Page 1 - Calauza_1992_123
P. 1
*********¥**¥ ¥¥¥¥* 9 J t* ¥¥¥ ¥ ¥ «
V i a t e <UX<M
î Sc zvoneşte din ce în cea
♦ mai intens că unii reprezen-jî
î tanţi ai partidelor de opozi-ji
î ţie din Deva ajunşi în func-*
î ţii adm inistrative — fac to t2
î ce pot prin politica anfi-popu-!*
î Iară şi dictatorială pe care o"
î practică spre a îndepărta e-
' î lectoratul de partidele de o-
î poziţie... din caro fac parte,
î O fi vorba de rea voinţă, de
| SăptăimnaJ independent aflat în slujba tuturor oamenilor j ANUL III • NR. 123 • 1992 | 4 pagini 10 lei + nepricepere sau de... trădare...
****************** **************
W A S V S W A V W .W W W A V .m W A W V W .V .'A W .W V .W .W J '.V .V V A V .W .V .’.V .W A IW
Este Grupul Satanic „METALICA" Numărul membrilor activi — 99.
Jurăm înt dur, foarte secret.
Orele de manifestare în mijlocul nopţii —
din Deva, un grup terorist? 0,00—1,00.
Cine trădează interesele grupului satanic
Din surse ale lumii intorlope aflăm că în moare de moarte violentă.
Deva s-a constituit grupul satanic secret ME Antrenam ente dure de karate do şi lupte
TALICA. Tunşi într-un fel anume — tinerii au corp la corp, apărare şi atac, semimilitare. Sparg
însemne speciale — tricouri cu chipul diavo cu laturile palmelor băncile, coşurile din be
lului pe spate şi piept. Practică gesturi ritua ton, rup butuci. Deocamdată ştim doar trei din
lice păgîne proprii grupurilor satanice. Terenul tre obiectivele urm ărite de grupul satanic ME
de acţiune — parcul cetăţii şi stîncile cetăţii TALICA. Deloc civile şi deloc paşnice. Feriţi
Deva. din calea Grupului METALICA!
Locuri secrete de antrenam ent, luptă şi tăi Am dori să le publicăm jurăm întul. Aştep
nuire — 9. tăm textul. Promitem discreţie absolută !
,-V .V .V A W .V ,V .V ,W .V A V /.S '.-.V .V .V .-.V .V ,
INTERVIU LA PARIS CU DOAMNA MONICA LOVI NESCU
I Trenul Morţii!
„ A m î n ţ e l e s c â a v e ţ i c i t i t o r i
| Acum două săptămîui, pe
linia ferată a gării din Ha f o a r t e b u n i . .
S ţeg, la miezul nopţii a murit
in îm prejurări misterioase nu (Continuare din numerele 116. eram latini şi represiunea a fost
I mitul Muntean Ioan din Ba- 117, 118, 119, 120, 121, 122) mai m are decît în celelalte ţări
lomir. A fost tăiat în două M ariana Pândaru : Faţă de vecine". în afară de groaznica
I de tren ! celelalte popoare vecine, cum experienţă de la Piteşti, care
| SORIN ANDRONACHE sîntem noi ? este fără exemplu în restul Eu
M onita Lovinescu : Celelalte ropei, n-am prea făcut caz de
popoare au făcut o dizidenţă şi nimic altceva. Dar dacă citim
au avut o rezistenţă foarte se şi ceea ce s-a întimplat în cele
rioasă. Dacă Ungaria stă mai bi lalte ţări în acea perioadă, ne
lege pentru ne decît noi este pentru că a dăm seama că peste tot s-au fo — Nu. Nu mă priviţi aşa. Nu sini eu Cea întoarsă din
losit aceleaşi metode.
făcut o revoluţie mult mai de
vreme decît noi, în 1956, după M.P. : Doamna Monica I.ovi- tre morţi.... slrigoaiea...
anularea caic totuşi, s-au schimbat anu nescu, am ajuns la sfîr.şitul In
mite lucruri. în Ceho-Slovacia a
terviului; de aceea, vă rog să
dresaţi cîteva cuvinte cititorilor
fost Carta '77 şi intelectualitatea ziarului „Călăuza". Devenii despre piaţa lor
Polonia
a rezistat persecuţiilor.
! prohibiţiei sexului! a avut „Solidaritatea". La noi în înţeles că aveţi cititori foarte (Urmare din numărul 122) catarii cu ferestre spre stradă,
M.L. : Din cîte mi-aţi spus, am
ţară a existat la începutul in
\ Daniele arc suflet de aur. \ staurării comunismului o rezis buni pentru că sinteţi una din CORNEL MIHAIESUU, avo în schimb, in piaţa din Deva se
produce zgomot în cursul nop
ţ Probabil şi sexul ci nu c ţ tenţă cum n-a existat în nici- publicaţiile care şi-a sporit, trep cat : Pieţele îşi au zgomotele lor ţii, cînd unii beţivi mişună pe
1 dccit tot din aur. Acceptă l una din ţările din Est. Asta pen tat, numărul cititorilor. Doresc specifice. într-un fel au greşit nei, cîntă, se iau la harţă, sau
ca numărul lor
de aceea,
să
J să-mi spună citcva „pasaje", ) tru că am fost foarte bravi şi am proiectanţii, care au prevăzut cînd unii comercianţi vin cu
) cum le numeşte ca din via- \ avut munţii unde s-a refugiat a- crească şi mai mult, iar dumnea blocuri în imediata vecinătate a noaptea în cap şi tîrăsc prin
voastră personal a le da toate
1 ţă. Arc o predilecţie specia- i ceastă rezistenţă. Păcat că nu se motivele ca, citindu-vă, să devi pieţei, care, în mod firesc, tre pieţe mesele. Propun să fie în
! la pentru viaţa ci sexuală. ! insistă îndeajuns asupra acestei nă responsabili. buia să aibă un larg spaţiu li chisă piaţa şi să fie organizată
1 De copil n-a fost interesată ) rezistenţe, pentru că am putea ber de jur-îm prejur, cu parcări
să ne mîndrim cu ea. însă cu (Sfîrşit) pază de noapte.
CONSTANTIN ŞERBAN, pen
mari. Vînzătorii
au
din pieţe
j Intîmplări de la ce a urm at mai departe, se gă A consemnat dreptul să-şi facă reclamă m ăr sionar : Cu excepţia celor cu
seşte motivaţia că „ruşii au vrut
! casa au dama să ne distrugă pe noi pentru că MARIANA PANDAltU furilor : unul cîntâ din fluier, al casete (gălăgioşii), restul vânză
tul agită tălăngi, chiar .şi cei cu
torilor din ţarc îşi văd de trea
învălmăşeala
din
produse agricole te întîmpină cu
bă liniştiţi.
I
T
I
î
D I L E M A
P
Â
A
S
M
N
în
„ia fasolea, neam ule!", iar
ţ de părţi anume din corpul ) Un vechi cititor al nostru, dl GHEOIIGIIE VASII.E din Hu unele pieţe se transm it muzică
t ci. Credea că băieţii şi băr- l nedoara, str. 22 Decembrie, nr. 1, bloc C.M.-4, ap. 66, telefon şi anunţuri la microfon. Dar Opinii consemnate dc
} baţii sint atraşi doar de faţa } 13432 — doreşte să preia, pe perioada vacanţei un copil din Ba aceste zgomote sînt fleacuri fa lOACIIIM LAZAR
1 ei deosebit da albă şi plă- "■ sarabia — dar nu ştie cui să se adreseze. Rugăm să fie contac ţă de cele pe care le îndură lo
l cută la privit, „dulce" cum tat — iar cînd va prelua copilul, dorim să fim de faţă... (Continuare în pag. a 2-a)
i e mierea de salcîm — cum îi
) spusese unchiul ei, tractoris- CRIMINALI LA CUMPĂNA
l tul. De la unchiul ăsta trac- PRĂFUIT, ILIE MATEI PLÎNGEA ...
) torist i s-a tras „feminita- I DINTRE ANI (IV)
I tea", cum numeşte ea astăzi • înainte ca să vină Ia Timişoa judeţ pe care a ţinut-o în lor !), piuă în ultima zi a plecă
ţ aplecarea către sex. El a ra ca prim-secrctar al Judeţc- mîini, vrednicul gospodar-bănă- rii sale la Bucureşti, unde fu
t purtat-o prim ul către o şiră nei dc partid, Ilie Matei — im ţean get-beget care a fost Mihai sese „uns" ca secretar al fostu
J de paie de pe tarlalele col- Otrăvit plicat în procesul „Iotului de la Telescu, apoi fotograful amator lui c.c. cu probleme de propa
) hazului... Timişoara" şi, acum, pus în li gandă. In care era, s-o recu
) Oftează şi bea un w hisky cu mătrăgună bertate — fusese tot „prim", dar noaştem specialist, dovadă şi de
mic. Şi ea este de acord cu la Caraş-Severin. I se dusese Acasă la fostul său poziţiile sale din îndelungatul
legalizarea prostituţiei. Chiar vestea — dirijată, sau nu din proces început la Timişoara şi
Grigore repeta obsedant că în
spune : „Ce prostie, dom’le, seara aceea nu fusese acasă. E- culisele politice, că este un anti- şef de cabinet term inat pe malurile Dîmbovi
să-l privezi pe om de una bănăţan convins şi că „va face ţei.
dintre cele mai uriaşa plă lena Proca a declarat totuşi, în- el ordine în şpaisurile (cămară Unul dintre oamenii (din um
ceri pc care le poate avea ! tr-un tirziu, că soţii Ianoş, în — n.n.) îmbuibaţilor dc bănă bră) care l-au cunoscut foarte
seara aceea erau bine
dispuşi,
Unde s-a mai pomenit aşa ţeni". S-o fi ţinut sau nu s-o fi Petre Dănieă şi, după el, diplo bine, în strictă intimitate, a
ceva decît în România ?“... cîntau şi dansau ca în tinereţe ţinut de cuvînt, cine mai poate matul Cornel Pacoste, nea Ilie fost... fostul său şef de cabinet,
la o nuntă. Confruntat cu Elena
N-o contrazic pentru sim Proca, Grigore a recunoscut că şti la ora aceasta a incertitudi n-a fost iubit de oameni. Prin-
plul m otiv că nu prea am în seara respectivă se întorsese nilor politice. Nici nu mai are tr-un stil dur, neacceptînd dia NICOLAE PÎRVU
argumente. Prefer să o pri din sat, servise masa împreună vreo importanţă faptul acesta. logul Ilie Matei a stîrnit repul
vesc în tim p ce ca vorbeş cu tatăl, mama lui şi cu Elena. Cert este că, aflat la cîrma unui sia bănăţenilor (şi nu numai a (Continuare în pag. a 2-a)
te... Proca, că masa fusese veselă şi. 'A , ., . , . v z w , v v . , . v . ,. v . v . Y . v . '. w « -. w . v . , . v r . v , v , v '. '. v . - . v , v . v . v , v . v . - . v . v . v , v . v . v . v . v . - . v . v
„Ştii, cam aşa aş începe eă Elena Proca se dusese pe în
legea aia prin care se anu serat şi mai adusese un canceu Strigoaica părăseşte cavoul si se întoarce acasă (II)
lează prohibiţia sexului: „In de vin. Ofiţerii de poliţie au luat
România, orice om este stă- din nou la cercetat toate datele.
pînul absolut al sexului său S-a stat din nou de vorbă cu ve-- Asistam neputincioasă la propria-mi inmormintare
şi pentru a. întîmpina pro-
DAVID RUSU
(Continuare în pag. a 2-a) împodobită cu salba de aur poţi fi atît de crud cu Ileana mii, întoarce-te la el... Asta-Î
(Continuare în pag. a 2-a) la gît, gătită mireasă, urma să mea şi cu mine... Fă o minune nunta pe care rni-ai promis-o ?
plec pe lumea cealaltă, fără voia şi învie pe fata mea, ia-mă pe Te rog să te întorci la mine şi
mea. mine în locul acestui suflet de Ia logodnicul tău...
Pe rînd, în biserică, se perin copil. Iartă-m ă Doamne, dar n-o Pleoapele mai slăbiseră un pic
niîne ? M ilitarii mei mă pre dară pe lingă coşciugul meu — să pot îndura moartea atît de din strînsoare, întrezăream puţin
sează s-o păstrăm în sfera rude, prieteni, logodnicul. îşi crudă a fetei mele... Ileana, fata lumea din jur. în colţul ochilor
rusească dc influenţă... luau răm as bun de la mine. Unii mea, nu pleca fără mine..., mi lacrimile se prelingeau ca două
— Dragă Elţîn, nu mă pol lăcrimau, alţii erau doar trişti. reasa mea, sufletul meu, nu mă
pronunţa încă. Să vedem ce Nu prea aveam duşmani, sufle lăsa singură, toţi prietenii tăi boabe de m ărgăritare, aproape
invizibile pentru cei din jur, ca
poziţii obţine C.I.A. acolo tul nu-mi era încă negru de pă din copilărie sînt aici la căpă- re erau convinşi că sînt moartă.
prin... în cîtcva săptăm ini pot catele vieţii. Se apropie şi ma tîiul tău, e şi Ionel, „ginerică al Asistam neputincioasă la pro
să-ţi dau un răspuns. Pînă ma, care îngenunche şi se ruga tău", cum îţi plăcea să-i spui... pria-mi inmormîntare...
atunci, însă, socotiţi-o de-a
(BORIS ELTÎN) : voastră, aşa cum a fost din- cu mîinile îm preunate spre cer E-mbrăcat mamă în costum de
{GEORGE BU ŞII): totdeauna.,. şi spre icoanele lum inate ale bi ginere, fata ţnamii, deschide o- RODICA SCORUŞ
— Şi cu România, cum ră- sericii : chii să-l vezi că şi el e cu inima
f r f w s s / 0 r w « w rjm m / 4 Doamne, Dumnezeule ! cum ruptă, nu-l părăsi aşa fata ma- (Conliauare în pag. a 2-a) j
