Page 1 - Calauza_1992_122
P. 1
Strigoaica părăseşte cavoul şi se întoarce acasă
Era in sâptămîna luminată, calţi cind mergem la înviere şi — Să nu mineriţi de dulce,
începuse lumea să roşească ouă apoi la nuntă... că-i păcat. Intîi luaţi Paşti la
le de Paşti. Soarele răsărise de Peste o lună urma să fac nun înviere şi numai după aia mîn-
o suliţa cind imi terminasem ta. Mă logodisem cu un băiat caţi ouă şi alte bunătăţi pregă
treaba. Mama se dusese la oraş tare gospodar, vecin cu mine. tite special. în vinerea şi sîmbăta
după cumpărături. îmi promise De mică eram lacomă şi cit rău Paştilor...
se şi mie o pereche de pantoîi nu mi-a cauzat lăcomia asta ! Dar ţi-ai găsit. De teamă să
de lac. Pe la prinz s-a întors, Mama era credincioasă, „femeie nu mă vadă mama, mă furi-
ra-am bucurat mult de pantoîi, de la ţară", cu credinţă in Dum
i-am încercat şi atunci mama kodk \ sco r u ş
mi-a zis : nezeu si nu aveai cum s-o scoli
— Pune-i bine, că ai să-i în- din ale ei. Tot timpul ne învăţa: (Continuare în pag. a 2-a)
i Pentru legalizarea prostituţiei \
t
Cred cu arc 1,70 m şi nu rit-o in faţa ochilor mei. Pa
mai mult dc 50 dc kilograme, Întîmpiări de la rca un dar dc la natură, o
înaltă in talie şi cu picioare pricină dc scandal intre bar l
du-sc promiţător dc cum casa cu dame beţii din jur...
cam subţiri jos dar ingroşîn-
tc
apropiat cu privirea dc fusta Facem cunoştinţa. Abia ri
super-mini, cc o purta ca pc Albă la piele (exact cum cinii il cred pc actorul nostru
un lucru absolut inutil. Cred imi place mia la nebunie) şi care a părăsit revoluţia şi ci-
că nici o pereche de ochi nu cu sinii potrivit dc mari, cu vantajelc ci pentru o kaghe-
sc încurcau in petecul ăla de popoul sus şi împins obraznic
fustă, ci, căutau să ghicească histă dc linia a 2-a. Doamne,
cc buneţuri sc ascundeau in în afara Unici mediane a cor cc bucăţică dc carne împodo-
tre coapsele tipcsci cu un tre pului, Daniele e cea mai fru
cut atît dc bogat. moasă femeie pc care am ză (Contimiare in pag. 2—1!)
Garanţia reuşitei acestui număr — 122, esle şi sobrietatea
şi fineţea Vancssci Paradis.
Se zvoneşte din ce in cc mai J
intens că in conflictul clinj
Iugoslavia este vorba de mînaj
de fier a Germaniei. Idem arţ
fi in C'cho-Slovacia. Pregă-J
tind ecl de-al treilea război J
mondial — Germania aplica*
tactica autodizolvării statelor J
din jur. Important c cine ur- J
Săptunaîna] independent aflat în slujba tuturor oamenilor ANUL iii O NR. 122 © 1992 1 pagini 8 lei menză ! î
INTERVIU LA PARIS CU DOAMNA MONICA LOVINESCU
Devenii despre piaţa lor OF !
Dacă soţia la minte o dată, „Ne consolăm că sintem pe intimul loc...“
In legătura cu intenţia Consiliului municipal Deva (mărtu i* vina ei, dacă o face a iloua
risită în presă), de a muta Ia periferia oraşului comercializarea oara... e vina ta ! (Continuări' din numerele : trebui să scriu o carie. In orice
de către particulari a mărfurilor ncalimentare şi de a construi IOAN n V •OI 111», 117, 118, 11(1, 120, 121) caz pot să spun că am fost fe
în locul Bazarului şi a străzii I. Creangă o clădire cu spaţii co Mariana Pandurii : Mi-nţi măr ricită. Sc respira libertatea pe
merciale şi prestări servicii destinate unor privatizaţi, am soli turisit că aţi fost in România. străzile Bucureştilor. Vă spun că
citat părerea mai multor locuitori ai oraşului, de diferie profesii Care a fost starea d-voastră in şocul. în asemenea situaţie, este
şi ocupaţii. Redăm mai jos opiniile şi propunerile acestora. terioară în momentul în care, du cert.
| Arabii „atacă" orăşelul | pă atîţia ani, v-aţi întors pe pă- Uep. : Cum s-a petrecut ple
TIBERIU IUGA, economist : lul pieţei şi să-l transforme in mintul românesc ? carea dumneavoastră din ţară ?
Salutăm iniţiativa ziarului de a cabaret. Cu complicitatia cui | studenţilor (II) | Moniea Lovinescu : Da, am M.L. : La sfirşitul lui 1917 am
găzdui in coloanele sale dezba- se-ntimplă toate astea ? Ce pă * S fost în România în aprilie 19(10... venit la Paris să-mi dau o teză
ION ZĂVOLANU, fost inspec ! Tarifa a fost !
.teri privind probleme de larg zesc oamenii legii ? Uep. : După citi ani reveneaţi ? de doctorat. Eram studentă şi a-
interes public. Numai aşa poate M.L. : Plecasem în 1017. Deci, veam o cumplită senzaţie de
ieşi la iveală adevărul, pot fi tor comercial : Ca şi în marea după o viaţă de om. Dar o viaţă provizorat... iar provizoratul a
dezvăluite mişmaşurile şi preve majoritate a oraşelor ţării noas j părăsită de... ! petrecută în mare parte, mental, devenit o viaţă.
nite greşelile. E clar că trebuie tre, piaţa ciin Deva este multi la Bucureşti. Adică o viaţă în Rep. : Care credeţi că ar fi li
luate nişte măsuri de dezafecta funcţională, avînd sectoare cu caro am continuat să primesc nul din cele mai mari „păcate"
re şi mai ales de gospodărire a mărfuri atit alimentare, cit şi in j Costel... j (aici la Paris) toţi scriitorii ro ale românilor ?
spaţiului pieţei. Dar un şantier dustriale, pentru ca toţi cumpără mâni care veneau „clandestin" M.L. : Unul dintre ele ar fi
ar sufoca piaţa pentru multă torii să-şi procure cele necesare ■> Atacul... arabilor se numeş- » să ne vadă, pe mine şi pc Virgil consolarea. Prea nc consolăm cu
vreme. Piaţa din Deva e una din fără să facă mai multe drumuri I te simplu: firmele dc la bu- I Ierunca. Deci. în toţi aceşti ani soarta că sintem pc ultimul loc,
cele mai reuşite din cîte am vă prin oraş. Numai in unele oraşe J ticurile amintite, scrise cu fel J noi nu am pierdut contactul cu ne consolăm eu vecinii. Ne inte
zut. M-au vizitat rudenii din mari există pieţe pe grupe de I de fel dc litere multicolore, > Bucureştiul. Din punctul acesta resăm mereu dc ce ne fac alţii,
ţară şi din Capitală, care au a- produse. A muta Bazarul la pe dc-ţi vine să crezi că te afli I de vedere, majoritatea oameni dar nu ne doare prea mult ceea
preciat piaţa şi soluţia cu Baza riferie echivalează cu a-1 des j într-o lume dc coşmar. Cum, J lor pe care i-am revăzut la Bu ce ne facem noi înşine. Ar mai
rul, în care se desfăşoară un co fiinţa, experienţa din trecut fiind | doamne, dc este posibil, ca | cureşti erau prieteni încercaţi, fi apoi şi tendinţa noastră spre
merţ legal şi civilizat. Cum de a edificatoare. E clar că cei in cau * în văzul nostru, al tuturor ro- » pe caro i-am întilnil la Paris, victimizarc. Ne închidem într-un
aprobat Primăria în incinta pie ză nu vor sta într-un spaţiu | manilor, să se scrie minuni | cind reuşeau să iese. astfel de izolaţionasim al jete-
lei amenajarea şi extinderea A consemnat 5 de felul : NUR SRL, ALIIAM- J Mai departe e ceva mai com niadeî. al plîngerii. Un fel dc
unei tapiţerii ? Se aude că nişte IOACTIIM LAZ AR j BA, ARADOS, SML & MM, | plicat dc spus pentru că am a- „ca Ia noi la nimeni". Dacă con
tinuăm să trăim cu sentimentul
vut impresia că trăiesc în plin
patroni vor să acapareze şi hote (Continuare în pag. a 2-a) l HYGWAY. Să intrăm, de-o I suprarealisni. Prezentul se supra de fatalism, vom sfîrşi prin a fi
î pildă, la AL-AMIR, după ce J
***•*•***■**** ******************************************************* *** I citim şi UNIVERSAL. Buticul | punea peste un trecut care dis victimele propriei noastre firi.
J a fost improvizat, într-o curte » păruse dar care totuşi era acolo. (Va urma)
A consemnat
Criminali la cumpăna dintre ani (III) | românească. Firma are o cu- I Cred că pentru a analiza sufle MARIANA P.ANDA1U
teşte starea mea în România, ar
t loarc neagră de te îngrozeşte \
J şi o domină multitudinea de *
De ce a minţit Elena Proca? | becuri orbitoare. în interior, | DRAMELE DIN SUFLET ŞI DIN VIAŢA (IV)
! o domnişoară, româncă, de-a *
| noastră, după vorbă, după |
Echipa de ofiţeri reveni asu rau cei tineri, relatau oamenii, J port... dar „aranjată" şi... su- I
pra bănuielii şi-un fir de lumină dar nici vorbă să se ajungă la | temenită de-ţi vine să crezi | „Cu lacrimile crude ale
se contură. Dumitru Păcuraru omor. J că a venit din... „ccl indepăr- I
era achizitor în comună şi cu Ofiţerii se simţeaua datori fa | tat". Cerem bere pe româneş- j
citeva luni în urmă intrase în ţă de oamenii din comună. Mul morţii, pe faţă...“
dragoste cu Floarea Ianoş. Ea | NICOLAE PÎRVU j
avea 41 de ani şi 23 de ani de te zile au durat cercetările. Oare Aşteptă in zadar ţoala ziua. dat de băutura otrăvitoare. Via
căsătorie, în decursul căreia a unde, în marea incertitudinii, Ccl căruia i se inminasc biletul, ţa femeii era pc sfîr.şite. Căzu
avut trei copii. Nu cumva, Păcu se afla miezul adevărului ? O * (Continuare în pag. a 2-a) * îl citise şi rîzînd, îl aruncase în lingă pat. Fuse capul pe perina
raru vrusesc să-l înlăture pe Va- muncă la sfirşitul căreia trebuia soba încinsă. Soţia ii întrebă unde dormise alîta timp iubitul
sile din calea sa ? răspuns răspicat cine avusese în- ’i cc a citit acolo şi rîdc. Nu ştia ei care o trădase şi pentru care
întrebări... Gînduri... Mîhnirea că dc bileţelul acela atîrna via trebuia să moară odată eu rodul
oamenilor impunea un plus de DAVID RUSU ţa a două fiinţe nevinovate, a pînlecelui ei. Plătea atît dc
responsabilitate muncii de afla VREŢI CA AFACERILE două fiinţe pe care soţul ci le scump clipele dc iubire ! Şi bie
re a adevărului. Se mai încăie- (Continuare în pag. a 2-a) DUMNE AVOASTR i\ înşelase cu mîrşăvie. Acolo, in tul copil, care nu mai apuca
SA PROSPERE? aşteptare, două fiinţe erau con să se nască vreodată... Doamne !
—- Ai auzit vere, că a a- damnate la moarte. Verdictul Se zbatea între moarte şi via
părut revista noastră „LU Nimic mai simplu — reali era pus. Toana, eu lacrimi în ţă, cind o prietenă veni să o vi
MEA INTERLOPA!MAFIA ?" zaţi informarea cititorilor noş ochi, cu lacrimile morţii crude ziteze. Trecu pe a-iolo şi vă/.ind
— Am cumpărat-o din ga tri prin mica şi marea publi pe fată, bău paharul cu licoare că Ioana nu-i deschide uşa. a-
ra Deva şi-am citit-o de ci- citate. Ei sînl mulţi şi dvs. n- verde pînă la fund. Parcă î-ar 'păsă clanţa şi intră. Rămase în
teva ori da parcă tot nit, veţi nevoie de mulţi clienţi fi fost frică să mal lase in pa cremenită de ceea ce vâ/.u. Mai
m~am săturat, tot aş mai ci pentru ca afacerile să vă adu har, parcă i-ar fi fost frică, tea intîi crezu că Ioana e pe jos din
ti-o. Cred că le dau „un fir“ că profitul scontat. Numai la mă că moartea ar fi ocolit-o, ar pricina sarcinii. Se repezi la ca
din Bulgaria, din Turcia san preţuri modeste şi cu clienţi mai fi aşteptat ca bărbatul pe şi ■ încercă din răspnt ’ri să o re
(W.0., spărgător): mulţi — realizaţi afacerile ce care il iubise, să vină din nou aducă în simţire :
(®.P^ traficant do droguri, din Armenia -= pc unde mă le mai bune ! lingă ea şi lingă copilul cc tre n m.
filiera „Babadag"): preumblu cu afacerile... buia să se nască. . •
Singclc, In repezeală fu inun (Contiiiu.iii iu pag a 2 a) ' '
l I I I ! I I • I i
