Page 1 - Calauza_1992_109
P. 1
GHERGHINA, FATA DIN FÎNTÎNĂ
Întîinplaroa pe care am să v.o să-şi închine sufletul Domnului, cina, G herghina se sculă devre
povestesc s-a petrecut în com, iuîndu-şi gîndul de la cele lu me să piece la drum că era ce
Săboan, satul Iguani, din ţinui meşti. Gherghina mergea mereu va de mers pînă în satul vecin.
lul Moldovei. Trăia acolo o fa Trebuia să treacă şi p rin tr.o pă
lă cuminte şi vrednică, pe n u durice, la marginea căreia era
me Gherghina. Şi-ar fi dorit şi o fintînâ din care îşi potoleau
ea să Se mărite, să intre în rîn. CRIME CARE NU SE UITĂ setea toţi drumeţii .care treceau
dul femeilor, d ar pentru că a- prin partea locului. Cam prin a-
nii treceau (ajunsese la vîrsta
dc 25 de ani) şi în viaţa ei nu la biserică. în -.at şi din cînd in n .M .
se petrecea nimic în acest sens, tind nud mergea şi la o altă bi
hotărî să nu se mai mărite ci serică, in alt uit. în ziua cu pri (Continuare în pag a 2-a)
în numărul viilor :
M CO I.AE CE.UJŞESCIJ I.A C ă u t ă m K . G . B . — i ş t i . . .
NEGOCIEM CU GUVEKNU1.
STOLOJAN
Redacţia noastră caută foşli colahoiatori ai K.GAI. aflaţi pe
teritoriul României —- colaboratori caro ar fi dispuşi să scrie
sau să relateze unele faple din interiorul fostei instituţii, Sin-
în numărul 110 veţi citi o tem interesaţi in mod deosebit de planul „MAREA NEAGRA".
scrisoare cutrem urătoare : NE Putem lucia şi prin corespondenţă. Discreţie absolută ca la noi
SCKIE l .N MORT. nu inai există !
Fort organizat de copii in Tîrgu Jiu ?
în una din zilele trecute — piilor, cetăţeanul a invocat fap individul i-a răspuns că e în faţa
la blocul nr. 5 de pe strada Mi tul că băieţelul i-ar fi spart blocului şi că-i înconjurată de
nerilor din Tîrgu Jiu — doi co parbrizul la maşină... Dar sur cetăţeni...
pilaşi — Alina şi C'osmin — au priză, fetiţa ii contrazice, spu- Văzind că femeia e hotăi ită
fost acostaţi de un cetăţean ne nîndu-i in faţă că minte cn ne să elucideze situaţia — cetăţea
cunoscut. Alarm ată dc strigăte ruşinare — deoarece mai iutii nul a îndulcit-o, spunîud Că-1
le disperate ale copilaşilor, m a încercase să o ademenească pe iartă pe băieţel, că c mic şi că
ma lor, d-na Elena Potbănicea- oa, amăgind-o să vină cu el... oricare copil poate greşi...
nu, a ieşit repede afară din a- Nemniştiind ce să creadă, m a Numai că d-na l’otbăniceanu
partnmenl chiar în clipa cînd ma copiilor a cerut să meargă
individul devenise şi mai insis îm preună şi dacă e aşa cum se li. S.
tent faţă de micuţele victime. susţine — oa va plăti paguba,
I.uat la întrebări de mama co tnlrcbînd unde se află maşina. (Continuare în pag. a 2-a)
4****»1»-** *** *¥¥**¥*¥•¥*¥***¥*¥♦¥»
« 4
4
4
4
4
4
4
4
--------- 4 4
* 4
* Se zvoneşte că dl CORNE- »
î IAU VĂDIM TU DOR va c a n -»
* dida la postul dc Preşedinte. »
* Va propune ca priin-ministru *
+ pe dl Petre Roman, procuror»
* general pe Gheorghe Robu, *
« m in istru al apărării — gene-»
„ ralul Cheler. ministru de in -»
î terne col. Radu Teodoru... »
* î
* ♦A-******»*-***** *44* 4-**** * *-****•»
Conferinţă extraordinară „Trăim înir-o dictatură cere se exercită altfel decît pînă în 1989“
ta Petroşani Rep. : D um nezeu? Credeţi Interviu tu di. VIKGILlU ZH.V dată aţi accepta să cedaţi pu
(Urmare din nr. 108)
terea ?
în El ? GANU, preşedintele Comitetului V.Z. : Da. Dacă după patru
Simbăiâ. 21 martie a.c., la Pe martie, urmînd a dobindi per V.Z. : Da. Nc-am împăca!. ani n-am reuşi să convingem e-
troşani, în sala Casei de cultură sonalitate juridică în termen de Problema religiei este o proble de Reorganizare a I’.C.R. lccloratul, înseamnă că nu me
s-a desfăşurat Conferinţa ex 15 zile. C.S.M.R. este formată, mă de conştiinţă individuală. rităm să răm încm la cîrma ţării.
traordinară a Confederaţiei Sin deocamdată, din : Liga Sindica Nu mi se parc că pentru un Rep. : Şi dacă cei care vă sus
dicatelor Miniere din România. telor Miniere din Valea Jiului mem bru P.C.H. ateismul este Rep. : Dacă ar fi să învingeţi ţin acum, comuniştii din ime
Programul Conferinţei, Ia caro (principalul promotor al Confe strict necesar. în alegeri, ce soartă ar avea ce diata d-voastră apropiere, a-
au participat membrii fondatori deraţiei), Federaţia Ligilor Sin Rcp : Deci, d-voastră mai cre lelalte partide? Aţi accepta să junşi din nou la putere, vă tră-
ai Confederaţiei, precum şi n u dicatelor mecanicilor şi ajuto deţi în „comunismul este visul vă „înfruntaţi" mereu în ale A consemnat
meroşi invitaţi ai presei scrise rilor mecanici din S.N.C.F.B. de aur al omenirii ?" geri ? MARLV PIETRARU
şi din audiovizual, a cuprins în (inclusiv sindicatele Metro-ului V.Z. : Folosind alte cuvinte, V.Z. : Bineînţeles.
principal analiza şi am endarea Bucureşti), Federaţia „Bihor" a da. „Nevoia de legalitate este Rep. : Şi dacă aţi pierde vreo (Continuare in pag. a 2-a)
statutului, raportul privind ac Sindicatelor libere TEST, în înscrisă în codul genetic al spe
ţiunea „Bucureşti, 17 martie" şi curs dc afiliere fiind şi Sindi ciei Ilomo sappiens".
completarea unor funcţii dispo catul Carierei Lupoaia, precum R e p .: De ce-aţi stat de-o p a r
nibile din conducerea Confede şi alte cîtcva sindicale din Ba te pînă acum ? ! „Dragostea adevărată?
raţiei, al Cărei preşedinte este zinul carbonifer al Gorjului. Au V.Z. : Nu am stat deoparte ci
domnul Miron Cosma, ales intr-o participat ca invitaţi şi repre- pur-şi-simptu posibilităţile dc
precedentă conferinţă. intervenţie ale individului, în ! Nu ştiu dacă există.
Confederaţia Sindicatelor Mi C Ă IAN C'ARPIN, realitate, sînt foarte mici. Nu atîlea experienţa, tind să cred
niere din România a fost înre GEORGE MORAR trăim într-o democraţie ci in că dragostea adevărată există
tr-o dictatură ce se exercită alt ) întâmplări de la
gistrată la Tribunalul Munici doar in m inţile adolescenţilor
piului Bucureşti pe data de 16 (Continuare în pag. a 2-a) fel decît pînă în 1989. terorizaţi de părinţi să nu se
usa iu dan
A’ AW.VAW/AWr.Vi'rWi'/.V.'.Yi’.Yr.'.V.Vi'.V.-.WWl'.V.VWiWlY.V.Y.VV.-.Yi-.SV.-.V.V.V încurce intre ei — sau în ro
manele scrise pentru cucoane
TRANSNISTRIA - O ENIGMA ? ra păzită de grănicerii din vama J Dacii ar fi să fac un bilanţ care se exhibează singure în
că
Leuşeni.
Nea Costieă cred
) al relaţiilor mele intimplătoare, faţa oglinzii, sau în pat cu de-
este emoţ ionat i ele ar fi extrem dc. multe, in. gctid arătător...
3 m artie 1992, ora 20,00. cut o escală la Otopcni, unde îm i aduc aminte că şi cu am 1 credibile aproape. De m ulte ori — Eşti groaznică...
s-a întâlnit cu preşedintele Ilies- fost, cînd, cu ani in urm ă am 1 stau şi mă întreb cum dc nu — Sînt foarte aproape dc a.
■Sîntem in vam a Albiţa. Şir cu, ocazie cu care a calificat si trecut prima dată frontiera de \ am fost dezmembrată, innabu- devăr, dc realitate. Nim eni nu
nesfîrşit de maşini Lada, Mosk- tuaţia din Transnistria ca „o pro- stat în Uniunea Sovietică şi par l ntlă de atîţia bărbaţi care au poate să-mi ţină lecţii despre
viei, Niva, chiar şi motociclete că mai simt şi acum privirea ) tînjit după m ine şi chiar m-au adevăr, aiita tim p cit eu l-am
(deşi nu e prea cald), aşteaptă dură şi rea a grănicerului rus ) avut cu voia sau fără voia trăit şi încă îl trăiesc... Uite,
cuminţi să se întoarcă acasă. care ne-a făcut semn cu Kalc.ş- i mea. N -am fost niciodată o cu line e altceva. Ai fost un
Trecem peste rînd, deh, dele. (JURNAL DE CĂLĂTORIE) nikovul să coborîm din m a 1 curvă adevărată şi nici acum bărbat tandru, un tip care
gaţie-interes de serviciu şi aş şină. 1 nu sînt. Viaţa m-a obligat să poate rămînc m ultă vrem e în
teptăm liniştiţi vameşii. Acum grănicerul vorbeşte ro \ trăiesc aşa. Se spune că ce mintea mea. Nici măcar nu.m i
R adiojurnalul repetă ştirile di vocare menită să îngreuneze ad mâneşte, cu accent parcă mai i ţi-e scris în frunte — aia tră. voi permite să pretind ceva
fuzate în timpul zilei. O singu miterea Republicii Moldova în puţin moldovenesc decît cel ca ) teşii ! Dacă Ui este silă pentru pentru clipele petrecute îm
ră noutate : comunitatea statelor europene re ne-a urat drum bun cu cite- ) că îţi povestesc toate ustea — preună... Deşi, dacă m ă gîn-
La întoarcerea de la O.N.U., şi Organizaţia Naţiunilor Uni va minute în urmă. t mă abţin. Deşi dacă eşti un desc bine, al puica să rupi cî.
unde Republica Moldova a fost te". Nu mi se pare a fi îngri A, d ar a dispărut de pe catarg } ziarist bun, n-ai cum să oco. teva miciră de la ziarul ăla
prim ită ca mem bru al organiza- jorat de situaţia de acasă. steagul roşu cu secera şi cioca 1 leşli adevărul. Nu ştiu al cî~ în care scrii pentru o biată
tiei mondiale, dl. Snegur a fă La ora 20,30 sîntem la barie- nul, locul lui fiind luat de tri ! teica bărbat eşti dintre cei curvă care recunoaşte că a a-
colorul cu noua stemă a Repu care in.au iubit... Da fapt folo- juns curvă din pricina desti.
■.W-’A W . ’.'.V .’.V .'.W .V . V . 'J W Z W l W J W J V ^ V J V A r / N 1 blicii Moldova. ' sesc destul de Impropriu ter- nului blestemat...
fi Alin rem arcă steaua roşie din , m enul ăsla dc iubire... Cred că — Eşti aşa dură întotdeauna
emblema aproape uitatei „O- 1 iubirea ori, o un lucru sfint, o cu tine ?
TA., manechin) :
limpiade ruse", care mai siră- comuniune sfîntă a bărbatului — Aoleu ! Păi nu sînt dură...
(L.S., fală bună la suflet
suflet): «!):
juie lingă bariera grănicerilor. cu femeia, ori poate că e chiar deloc... Sînt o curvă realistă.
— Tu. dragă, cum o mai Formalităţile vamale sînt sim nebunia asta sexuală prin care A ltfel rni-aş face mustrări de
dai ? ple şi după circa un sfert ele am trecui. conştiinţă şl aş m uri sub pri
— Pe mărci, dolari, cadouri, — N u eşti prea rea cu tine m ul bărbat ce m ă vizitează...
De gratis, nu.„ ION DARABANŢ însuţi ?
— Ba cred că da. Dar după (Va urma)
i*
(Continuare in pag. a 2-a)
