Page 1 - Calauza_1992_115
P. 1
Ţiganii români sînt peste iof Crime incredibile despre care ini s-a scris (III)
prezenţi la Paris. îi întîlneşte în
parcuri, în metro, în magazine,
pe străzi. Prin viu giai sau cu un
bileţel în mină, ei cerşesc. Tot O sugrumă cu palmele lui mari...
neamul, de la copil la părinţi.
A început să bată drum urile Corina .Şandru. Era seară şt d u
prin ţară pentru a.şi îndeplini pă ce adunase lemne uscate ti-
Corespondenţă din Paris „misiunea" oribilă, aceea de â năra se îndrepta spre casa ei
ucide. D upă crima din satul din sat. Dodu o ajunge din u r
Bulbuc, jud. Alba, Ţandăra stră mă şi aruneîndu-se asupra ei,
Ţiganii români, bate pe jos multe sate, comune, o sugrumă cu palmele lui mari
oraşe şi prin locuri mai puţin şi noduroase, apoi îi taie gîtul
la Paris circulate : dealuri, păduri şi chiar cu un cuţit, o izbi în pîntcce de
pe cursul şerpuitor al rîurilor.
mai multe ori cu bocancul şi ii
Fiind început de toamnă, . se smulse o parte din sînul drept.
hrănea cu fructe, porum b copt După aceea îşi transportă vic
Şi cerşesc frumos în limba fran sau dădea atacul la casele izo tima în spatele unor mărăcini
ceză folosind tot felul de for late, unui coteţ. Păsările cărora din marginea cărării şi o violă.
mule de politeţe : „Vă rog fru le frîngea gltui pe loc, le băga Corpul nefericitei a fost desco
mos, mulţum esc mult..." Dar într-un sac de iută pe care îl perit a doua zi dar asasinul a
ceea ce e revoltător, e că nici găsise pe un ogor de porum b şi avut tim p să fugă în altă loca
unul nu spune că e ţigan. Pe lua drum ul spre pădure unde litate. Ancheta întreprinsă nu a
toţi Pe care i-am întilnit, i-am ziua se hrănea şi dormea, apoi fost în m ăsură să pună în evi
auzit spunînd doar : „Domnilor noaptea o pornea din nou spre denţă nici un indiciu care să
şi doamnelor, eu sînt român şi altă localitate.
MARI VNA PÂNDARU într-u n sătuleţ Inuric din jud. AUREL DI AMANT MUNTEANU
Sibiu, Ţ andăra a asasinat şi
(Continuare în pag. a 2-a) violat o tinără de 21 de ani. (Confirmare în pag. 2)
I
Îl\ NUMĂRUL VIITOR:
\ CITIŢI Im PAGINILE 2 ŞI 3 I
î ♦ PROOROCUL DIN TRENUL DE ♦ CU CE SE MAI OCUPA SECU I
CLUJ ANUNŢA SFIRSITUL LUMII
RITATEA DIN HUNEDOARA
♦ UCIGAŞUL IMPOTENT SI CELE ♦ UN LEAO MIRACULOS — I
53 DE VICTIME PUTERILE CURATIVE ALE
\ ♦ INTERVIU LA PARIS CU D-NA 3ITTER-ULUI SUEDEZ I
MONICA LOVINESCU
- i i m n
i i f d i u L f u i i
♦ »
* Inlr-o anchetă de stradă»
{ efectuată de trimisul nostru *
î special în Paris — Aiulti fran- î
î cezi speră ca dl PETRE RO- t
¥ +
J MAN să candideze la funcţia *
- Uri — — — ■ î de Preşedinte al F ra n ţe i. ţ
Sâpu'tmînaJ independent aflat îb slujba tuturor oamenilor ! ANUL III • NU. 115 • l ^ | 4 p a g in i H Ici |
S.O.S. luceşte deasupra marilor oraşe e r TILHARII Scrisoare din
cuvântul
şi lumea a învăţat
smog. Uzinele de automobile se
întrec în a construi maşini e.
norme, în care te afunzi eu to lumea interlopă!^
Pămintul acesta unic în U. (O OPINIE DE LA Honolulu—Hawaii
nivers trebuie iubit, apărat pre tul. care înghit milele şoselelor CITITORII RUBRICII)
zervat pentru eă e singurul pe ca nişle boli/j dar consumă şi Proveniţi de regulă din fami
care îl avem. poluează incredibil. Răsări şi lii înstărite, tilharii ajung la Pe adresa Societăţii „Polida-
((înştiinţa oamenilor se tre alte vieţuitoare mici de care cei capacitatea de atac, indivizi în dă. noaptea, dar şi ziua în ul va" S.A. Deva, a sosit o emo
zeşte şi mai mult. Termeni mai mai în vîrstă îşi aminteau eă singuraţi, datorită stării lor dc tima vreme. ţionantă scrisoare a poetului
înainte utilizaţi doar în cercu le zăriseră cândva in apropie, veşnică alertă şi veşnică veghe. In special, victimele lor sînt Ştefan Baciu, plecat din ţară
rile academice şi profesorale rea casei. încep- să dispară. Obişnuiţi în copilărie cu bel copiii, femeile şi bătrînii, do de peste 50 de ani şi care, în
pătrund masiv, obsedant şi con Atmosfera, în marile aglome şugul. so trezesc în pragul ma vedind că sînt laşi de la lin martie a.c., a trăit imensa bu
vingător în limbajul z.ilnic, in rări urbane mai eu seamă, în turităţii la o realitate groazni punct anume. curie de a-şi vedea, după am ar
convorbirile obişnuite : ecolo cepe să fie îmbibată cu UO, că pentru ei, aceea de a vedea După ce-i prăduiesc pe cei a- de ani trăiţi printre străini, pri
gie, etologie (comportamentul 1I2SOI, şi vapori de II2SD4, sursa secătuită tocmai cînd pof tacaţi se îndreaptă spre baruri mul volum de versuri in lim
speciilor in mediul lor natural), pentru vegetaţie, pentru tot ceea tele' se amplifică. Necunoscînd ori restaurante elegante în func ba română, tipărit la Deva şi
sanogene/a (relaţia mediu-săiiă- Ce este viu înseamnă într-un munca, nu-.şi pot asigura veni ţie de „eţftig". întitulat „Poemele poetului tî-
laie). poluare. proces lent dar ireversibil, moar. tul de cheltuială. Aşa cri. fără A doua zi dorm mult, somn năr."
Omul obişnuit doreşte să afle: educaţia muncii, trecuţi prin neliniştit eu perdelele trase să-şi M A II A I. O
setea lui de cunoaştere începe G A L E ) CRISTIAN şcoli doar pină la un nivel su obişnuiască ochii cu întunericul înseam nă „mulţumesc1* în
să primească răspuns, dar acest student. Universitatea Ecologică perficial cu kent-uri, viţei, găini, precum lupii. Seara ies la atac limba havvaiîană. Acesta e cu
răspuns il sperie puţin. îl de f iliala Deva dar şi cu presiunea şi am enin şi nu-i opreşte nimeni. Foliţia.i vântul potrivit spre a vă m ul.
butează. preşedintele Uniunii Naţionale a ţarea babacilor asupra profeso ocoleşte, justiţia-i încarcerează ţmni vouă, meşterilor tipografi
O dezvoltare ce pare scăpată studenţilor ecologi rilor. nu au suficientă ■ înţele doar cit să se odihnească şi ?ă de la Deva pentru cartea mea
de sub control este urm ată de gere de convieţuire în societa se îngraşe şi-n felul acosta tea întinerită şi adusă ia zi. Să fim
u poluare, soarele nu mai stră (Continuare in pag. a 2-a) te şi trac la atac in plină stra- ma oamenilor paşnici şi cinstiri (să fiţi) sănătoşi, ca să „apu
creşte deoarece tilharii sînt co căm" şi voi. II şi „Praful" şi
piii diavolului proveniţi în ge „Un braşovean" ete.
neral din familiile înstărite, u- „Mahalo". deci, şi sănătate,
jotarul este resoonsabil pentru actul pe care il întocmeşte" conicii criminalilor. progenituri din inimă. şi
între bambuşi, bananieri
de bani gata.
(Continuare din numărul l l l ) de publicitate imobiliară pe tot încercaţi să-i încadraţi în legi palmieri
cuprinsul ţării, nu ştiu ce se va •>! veţi vedea cîte pile au. Mai Anii fug. puterile descresc —
— Un serviciu extrem de de Interviu cu d-şoara DORINA- face... Uu ocliii la niîine cu ghidul
licat la ora aceasta credem că EMILIA ClASCAl, N otar şef — D,u- în restul ţării cum se DAUIII RUSU Iu ieri
este Cartea Funciară. Este bi numeşte sistemul de care vor Din suflet vă mulţumesc.
ne pusă la punct, dotată cu schi biţi V (Continuare in pag. 2) ŞTEFAN
ţe. arhiva pentru a face faţă rilc din extravilan. în majori, —■ Evidenţa se ţine în Regis
numeroaselor procese ce se vor tatea cazurilor ultima înregis- trul de transcripţiuni şi înscrip-
ivi din pricina Legii Funciare? trare la Cartea Funciară s.a ţiuni fiind o publicitate imobi au iubit-o de 30 de ori 1
— Inlr.adevăr. Cartea Funcia făcut în urmă cu zeci de ani, liară neconstitutivă de drepturi...
ra osie problema cea mai stre- poate cu 50—00 de ani, iar u. — Sînt speranţe că actuala
sanîă din toate punctele de ve ncori chiar pe la începutul se. împroprietărire să se regăsească într-o zi şi o n o a p t e i
' ”■■■ • ,-> — - —
...........
dere, Ne.am confruntat cu pro. colului. Şi cum Legea Funcia. cit mai corect în evidentele
blemo deosebite. Operaţiunile ră prevedea că una dintre do. Cărţii Funciare ? no şi mi sc aşează pc gcuun- \
chi, 1‘ulpclc ci ard ca un cun- i
zfr caile funciară nu S-au mai vcz.ile pentru a primi pămînt — Repet, dacă ou apare legea Întîmplări de la tor electric - uitat multa }
realizat datorită cooperativiză este reconstituirea dreptului de privind sistemul de publicitate
rii. datorită trecerii sub diferi- proprietate extrasul de Pi C ar asemenea proiecte) şi cadastru, casa cu dame vrem e in priză, (imi spun iu î
imobiliară (eu am văzul două
i forme i i proprietatea statu tea Funciară, vă închipuiţi te ghid că dacă scap cu viaţă şi ^
lui if- ceea ce priveşte terenu. volum de muncă a fost. In Tran deci legea cadastrului (care merg dc asta — nu mă mai apropii t
silvania şi nordul Bucovinei se in principiu pe bazele Cărţii Klary sc trezeşte cu greu şi dc femei cum nu sc ajiropic J
iucrează in regim de Cartea Funciare) va fi foarte greu. Ne mii hnjiinyc la o parte dc pc draeu’ dc lămîie...) )
Funciară şi oamenii, au o deo vom trezi în faţa unor avalan trupul ci. E somnoroasă rău şi Arc sinii tari si dodolnţi. l ’n- i
sebită încredere în acest sistem. şe dt cereri de intabulate a pare cu n-arc chef dc mine, cit guroaica naibii ! Toate părţile }
— Cînd s.a înfiinţat eviden oi fi eu dc doritor. Şi o damă corpului mişcătoare şi ncmiş. )
ţii Cărţii Funciare? titlurilor dc proprietate, cereri cînd n-arc chef, nici banii şi eătoarc s-au pus pc freamăt.
Care vor purta
numere topo
— La sfirşitul secolului tre grafice noi. pentru că la pune nici altceva nu-i mai deschide Numai creierul meu s-a blocat
cui - a n făcut măsurătorile şi ochii inimii pentru a te .face iar mina dreaptă nu sc. mai
s-a făcut deschiderea cărţilor rea în posesie majoritatea n u fericit... desprinde de pc sinul c:
merelor topografice se vor scliim.
funciare, fn restul ţării sc n- ba în funcţie de măsurători. E- Catadi.vcştc dc sc scoală, drept....
plică un alt regim de publici foctiv sa fi foarie greu ele o- scoate un pepsi rccc din fri Mă mingile pc păr, imi răz
»* (A.l. mem bru al P.N.Ţ.-c.d.): <£ tate imobiliară... peral titlurile de proprietate, gider şi îl bea rcspirhul doar vrăteşte mustaţa şi îmi trage
• (NIC. m em bru al P.N.L.) : Oricum, vreau să precizez, aici, o singură dată pc la mijlocul cu degetele ei fine pleoapele in
situaţia Cărţii Funciare mi se A consemnat, lichidului negru. Apoi face ct- jos. Mă supun orbeşte şi doar
Ş — Trăiască regele şi Ţ ara 1 J
£ — Eu nu mă pot pronunţa... î pare extrem de complexă şi V. RIURKANU tc.va mişcări ale unei gim nas
* dacă nu va apare o nouă lege tici simple, se apropie dc mi- (Uonlimiare în pag. a 2-a)
W i ' j V W / t V W W t V W i W t V care ar putea unifica sistemul (Continuare în pag. a 2-a)
