Page 3 - Calauza_1992_108
P. 3
Pag. 2 C&LAUZA • NU. 108 • 1992
***************************************
BURSA
„PESTE TOT AM DAT DE OBSEDAŢI" Viaţa societăţile»’ comerciale
CURS VALUTAR lei. Să exemplificăm ce Înseam
Leul s.a menţinut toată săp. nă aceasta in raport cu celelal (Urmare clin pag. 1) şi slabă. Avea momente cind Numai că fulgul nu avea să Ionul şi a posedat.o acolo pe
tămîna trecută la nivelul deve te monede, ţinînd cont şi de ra ii mimjlia părinteşte pe crcş. plutească prea mult. Mizeria măsuţă. Fata n-a zis nici
nit deja tracasant: ÎS = 198 portul dolar/marcă. ll tentase frumuseţea şi cru- tet pe mtcuţii vagabonzi, dar o trase din nou in alina ei. pis... Doar el s.a supărat că Ofertă turistică
ditatea fetiţei dar pînă la ur şi momente cind ii ameninţa Seara, a trecut în vizită şeful n-a lost fată mare...
1 $ = 198 lei, 1 DM = 119, 25 lei, 1 S = 1,6601 DM. Aici n-am mai răbdat şi am
mă s.a speriat de faptul că din senin că le sparge capul centrului pentru a-i vedea
1 FF = 35,11 lei, 1 S = 5,6391 FF. era tare murdară. Efectiv, cu un elastic la capătul că pe cei noi sosiţi. Nu venise intrebat.o :
1 SF = 131,95 lei, 1 $ = 1,5004 SF. praful străzii se aduna pe ruia se afla o biluţă de plumb. decîl ea şi un puştan slab şi — Şi tu, n-ai făcut nimic? profitabilă
1 £ = 342,00 lei, 1 £ = 1,7272 S. corpul ei, se infiltra prin ro Nici că se putea o invenţie inalt ca o girafă, veche cu. Nu i-ai dat cu ceva in cap ?
1 DI = 0,1591 lei, 1 '$ = 1244,50 LI. chiţa subţire şi acolo rănii. mai drăcească. Eăcra „clip" noştinţă a Centrului. Şeful a Ea se întrerupse o secundă
nea pe piele... M a jurul a şi apoi te durea două zile interogat-o absent şi şi-a no. din zburllrea părului de pe Turismul se poate considera una
Se vorbeşte tot mai mult des ROM POST a majorat tarifele tras-o de ureche pe micuţa locul atins... tat totul pe o bucată de hîr. piept şi intorcindu-şi. capul
pre deschiderea unei BURSE DE la unele servicii de telecomu vagaboandă în semn de supă tie. Avea vocea stridentă şi pentru a mă vedea bine, zise: dintre cele mai îndrăgite forme de
petrecere a timpului liber, o bucu
Ea a fost introdusă direct
MĂRFURI ŞI VALORI în mu nicaţii. Instalarea unui post te rare că mizeria de pe corpul la baie. Nu mai văzuse aşa Luci n-a avut încredere in — N-aveam cui. Peste tot rie- a tuturor vîrstelor.
nicipiul Deva. Se caută un spa lefonic se face contra sumei de ei i-a stricat plăcerea acelei el. Şi bine a făcut. La ier. am dat de obsedaţi. Dracu’
ţiu in apropierea pieţei centrale. 3600 lei pentru persoane fizice seri... ceva de cînd fugise în stradă. minarea discuţiei, i.a cerut ştie. Pe vremea comuniştilor, Iată motivul pentru care săptâ-
S.a bălăcit în neştire. A to
In atenţia Primăriei ! şi 5000 lei pentru persoane ju să se dezbrace pentru a vedea toţi bărbaţii mureau după fe mina trecută am vizitat o unitate
A doua zi a ajuns după o
pit săpunul realizînd
BANC POST — S.A. este ge ridice. mulţime de formalităţi la clăbuci din care a ieşit nişte dacă n-are vreo boală „pe mei, pe cînd acuma — se dau de turism a sindicatelor. 5>i aceas
ca
neroasă In oferte de credite a- Centrul de minori. Acolo a prinţesa zorilor. După baie dedesupt". Fata s-a dezbră in vint -după bani... ta, a fost AGENŢIA DE TUKisL.i
genţilor economici şi persoane ELECTORALE fost preluată de o ţipă înaltă s.a simţit uşoară ca un fulg... cat şi el şi-a dat jos panta. (Va urma) DEVA, aparţinătoare CuMPANIEI
lor fizice pe termene diferite. DE TURISM A SINDICATELOR
Cei ce doresc să construiască lo. Din surse demne de încredere „SINDACO" SRL Bucureşti.
cuinţe pot negocia pentru obţi aflăm că ultima campanie elec Cu amabilitate, economistul NI-
nerea unor credite cu dobînzi a. torală pentru alegerile locale a FANTOM A DIN AVION COl AE HAU, şeful agenţiei, om
vantajoase. Care era cursul pe costat Convenţia Democratică „Ca o poponeaţă de bebiţel“... legat cu sinceritate de munca în
relaţia cumpărare/vlnzare ? In din Deva peste 200 000 lei. E turism — ne-a oferit prilejul unui
una din zilele trecute: 1 S = mult, e puţin ? Sîntem curioşi (Urmare din pag. 1) limba rusă şi fără nici un fel (Urmare c!in pag. t) şiacu mă chema Slobodan Bog- dialog deschis, la obiect.
360/378 lei, 1 DM = 215/225 lei, cit a cheltuit F.S N. şi chiar de accent străin ? Şi apoi, in ce danovici şi chiar cămi suna (Va — Care este activitatea dc bază
1 £ = 833/651 lei. 1 SF = 238/ P.D.A.R... sceptici. Unul s.a încuiat in ca mod ia el cunoştinţă de cele po felie cu Milan, căpitan pe lone face un joc de cuvinte : a agenţiei ?
249 lei şi 1 FF = 62/65 lei. H.B. binetul de toaletă, unde a scris mai mici amănunte, chiar şi de luntre pescărească, ieu mă dă slobod-slobodan). Toate or mers — Valorificarea locurilor de o-
in bloc.notesul său o frază. Ar cele intime, pe care le face a. deam pastă cap dă trei ori ca unt dă lemn. Milan al cu pluta dihnă şi cură balneară, precum şi
kaşa a repetat.o pe Ioc. Altuia poi cunoscute ? La întrebarea : fâtfrumos dă la noi şimi schim mai avea doi pălmaşi pă găoa organizarea de excursii, in ţară şi
i-a dezvăluit conţinutul buzu de ce nu ar vrea să apară în bam profesia, apartenenţa poli ce şi pescuia dă ani dă zilen străinătate,
— Ce înseamnă AGENŢIA pen
TRANSNISTRIA - 0 ENIGMA ? narelor. Unui al treilea i-a spus faţa oamenilor de ştiinţă, prie tică şi naţia ucenicindumă pes zonă. Ştia trampa cu cărelia tru membrii de sinuicat din judeţ
tenul omului-invizibil a răspuns :
său,
ce conţine geamantanul
păsta lac şi trăgea do bucată
car, meseria lu unchiu
patru
predat la bagaje. Iar pe o doamnă „Pe mine Arkaşa nu mă deran responsabelu cu cheile raiului transportată „dincolo" la cîntar şi pentru lamiliile acestora ?
(Urmare din «iag. 1) nilor, care au rămas să locuias a făcut-o să roşească, dezvă jează, ba chiar, dimpotrivă, el dăn cerurile lu ăl dă sus. Mî_ Io bătrîne cu Hamilton nainte — După un start aproape timid
că aşa cum au făcut-o de vea luind ce culoare avea lenjeria îmi dă sfaturi, cu el e intere tulican fustă dă piele cu nume şinco dată măi flăcăi dupaia. in activitatea turistică, am reuşit
avea o delegaţie liniştită. Închid curi în sate aproape in întregi ei intimă. Glasul lui Arkaşa se sant să stai de vorbă. Iar oa dă conspiraţie Bilijana Stoico- Dacă mai dădeai cu greblan ma. ca in scurt timp Agenţia noastră
ochii şi încerc să adun în min me româneşti. Pierderea privile auzea de fiecare dată din locul menii de ştiinţă obişnuiesc să vic dată la loveala lu Valone rc după peşte îţi scădea dăn să fie „aşezată" în centrul atenţiei
te date despre Transnistria. giilor de către fosta nomencla spre care arătau pasagerii : din tc poarte prin laboratoare şi (3 sute dă uaşintoni) în rate işi cheltuială. Omu iera ferplei I doritorilor de a-şi petrece in mod
...De Transnistria am auzit tură comunistă, „debarcarea mul stingă, din dreapta, din tavan, oricum nu vor înţelege nimic. lua bileţel dă voie po bărcuţă Toţi dăn zona haş îl ştia şi cred plăcut, recreativ şi reconfortant
cînd aveam 5—6 ani. Bătrînii tor Kaghebişti", drumul spre o din orificiul pentru ventilaţie. A- Nici chiar cu nu ştiu de unde dă turişti, şurma să ne reunifi- cavea şonţelegere cu potera că concediul in staţiuni balneoclima
terice.
satului depănau amintiri din independenţă reală şi o posibilă ceastă distracţie antrenantă a a apărut Arkaşa. Iar ei nu-mi câm în tara tutulor posibilită nu lucra dăcît pă recomandare Numai anul trecut, de exemplu,
cele două războaie la care au (şi normală) unire a Republicii durat exact două ore. răspunde la întrebări de genul ţilor a macaroanelor şalu vinu da cuiva dăn branşa. Mam des peste 1000 de salariaţi au benefi
luat parte. Tot pe atunci, la un Moldova cu România, au făcut Trebuie să admitem că feno acesta. Sînt Arkaşa, şi cu asta chianti. leu odată ajuns in I- părţit dă miţă cu pupături şi ciat de bilete pentru tratament şi
unchi, fost ofiţer în armata ro să se trezească nostalgii ale menul are un caracter extraor basla, îmi spune. Eu nu mă je talia trebuie numa să vreau cu strîngeri în braţă can filmu cu odihnă. Pentru perioada februarie—
mână, am văzut nişte fotografii fostului mare imperiu, care, pe dinar. Să mai admitem şi că nez de el, este ca un alter-cgo carabinieri şi să guiţ azil poli războinicu întors acasă şi iară martie 1992 au fost valoriticate deja,
„făcute în Transnistria". in ca faţă sau pe căi ocolite a susţinut misteriosul călător ar fi putut ai meu, dar arc idee de tot cepa tic i Ciau şiauguri. Simplu şi e- pă plecate în delegaţie la Prun-
re preoţi militari români bote apariţia în stingă Nistrului a fi un foarte abil ventriloc. Dar ce există. Nu ştiu nici dacă a legant cum dai jos un ciorap dubîrgăului îa sperînd co să ne în întregime, locurile contractate
cu staţiuni balneoclimaterice
bine
zau copii cam de vîrsta mea. unei fantome: „Republica Nis- de ce, atunci, vocea Iui se au venit la m'ne pentru totdeauna dă pa pic'oarele nevestei. în L. mai lovim pă traseu. ieu cu cotate in turismul românesc, prin
Copii de români nu au fost bo treană", avîndu-1 în frunte pe zea din locuri diferite, de ce sau doar pentru o perioadă îmi făcusem porlretu la minut gîndu dă nici pomeneală! tre care: Slănic Moldova, Govora,
tezaţi la timp pentru că „nu Ie Igor Smimov. Arkaşa răspundea numai in Timpul o va arăta". pasaportu laveam în jep dă mult — Va urma — Câciulata, Covasna, Vatra Dornei
dădeau voie bolşevicii". De atunci, actele provocatoare, ■) rna gsrmi eanm aamt mxm BKH MB 9Q3Q iir— n a mb» wm
samavolniciile, batjocorirea şi şi Herculane. în lunile trecute din
Mai tîrziu am aflat că Trans acest an, au petrecut zile de neui
nistria, era denumit între cele chiar uciderea românilor basa- Timişul tat în staţiunile noastre — adevăra
rabeni au devenit fapte
coti
două războaie mondiale terito diene. cucereşte italia şi Coasta de Azur te centre curativo-profilactice —
riul cuprins intre Nistru şi Bug, Perfidia „fratelui mai mare" (Urmare din pag. 1) 9 pînă Ia Nice au fost de parcurs nifestării), au cele mai diverse duci în spate — că doar aşa-i peste 350 de hunedoreni. Biletele
unde se găseau, între altele, o- de la Moscova, precum şi poli peste 1 900 de km. Noroc că i- si interesante forme. S-au folo carnavalul — o blană de urs pentru perioada imediat următoare
raşele Moghilev, Baltă, Ananiev vor sosi în curînd. Numărul lor,
tica de temporizare a „baciului fost şi spaniolii, braziliencele talienii ştiu să construiască au sit sute de tone de carton, de din Carpaţi, sau un cojoc din
şi Odesa. După constituirea de la Chişinău" le-a dat apă la (sumar îmbrăcate), americanii de tostrăzi moderne, presărate, a. vopsea, lemne şi cuie, ca să nu biana de oaie românească. In perioadei, preţul şi staţiunile repar
R.S.S. Moldovenească, probabil moară separatiştilor nistreni, la Baza NATO Neapole, olande proape la tot pasul cu tuneluri mai vorbim de milioane şi mi ultima zi, ei au participat — tizate noua, le vom prezenta intr-un
ca o compensare a ruperii din lingă ei venind multe din zii şi germanii. în Piaţa Judecă iluminate de vezi acul in carul lioane de flori, pentru că, într fără să se jelească, însă, — la număr viitor al „Călăuzei" — săp-
vechiul trup al Moldovei lui scursorile fostului imperiu, ca torilor din Capua (23 000 de lo cu fin. Coasta de Azur este ad una din zile are ioc pînă şi o incinerarea M.S. Carnaval (mo tămînal considerat şi de noi — o
Ştefan a judeţelor Ismail, Ceta re pozează acum în apărător a cuitori) — specifică aşezărilor mirabilă numai pronunţîndu-i „bătaie cu flori", mai ales ga ment simbolic) şi la jocurile noc gazetă cu adevărat pusă în slujba
tea Albă şi a Ţinutului Herţei, drepturilor omului şi ale hota construite de romani — au ră numele, darămite s.o vezi de la roafe şi foarte puţini... tranda turne de artificii care au făcut tuturor oamenilor. Aici aş dori sa
noii stăpîni ai lumii au atribuit relor marii Rusii. Dar cuţitul a sunat, mai frumos decît oriun doi paşi fie Ia Cannos, Nice. firi. Aici se ştie că, un ansamblu să „cadă" cerul Mediteranei pes mai adaug că, avem o bună conlu
noului stat o fişie de pămînt ajuns la os. De beţii, bătăi, îm de, taragotul lui Pavel Roşu, na Monte Carlo, sau Menton. Cînd folcloric, .,Timişul", poate cuce te capetele noastre răsucite-n crare cu sindicatele unităţilor mari
paralelă cu Nistru, lată de 30— puşcături, omoruri s-au săturat iul lui Nelu Cristea, vioara lui este vorba însă de carnavalu1 ri — prin cîntec şi joc — pre sus a mirare şi admiraţie. Aşa din municipiul Hunedoara cit şi
40 km şi care începe la sud de chiar şi ruşii, ucrainenii şi bul Constantin TIa'eg, ea să nu mai organizat înaintea poetului do tenţioasa Coastă de Azur a Fran ceva poate fi văzut numai la din oraşele Călan şi Orăştie.
lampol şi se întinde pînă aproa garii care trăiesc împreună cu amintim do chiotele şi strigătu Siintelc Paşte. S'> schimbă situa ţei. în fala unor tribune arhi Nice, unde au fost prezenţi, de — Voroiţi-ne despre excursii.-
pe de Belgorod. Ca suprafaţă, basarabenii de zeci de ani. Toţi rile căluşarilor bănăţeni. S-or fi ţia. Carnavalul este făcut pe pline cu... milionari-sponsori, asemenea. prefectul de Timiş, — Oferim pentru colective de sa
această zonă ocupă circa 12 la speră să fie lăsaţi în pace să-şi răsucit in mormintele lor şi gla măsură miliardelor de care dis dansatorii Iui Tomiţă Franţescu domnul ing Dorel Borza şl Pos lariaţi, elevi, studenţi, pensionari
sută din teritoriul actual al Re vadă de rosturi şi poate lucru diatorii iui Spartacus, ce.şi în pun, mai mult oaspelii-turişli s.au întrecut pină şi pe ei în tul de Radio Timişoara care a etc., posibiliatea organizării de ex
publicii Moldova. Dar ca urmare rile s-ar fi aşezat pînă acum văţau regulile la şcoala din a- americani decît băştinaşii (prin şişi : ropote de aplauze, ovaţii realizat, în direct, şase transmi cursii la sfîrşit de sâptâmînâ (2—3
a politicii de rusificare. aici dacă separatiştii n-ar fi spriji propierea aşezării. N-a prea fost tre rare şi 7 000 de români aciu şi aorecieri de genul „Bravo, sii radio de la faţa locului. O zile) in staţiunile balneoclimaterice
s-au amplasat importante obiec niţi de elemente ale fostei Ar timp de admirat pentru că. . ar iţi pe ni-i ca vai de lume), C’a- România" nu venit să In râ\.:!n. adevărata premier.* ejrr a mu- Geoagui-Uai, Felix, Herculane şi j
tivi; industriale la care s-au an mate Roşii, acum in reorgani tistului (ziua vcol no, vf«'-i |u. i > al O' . ’ - • in fru ■ te eu î i F • . SWMO.'itVJ; i:.l succesului artistic al ..Timi VoinCMbu. j
gajat in principal ruşi. ucrai zare. ■ --'l; îi ş;>dc- bir -1 ’ •,. ’ ■■■ . a. : ă ..nv>li\ u! n:a .L;Or -â zi i“. HRAVO > • Organizăm excursii ti peste ho- i
neni, găgăuzi, ponderea acesto ****+************************-**** ******■*************++*********+****- laie: săptăminal (2—3 ziie;, cu pic- j
careu joia şi întoarcerea duminica
ra depăşind pe cea a basarabe- (Va urma) — in Ungaria (preţul fiind de 3 300 '
I
„De ee ai,„omorît-o? De ce?“ | A KQARTEA NICOLAE TIC pentru 5 zile în Turcia (preţ infor-
lei). în 31 martie a.c. se va pleca
I A M A C I A T A / A I W C O R J W I A M noa t\ rJi'nTTtnn mp/trfTM f»! ţnndll! | mm satuuiti , ^ativ 9 000 lei). Cazarea şi masa la
I dus şi întors vor fi în staţiunea