Page 4 - Calauza_1992_106
P. 4
corpul itn n e u pe o canu,. din a- spital Adriana V. pierzlnd sar le va ore... este tn ca sa intru in casa aceea.. ” Ui im e n s Şi IIIUIIC U U H I v i m v . profesionalii, buna cunoaştere a î nări. A şadar vrem nu vrem , a- I
propiere, ii adună hainele sfîşia. cina ulterior şi rămînînd cu Dar ce făcea crimim!' a în acest roase. Copiii soţia. oamenilor,. Inform aţii şi depuneri 1 Ccastă guvernare va fi de cen tru . J
te, luă p o şeta victim ei şi se pier- sechele toată viaţa. timp ? Scoase corpul 'miicuţei, o (Va urm a) de oferte la sediul redacţiei din i tînga. Iată că in fond electoratul I
• Vind V\v. I’assal, Turbo- str. 1 Decembrie, nr. 27. Deva.
M m m m r ' • « wm # t^ m # m m v r mmm nu s-a deplasat de la stingă s p r e «,
mmm / mmm f mmmi t a w # w m » # / m t # jmv
dicscl — 1991, 20 000 km, culoare • dreapta, ci pur şi sim plu, forţele |
blcom arin închis, jenţi din alu • P ierdut diplom ă calificare din această zonă s-au dispersat. J
„Am rămas şi fără autosanitare şi îără bani..." miniu, pneuri zăpadă, 90 c.p. vi. seria B, nr. 107845 pe numele De altfel şi problem atica generală t
teză m axim ă 200 km/oră, consum HERŢA IlEMUS. O declar nulă. a ţării, im pune soluţii politice dc I
0,5 Iilri/100 km. Inform aţii la
In u rin a d ia ?uţiilor p u rta te intrfc tu aţia serv iciilo r de u rg en ţă şl de 1991, Spitalul P etro şan i a solicitat o s-a dispus Staţiei de S alvare D eva să centru-stînga. '
re p re z e n ta n ţii I g u v ern u lu i cei ai tra n sp o rt cu au to san itarele .autosanitară TV Diesel, p en tru care tran sfere 3 a u to san itare p en iru spi telefoanele 11681 şl 13515. \ Vind caroserie DACIA ţ
L igii Sindicate! or M iniere din V alea 2. Au fo st făcu te v erificări la sp i au fost asig u rate fondurile. Din lipsă talele din Lupeni, V ulcan şl i'cirila, © l nouă. Lovită num ai faţă. I Criza economică, m arile deze- I
Jiu lu i, a rezult at că sec to ru l san itar talele P etrila, P etro şan i, V ulcan şi de producţie, fu rn izo ru l n -a asigu- Staţia de salv are Deva răim n in d fără • Vind cam ionete pe comandă, i Deva, telefon 27789. ' chilibre din industrie, slăbiciunea J
din V alea Jiul» ii se ailu în tr-o lip-ift L upeni, din d iscuţiile p u rta te cu rat-o. Tot in 1991, p en tru spitalul L.i- au to san itare şi fără bani... agriculturii, sărăcia în general fac |
a c u tâ de m a t ±riale san itare, m ed i dom nii d irecto ri rezu ltîn d că proble peni a fost asig u rată o au tosanitară D orim să in fo rm am opinia p u b li orice marcă, zero kilometri, pen-
cam en te, npaii d u rii m edicalii, Auto tna m aterialelo r san itare şi a m edi TV' coronariană care. nici la ora ac că că, dată fiind situ aţia grea a incom patibilă o altă guvernare. S e »
sa n ita re , piese de schim b. D l M irun cam en telo r este una de criză n aţio tuală nu este pusă în funcţiune. ju d eţu lu i, am so licitat M inisterului mizează pe necesitatea unor schim . I
Cosirui a ră ta c ă M inisterul S ănătăţii nală. Dl D r. T ecaş de la spitalul P e 4. D espre cele 5 au to san itare care S ănătăţii, un su p lim en t de 41 au to bări. Sînt curios care ar fi aceste *
i?I D irecţia S a n ita ră a ju d e ţu lu i H u trila su sţin e că nu a afirm at nici se aflau în cu rtea Staţiei de salvare san itare din lotul care este prom is S.C. C.O.M.P.P.I.L. — S.A. schim bări, deoarece este clar că
n e d o ara a r ne^ lija serviciile m edicale de G uvernul C anadei, ca a ju to r G u
de u rg e n ta si ipe cele de salv a re din v ern u lu i R om âniei, aceasta făcind-o problem atica social-econom ică nu I
V alea Jiu lu i... Se afirm a că D irecţia Primim din partea FEDERAŢIEI SINDICALE p en tru a asig u ra o bună asistenţă SUCURSALA HUNEDOARA—DEVA im pune m işcări politice, ci sta b i-'
S a n ita ră a c\ u n p ă ra t cinci a u to m edicală de urg en ţă şi tra n sp o rt dc lizarea Pe o linie clară social-dc. I
sa n ita re şi c i ele se află sto „AMBULANŢA”, FILIALA JUDEŢULUI u rg en ţă la n en u m ăratele accidente
cate la S taţia de S alvare D eva, HUNEDOARA: de m uncă. Achiziţionează prin centrele Deva, Haţeg, m ocrată. Ce vor face consilierii ş i '
deşi sin t cu n t,o ă ra te p e n tru Valea In leg ătu ră cu aceste v erificări şi prim arii acestei form aţiuni politi- >
Jiu lu i. De a se m e n e a, se m ai sp u problem e din zona V ăii Jiului, a fost Orăştie precum şi prin punctele Brad, Hunedoara ce 7 Vor im pune o altă linie poli. I
nea că b o ln av ii şi accid en taţii de la odată că accid en taţii de la M ina P e Deva, inform ăm opinia publică că in fo rm ată şi Liga S indicatelor M iniere
ele au fost cu m p ărate din fondul de
M ina P e trii a au fost tra n s p o rta ţi cu trila sînt tra n sp o rta ţi cu targ a la sp i investiţii a Spitalului Deva, conform din V alea Jiu lu i, p rin p erso an a d-lui şi Petroşani, piei ovine, bovine, caprine şi lină la tică inadecvată situaţiei concrete î
tal.
ta rg a , de U m irtri la spital. S-a spus D rela vicelider, p u rtin d u -se discuţii din ţara noastră sau îşi vor mode- I
R eferito r la dotarea sp italelo r din factu rii nr. 03718 din 2G.09.1991. Au
3.
că M inisterul S ă n ă tă ţii şi dl D irector V alea Jiu lu i cu au to san itare, aceasta fost sto cate şi nu s-a circu lat cu ele principale. D om nia sa a a firm at că preţuri avantajoase, oferindu-vâ în acelaşi timp la program ul politic ? în această ’
D ădău. n u c u n o sc situ aţia acestor reg retă cele în tim p late şi că cine l-a
este bună. A stfel, la populaţia
d ato rită fabricii co n stru cto are „D a
de
au to sa n ita re ... A firm aţia a fo st fă 167 869 locuitori ai Văii, se găsesc în cia" P iteşti care nu a liv rat echipa inform at, a făcu t-o ori rău v o ito r ori prin centrele de la Deva şi Haţeg la schimb sau ultim ă variantă, nu prea văd care I
c u tă a tît în sâ p tâ ,.rn în alu l in d ep en d en t în n ecu n o ştin ţă de cauză. Noi i-um vor fi m ult prom isele schim bări,*
,,C A LA U ZA “, anu.l i i i , nr. 100/1992 d o tarea sp italelo r un n u m ăr de 41 m entele (scaune şi târgi) necesare in fo rm at că, pe cît posibil, căutăm în numerar articole de încălţăminte, stofe, ţesături sau vorba aceea vom avea parte |
(..N oi cei din V aJea Jiu lu i trfiim în au to san itare, revenind o au to san itară p en tru a le putea folosi. A bia în 2 să îm b u n ătăţim serviciile m edicale de
lu m ea a treia**) cU şi pe pos'lul T e ia 3200 locuitori, în tim p ce n o rm a decem brie 1991 am reu şit să cum pă urg en ţă şi tra n sp o rtu l bolnavilor cu metraj şi alte mărfuri. de „aceeaşi M ărie cu altă p ălărie".'
lev iziu n ii D eva... tivul p rev ed e 4500 locu ito ri/au to san î- răm echipam entele — plata făcindu-se au to san itara. îm b u n ătăţin d actu l m e „V irarea" acum spre dreapta ar î
tară. A sta, în tim p ce în zona sp i cu CEC la A utoservice Bascov, în
F a ţă de acestea. F iliala S in d icatu talu lu i H unedoara — cu 120 339 lo tim p ce fab rica constructoare, nu dical' atît. cît ne p erm ite bugetul Informaţii la sediul sucursalei din Deva, str. însem na o liberalizare totală a |
lu i „ A m b u la n ţa 11 a c ău tat să verifice cuitori, există 22 au to san itare. La O- ne-a restitu it banii p en tru echipa aco rd at p e n tru săn ătate, de G uvern preţurilor, privatizarea n eco n tro la-s
la fa ţa locului, această sta re de lu răştie, o au to sa n ita ră revine la 5029 m ente Din cele 5 au to san itare, una Sintem p en tru cel m ai de p reţ bun Griviţei, nr. 37, telefon 13117, zilnic între orele
cru ri. locuitori. a fo st dată p rin tra n sfe r S pitalului al o m ului — SANÂTATEA ! 7—15,00. t ă _ a m arii industrii (în folosul I
1. A stfel, s-a d iscu tat la nivelul în anii 1990—1991, în V alea Jiului B rad. D in dispoziţia M inisterului Să L id er sindial cui ?), cu un accent im portant pe *
M in isteru lu i şi D irecţiei ju d e ţe n e si au fo st p rim ite 12 au to sa n ita re In n ătăţii, P rof. D r. M ircea M aiorescu, IO SIF CRĂCIUN repararea nedreptăţilor făcute în 45 |
de ani de comunism , ceea ce ar '
ki duce la polarizarea bruscă în bo. |
gaţi şi săraci, creşterea şom ajului, ‘
* Nu numai de Ziua Fem eii- Un buchet de ghiocei pentru cititoarele noastre de la S.C. „UNIVERS11 S.A. Deva I * nerate de refacerea proprietăţii I
înm ulţirea conflictelor sociale ge- ,
i
i I private, scăderea şi m ai p ro n u nţa. '
tă a nivelului de trai pentru nia- I
I scle largi de m uncitori. Poate că !
i * această politică a r da roade peste I
I cîţiva ani, dar pînă atunci, cine J
va ţine în frîu m asa im ensă a n e . |
i * m ulţum irilor, cînd epoca în care I
*
I foţi eram egali nu e prea depar- î
i * te ? |
I Iată de ce, am convingerea fer- J
i * m ă că încă cîţiva ani, pînă cînd |
*
I economia se va relansa şi va a- *
i * junge cel puţin Ia nivelul anului I
■» I 1989, linia de guvernare posibilă '
i M artie : tărîm rostit pe lim ba rezultatele ce vor urm a — pe tatea de prestări servicii, din într-o am bianţă plăcută, sub fapt ce atestă din plin grija în încheierea acestui fotore. * răm îne cea social.dem ocrată, ad i. I
i ninsorilor, dar cu zile însorite m ăsura D em nităţii şi Libertăţii cadrul societăţii, mai exact „bagheta" lucrătorului gestio pentru protecţia cum părătoru portaj al faptelor, consemnăm că de centru-stînga. I
K I
de frum useţea femeilor. Veş ce-o trăim ". transportul m ărfurilor de la nar D um itru Topor, un bogat lui. din nou gîndurile economistei *
I nicia trage cu ochiul spre Societatea are ca arie de magazin la domiciliu, cit şi sortim ent de m ărfuri textile G înduri de viitor ? Am notat Elena Bodolan : „Se apropie 8
H. vîrstele tuturo r fem eilor şi fe activitate, zona centrului ve aprovizionarea cu m arfa do pentru bărbaţi. în acelaşi timp, înfiinţarea unui salon de cos M artie, Ziua Femeii şi ne bucu I
I telor : soţii, mame, fiice im . chi, B-dul Decebal, cartierele rită la solicitarea agenţilor e- magazinul „Eva" este specia metică, acolo unde profilul se răm. Să ne întem eiem speran
«. podobite de sărbătoare. Cu gin. Dacia, Micro 15, Gojdu şi Pro conomici; Pentru doritori, con lizat în produse textile pentru pretează. Şi cum a venit pri ţele de viitor, pc realizările I *
I dul la prim ăvară — privim cî- gresului, prin magazinele E- tactarea se poate face la tele femei. In piaţa m unicipiului s-a m ăvara cu soarele-i zîmbitor, un prezentului. Şi e firesc ca îm Oamenii legii alături
* teva clipe spre m unca noastră lectrice, Lenjeric-Lido, Galan- fonul 16015, sau direct la se înfiinţat o unitate cu produse accent deosebit se pune pe a. plinirea noastră, aspiraţiile, să I
de zi cu zi... terie.C iorapi, Meda, Tineretu diul societăţilor din str. Mi. metalo-chimice, aceasta pentru depindă num ai de propriul nos *
I La Societatea Comercială lui, Căm inul, Casnica, Merce. hail Kogălniceanu, nr. 14. provizionarea unităţilor cu tru curaj, de propria m aturi de cititorii noştri
% rie 6 şi Rom arta. Prin cele 38 rentabilizarea unităţii, dar şi m ărfuri de sezon : confecţii, tate. 8 M artie să fie un simbol I
i „UNIVERS" S.A. Deva lucrează de unităţi, una mai cochetă de- A m ănunte privind reorgani pentru o mai bună aprovizio încălţăm inte, tricotaje, lenjerie, pentru fem eile din spaţiul fru CULDA VIOREL — BRAD. Spo
nare a populaţiei
cu m ărfuri
aproape 200 femei. Se întrec
* cît alta, cine trece în această zarea societăţii, am aflat de la articole pentru cadouri (parfu. rul în muncă, conform reglem entă
în hărnicie, solicitudine aştep- tînăra economistă Ancuţa Roşu, din acest sector. La parterul museţii noastre rom âneşti. La
prim ăvară frum oasă, intîlneşte m uri, porţelanuri, cristaluri). ceas de sărbătoare lucrătoarelor rilor actuaie, se plăteşte în confor
1 tîndi?-i pe clienţi să treacă pra în calitate de contabil şef, care, magazinului „Rom arta" a luat Nu de alta dar luna m artie este *i
S gul celor 38 unităţi ce aparţin am abilitate, solicitudine şi zîm- deşi este tînără, dovedeşte o fiinţă un raion de ţesături, iar societăţii noastre, tuturor fe m itate cu clauzele stabilite în con.
I betul om ului com erciant care luna cadourilor pentru femei, meilor, un gînd sincer şi curat tractul colectiv de muncă.
* societăţii. în m unca lor am se bucură cînd un client alege m are putere de muncă şi dis. la etajul I, unul de galanterie, şi cele dragi aşteaptă să le do
descoperit particularităţi ce cernăm înt profesional financiar- m arochinărie şi parfum erie. Se ca şi albul im aculat al ghioce în situaţia Dvs., SARMISMOB
I conduc la aşezarea com erţului m agazinul său. P rin aceste m a vedim afecţiunea şi în acest lului pe care vi-1 aşezaţi pe I Deva a acordat sporul respectiv în
« gazine se desfac cu am ănuntul comercial. Astfel am consemnat: mai adaugă înfiinţarea unui mod. piept, în Ziua sărbătorii noas. * raport de vechim ea totală în muncă,
devean la nivelul cerinţelor, „Schim barea profilului unor punct de încălţăm inte femei, tre. La m ulţi ani !“ neluînd în considerare întreruperea
I care sint în acelaşi tim p do m ărfuri nealim entare din sec unităţi în interesul cum părăto la magazinul „Ciorapi — 83" Gazde ospitaliere, pline de I
I» toarele textile-încălţăm inte (pon solicitudine au fost in periplu G rupajul de fotografii se «i vechimii în m uncă şi în aceeaşi u-
vezi ale pasiunii şi competen dere 60 la sută)- şi metalo-chi- rilor. U nitatea „Lumea copiilor" de pe B-dul Decebal. nitate, iar CRISBUS S.A. a m enţi
1 ţei profesionale ale frum useţii mice. Peste tot se găseşte un a fost integrată în magazinul Se rem arcă deci,, evitarea nostru reportericesc magazinele constituie într.un vertical \ nut sistem ul vechi de acordare a
« conduse de Angela Şerb, Do „TOP.PROFESIONAL" sponso
sufleteşti, ale dorinţei fireşti de bogat sortim ent de produse la „Tineretului" iar în spaţiul a. transform ării unităţilor în ba rizat de către „Călăuza" şi Com sporului în raport de vechim ea ne
1 a întîm pina viitorul cu un co preţuri accesibile şi pe placul cestuia s-a deschis un magazin zaruri şi păstrarea în general, rina Mandoc, Salomia Oargă, pania de Turism a Sindicatelor I întreruptă în aceeaşi unitate.
* m erţ de nivel european... clienţilor. Nu lipseşte posibili de m enaj. Magazinul „Adam" a profilului acestora, în care M aria Nan, Ecaterina Kasler, „SINDACO" S.R.L., prin agen <* Acesta este m otivul pentru care
„în întîm pinarea viitorului — tatea operaţiunilor de retuş (destinat articolelor textile) este să ofere clientului un comerţ Irina Mariş, M agdalena Biri.ş, ţia de Turism a Filialei H une I la actuala unitate aveţi un spor de
« rem arca tîn ăra econom istă E- (ce se execută gratuit) la uni specializat acum în încălţăm inte modern, civilizat, util cu ade Georgeta Brăneţ, Constantina doara (şef agenţie ec. Nicolae s vechime de 6 la sută, întrucît la
I Icna Bodolan, directoarea so tăţile de confecţii (Magazinele pentru adulţi şi copii şi poartă vărat. Şi încă un am ănunt : în Felecan, L etiţia Duma. Sînt a- Rad). I data executării pedepsei, vechim ea
% cietăţii — fetele noastre vin „Eva“, „Romarfa", „Tineretu num ele de „Elegant"; U nitatea actuala conjunctură a concu * în aceeaşi unitate s-a întrerupt.
cu fapte de m uncă — începutul lui"). De o bună apreciere a „Elegant" — actualm ente „A- renţei,. in unităţile societăţii se devărate mesagere ale creşte Foto.reportaj realizat de
I clienţilor se bucură şi activi dam", oferă după reorganizare I
* răm înînd să fie confirm at de lucrează cu preţuri minime, rii prestigiului societăţii. IOAN V L \D I. MARIŞ
•W V W V iV V W /W A W M 'iV rtW V W V l
CALÂUZA • NR. 106 • 1992 3