul  valutar   la   te  la  40  m iliarde  de  dolari.  Chi.   9—10) ;  O .R .L.:  dr.  M arcu  Valeriu :  luni,  joi  (orele  17—19),  sim .
        negru   îm registra   urm ătoarele   ■na  va  rezerva  in  acest  an  fon­  bătă  (orele  10—11);  GINECOLOGIE:  dr.  Alişe  Iliescu :  m ier­
        rate :                        duri  valutare  pentru  a  reteh-   curi  (orele  10—18)  ;  dr.  Valeriu   Teodorescu,  luni,  joi,  (orele
          M arca,  220—225  lei  la  cum ­  nologiza  unele  m ari  întreprin­
        părare,  2310—235  lei  la  vînzare ;  deri.  Pe  prim ul  loc  sub  aspec­  16—18)  ;  INTERNE :  dr.  Petre  Armeanu,   luni  (orele  15—17),
          Dolarul,  360  lei  la  cum părare,   tul   perform anţelor  economice   m iercuri  (orele  14—16)  dr.  Romulus  Itusu,  luni,  miercuri,  vineri
        370  lei  la  'vînzare ;      în  anul  1991  s.a  situat...  China.   (orele  9—10)  ;  m arţi,  joi  (orele  18—19)  ;  ENDOCRINOLOGIE :
          Forintul.  4,80—5  lei  pe  rela­  Sectorul  privat  din  această  ţa .   dr.  Elena  Tem a  (orele  18—20)  ;  PSIHIATRIE :  Ionel  Ţeculescu
        ţia  cum pă.rare-vînzare.     ră  controlează  cca  jum ătate  din
          CURS    VALUTAR.    Cotaţia   producţia  sa  industrială.  China   (sîmbătă  orele  9—10)  ;  MASAJ  CU  BIOCURENŢI:  Dora  Dumi­
        dolarului  .faţă  de  celelalte  va­  obţine  m ult  mai  m ultă  valută   tru,  zilnic  (orele  14—16),  sîm bătă  (orele  10—12).
        lu te :                       din  exporturi  decît  din  investi­
        1$  =   1,6495  DM   (21.02.)   şi   ţii  sau  turism .  După  aproape  40
        ■1,6445  (28.02 )  ;          de  ani  de  Întrerupere  s.a  reluat
        1$  =   1,4930  SF  (21.02)  şi  1,4905  activitatea  Bursei.  Un  primar  hotărît  la  Petroşani
        (28.02)  ;                      CIT  ClŞTIGA   JAPONEZII ?
        1  S  =   5,6095  FF   (21.02.)  ş,i  5,6023   Un  şef  de   întreprindere   —             A  doua  zi,  „Călăuza*1  a   fost
        (28.02)  ;                    200 000  S/an.   Patronul  firm ei   (U rinare  din  pag.  I)  prezentă  la   instalare.   Fostul
        '1 £  =   1,7465  S  (21.02)  şi  1,7401   Nissan  a   cîştigat  anul  trecut   —  în  condiţiile  in  care  presa,   prim ar  n-a  participat.   Păcat !
        (28.02).                      375 000$,  în  paranteză  fie  spus   în  general  mass-m edia  din  ţară   Discursul  d-lui  Stoicuţa  a  fost
          O   HOTARIRE     c i u d a t a .  de  4  ori  mai  puţin  decît  patro­  şl  străinătate,  a  acuzat  intelec­  scurt  şi  cuprinzător.  Din  el  re­
        Incepînd  de  m arţi  25  februarie   nul  firm ei  Crysler  (S.U.A.).                   ţinem    pentru  cititorii  noştri  :
        1992,  persoanele  fizice  rezidente   Salariul  m ediu  anual  al  an.   tualitatea  de  o  poziţie  expecta­  „Cei  doi  ani  de  la  Revoluţie  şi
        în  Rom ânia,  pot  solicita  schim ­  gajaţilor  japonezi  a  atins  anul   tivă   faţă  de  viaţa  politică  şi   pînă  acum  au  fost  ani  de  ne-
        barea  de  valută  în  scopuri  tu ­  trecut  cifra  de   33 000$  (2750$/   socială  a  ţării,  consider  că  p ar­  realizări.  M ineriadele  au  săpat
        ristice  în  valoare  de  m axim um    lună.   adică   550 000—600 000  ticiparea  mea  —  e  un  răspuns...   intre  noi  şi  naţiune  o  prăpastie,
        50 000  Iei  (cea  135$).  Conform   lei/lună).   Cit  de  departe  este   Ni  s-a  părut  a  fi   scurt  şi  cu­  de  aceea  nu  mai  prim im   nimic
        unei  circulare  emise  de  B.N.R.,   Japonia  de  noi...   prinzător.  La  alte  întrebări,  dl.   de  la  nimeni.  Doresc  ca  în  pe­
        vînzarea  de  valută  va  fi  înso­                         prim ar  Stoicuţa  Gheorghe,  ne.a   rioada  acestui  m andat  să  şter­
        ţită   de  m enţionarea  datei   şi                 H.  B.  prom is  că  va   răspunde  peste   gem   această  pată  de  pe  faţa
                                                                    citeva  săptăm îni,  cînd  se  va  do­  m inerilor  care  după  cum  se  ştie
                                                                    cum enta  asupra  stării  Petroşa-   muncesc  din  greu...“.
                 Răspundem  la întrebarea  cititorilor              niului,  văzut  de  pe  funcţia   de   Dl.  prim ar   ni  se  pare  a  fi
                                                                    prim ar.  Corect.  Iată  un  om  ca­  decis  să  facă  ceva.  îl  ajutăm ,
         „Ce  sînt  consumcoop-urile ?“                             re  nu  se  repede...         dragi  cititori  din  Petroşani ?

          C onsum coop-urile  sînt  organiza­  fondul  pentru  plata  dividentelor.
        ţii  obşteşti,  cu  caracter  economic,   Consumcoop-ul  este  o  organi­
         constituite  teritorial,  la  nivel  co­  zaţie  ce  îşi  desfăşoară  activita­          dezbrăcă  goală  goluţă  şi  cu  de­
         m unal,  orăşenesc,  judeţean   şi   tea  pe  baza  legii  şi  a  propriului   „Nu  mă  omorî  getele  ei  arse  de  puterea  crimei,
        . central  prin  asociere,  din  iniţia­  statut,  puţind  stabili   programul            pătrunse  în  vaginul  fetiţei,  ru-
         tiva  proprie  a  locuitorilor.  Aso­  de  dezvoltare  pe  domenii  de  ac­  W   ■   V»  I ii  pînd-o  mai  m ult  decît  ar  fi  tre­
         cierea  se  face  în  scopul  dezvol­  tivitate  şi  unităţi,  în  funcţie  de   mămică!  buit  pentru  un  viol,  după  care  se
         tării  de  activităţi  economico-co-   condiţii,  eficienţă,  cerinţele  aso­            linişti  zicîndu-şi  în  gîndul  ei  :
         m erciale  destinate  unor  interese   ciaţilor  şi  a  solicitanţilor.  Con­  (Urinare  din  pag.  1)  „Diseară  o  pun  sub  scară  să  o
         m ateriale  şi  sociale  prin  m ijloa­  sum coop-urile  îşi  desfăşoară  ac­            găsească  dim ineaţă  şi  să  creadă
         ce  şi  acţiuni  comune.   Ele  iau   tivitatea  pe  o  paletă  largă  de  ac­  M irunica  îngrozită  de  cele  in-   toţi  că  a  fost  violată  sălbatic  după
         fiin ţă  în  baza  hotărîrii  adunării   tivităţi  :  magazine,  complexe  co.   tîm plate  îşi  luase  ghiozdanul  şi   care  a  omorît-o...“  Apoi  se  aşeză
         generale  a  acţionarilor  sau   a   merciale,  unităţi  de  alim entaţie   plecase  la  şcoală,  unde  a  stat  ca   în  fotoliu  dar  nu  putea  sta  liniş­
         delegaţilor  acestora.  M em brii  au   publică,  cofetării,  hanuri,  mote­  pe  ghimpi.  Se  gîndea   să   fugă   tită.  îşi  făcu  o  cafea.  O  frăm înta
         dreptul  să  participe  la  activitatea   luri,  depozite  de  m ărfuri,  atelie­  undeva  pentru  a  scăpa  de  ucigaşa   un  gind  rău :
         cooperativei,   bucurîndu-se   de   re  şi  secţii  de  producţie,  unităţi   ei  mamă.  îi  era  frică  să  mai  mă-
                                       prestatoare  de  servicii,  form aţii                        „Ah,  ce  proastă  am  fost  că  i-nm
         toate  avantajele  •’-ateriale  şi  so­  şi  loturi  de  construcţii,  parcuri   nînce  din  mîinile  ei,  să  o  simtă   spus  Mirunei.  Şi  mai  rău  am  fă­
         ciale  care  rezul   să   prim ească   auto,  centre  de  achiziţie,  de  in­  cum  o  acoperă  cu  plapum a,  oh  !   cut  că  i-am  dat  drum ul  să  plece.,
         p en tru   valoarea  acţiunii  o  cotă   dustrializare  şi  sem iindustriali-   îşi  dădea  seam a  cît  greşise  că  se   îm i  pare  tare  rău  că  va  trebui  să
         din  beneficiul  realizat  în  anul                        jelise  la  mam a  ei  din   pricina   o  omor  şi  pe  ea  !  Cînd  a  căzut
         expirat,  să  aleagă  şi  să  fie  aleşi   zare  a  produselor  agricole,  ferme,   Sabinuţei.  Nu  era  atentă  nici  la   sem ileşinată,  atunci  trebuia  s-o
                                       crescătorii  şi  ingrăşătorii  de  a-
         în  organele  de  conducere.                               ore.  Hotărîse  să  nu  se  mai  întoar­  omor...  Era  mult  mai  uşor  şi  scă­
                                       nim ale  şi  păsări,  staţii  de  incu­
          Fondurile  proprii  consumcoop   baţie  etc.              că  acasă...  Ii  era  frică  să  n-o  o-   păm  de  chinurile  astea  că  mă  va
         s î n t :  fondul  social,  fondul  m ij­  Toate  aceste  elem ente,   prin   moare  m ăm icuţa  de  team ă  că  ar   da  de  gol.  Dar  cum  vine  acasă,  o
         loacelor  circulante,   fondul   de   com plexitatea   lor,   recomandă   putea-o  denunţa.  sugrum  şi  voi  scăpa  eu  de  corpul
         dezvoltare   econom ică,   fondul   Cooperaţia  de  co-nsum  între  for­  Rătăci  pe  străzi  tot  privind  in   ei...“
        p en tru   construcţii  de  locuinţe  şi   mele  viabile  de  privatizare.  urm ă  să  nu  apară  crim inala  care   Biata  M iruna  avusese  dreptate
         alte  investiţii,  fondul  pentru  ac­                     o  omorise  pe  Sabinuţa...   cînd  ii  venise  gîndul  să  nu  se
        ţiu n i  culturale  şi   sponsorizare,  Ec.  CĂTĂLIN  RADU    între  timp,  mama  Sabinuţei  o   mai  întoarcă  acasă,  parcă  Dum­
                                                                    tot  aştepta  pe  fetiţă  să  vină  fiind   nezeu  o  îndem nase  să  se  depăr­
                                                                    foarte  supărată  pentru  întîrzie-   teze  de  casa  în  care  se  născuse
                     Violată  în  cimitir!                          rea  ei.  Dar  parcă  o  ghiară  ascu­  şi  ar  fi  urm at  să  fie  ucisă  chiar
                                                                    ţită  îi  strîngea  inima  şi  o  pre­
                                                                                                  de  cea  care  în  chinuri  o  năs­
              (U rm are  din  pag.  1)  du  printre  morminte.  Trezirea  ti­  sim ţire  rea  îi  da  tirconle  pentru   cuse.  în  tim p  ce  se  preum bla  pe
                                       nerei  femei  din  şoc  fu  groaznică ;   că  fetiţa  ei  nu  făcuse  aşa  ceva   străzi,  îi  cerea  iertare  in   gind
        velit,  cu  a tit  m ai  atrăgător   în   de-abia  au  reuşit  cîţiva  trecători,   niciodată.  Aşa  că  pîţ^'  la  urm ă   prietenei  sale  m oarte :  „Iartă-m ă
        —c;:       Anoc+fl  ce  vftt*'.7.i  asu-  care  în  sfîrşit  apăruseră  în  ci-  merse  la  poliţie  să  anunţe  că  i-a  Sabina,  prietena  mea,  nu  am  vrut
   1   2   3   4   5   6