Page 1 - Calauza_1992_125
P. 1

Doi  membri  ai  LEGIUNII  FRANCEZE oferă  protecţie

            CÂLÂUZEI“  împotriva  Grupului  Satanic  METALLICA"                                      H I B


           ULTIMA  o r a   :  Sîmbătă  la  prînz  —  la  telefonul  re­  la  redacţie  (tînăr  care  a  zbughit-o  pe  uşă  cînd  am  încer­
        dacţiei  —  doi  membri  ai  LEGIUNII  FRANCEZE  încar­  cat  să-l  luăm  la  întrebări),  sîntem  făcuţi  cu  ou  şi  cu
        tiruiţi  la  Lyon  nc-au  cerut  date   suplimentare  despre   oţet  pentru  că  am  băgat  spaima  în  pensionari.  După  a-
        „Grupul  Metallica"  afirmînd  că :  „Dacă  ei  au  ameninţat   dresare  —  epistola  pare  scrisă  de  o  fată/femeie.  Noi  îi
        „Călăuza"  —  ziar  pe  care  noi  îl  citim  din  cînd  în  cînd   dorim  domnişoarei/  doamnei  aceeaşi  stare  de  stress  în
        —  atunci  cînd  punem  mina  pe  el  —  e  ca  şi  cum  ar  fi   care  trăim  noi  de  cînd  am  publicat  despre  Grupul  Sa­
         atentat  la  onoarea  LEGIUNII  FRANCEZE  şi  Legiunea   tanic  care  pe  dumneaei  n-o  sperie.  Sau  poate  că  se  în­
         franceză  nu  iartă  pe  nimeni...".              cearcă  o  intoxicare  a  redacţiei  chiar  de  către  o  membră
           într-o  scrisoare  adusă  de  un  tînăr  în  ziua  de  vineri  a  grupului ?         ION  A LB U
                 0  scrisoare  despre  Grupul  Satanic  „METALLICA"


              „JUK  SA  SERVESC  SATANEI  ŞI  PORUNCILOR  LUI  CHIAR  PlNĂ  LA  DISTRUGEREA
                                           MEA  ŞI  A   FAMILIEI  MELE...”
          M-am  hotărit  în   sfîrşit   fost  absolută.  După  revolu­  însemnul  este:  (nu-1  dăm   LUI  CHIAR  PÎNA LA  DIS­
         să  vă  scriu  această   scri­  ţie,  numărul  membrilor  a   încă),  pe  care  îl  poartă  a-   TRUGEREA  MEA   ŞI  A
         soare,  care  poate  îmi  va   crescut  considerabil  şi  nor­  depţii  dar  numai  în  zilele   FAMILIEI  MELE.  JUR  SA
         aduce  numai  rău,  sau  dacă   mal  s-a  şi  vorbit   despre   festive.   DISTRUG  PRIN  TOATE
         discreţia  Dvs.  va  fi  absolu­  noi.  Vă  scriu  această  scri­  însemnul   preşedintelui   POSIBILITĂŢILE  BISERI­
         tă  îmi  va  aduce  o  linişte   soare  pentru  a  vă  da  date   (nu-1  dăm  încă),  pe  care  îl   CA  ORTODOXA,   CATO­
         sufletească.             mult  mai  exacte  şi  bineîn­  poartă  deseori  şi  în   plin   LICA,  PROTESTANTA  ŞI
          încep  scrisoarea   prin  a   ţeles,  mult  mai  multe  in­  oraş.        TOATE  RELIGIILE  IUBI­
         vă  spune  că  şi  eu  am  fă­  formaţii  decît  cele  date  în   Numărul  membrilor activi   TOARE  DE  DUMNEZEU,
         cut  parte  din  această  orga­  ziarul  Dvs.  Pentru  început   este  cu  mult  mai   mare   PRECUM  ŞI  PE  ADEPŢII
         nizaţie  satanică,   dar   am   vă  anunţ   că   denumirea   (cca.  230—250  membri),  din   ACESTOR  BISERICI.  AŞA
         reuşit  să  mă  rup  din  iadul   este  de  „SATANIC  WEHR-   care  mulţi  sînt  şi  din  alte   SA  NE  AJUTE  SATAN !\
         care  este  pe  cale  să  se  for­  MACHT  G.  D.H,  iniţialele   oraşe  ale  ţării.  In  sfîrşitul  acestei   scri­
         meze.                    fiind  de  la  numele   celui                     sori  vă  scriu  numele  con­
          Această  organizaţie   îşi   care  a  creat  această  mişca­  Orele   de   manifestare:   ducerii   acestei   organiza­
         are  originea  încă  din  tim­  re  şi  care  este  şi  capul  a-   0,00—1,30.  -   ţii :...  (nu-i  dăm   deocam­
         pul  vechilor  conduceri,  a-   cestei  mişcări.    Jurămîntul  constă  în :   dată).                     —  Bărbaţilor,  dacă  mă  vreţi  aşa  frumoasă  cum
         dică  s-a  constituit  în  data   Locurile  secrete  se  rezu­  „JUR  SA  SERVESC  SA­                 sînt  —  faceţi  odată  România  Mare  —  pentru  a  merge
         de  6.06.86,  dar  discreţia  a  mă  la  numai  3.  TANEI   ŞI  PORUNCILOR  (Continuare  £n  pag.  a  2-a)  pe  plajă  Ia  Balcic.„
                                                                                                                                  *-*******************************
                                                                                                                                 |  Ttlaie  zaati  i
                                                                                                                                 î    Se  zvoneşte  că  dacă  pentru J
                                                                                                                                 J Ceauşescu  —  cel   mai   lung î
                                                                                                                                 î  drum  de  parcurs  era  de  la{
                                                                                                                                 J Bucureşti  la  Hunedoara,  pen-J
                                                                                                                                 î tru  dl  Pleşoianu,   director  al *
                                                                                                                                 J R.A.G.C.L.  Hunedoara  —  celj
                                                                                                                                 $ mai  lung  drum  este  de  la  Hu-J
                                                                                                                                 J nedoara  la  Ghelari,   unde  e j
                                                                                                                                 { aşteptat  de  mai  bine  de  patru ţ
                                                                                                                                 { luni  pentru  a  pune  la  punct J
                                                                                                                                 { problema  apei  ghelărenilor...  J
              Suptămînal  independent  aflat  în  slujba  tuturor  oamenilor  I  ANUL  III  •   NR.  125  •  1992  I  4  pagini  10  lei  î                 î
                                                                                                                                 *****************************♦+♦*
         Csauşescu  n-a  oprit  oamenii  să  bea  apă,  primăria-o  face...                                        GRUPUL DE PUBLICAŢII
                                                                                                           ŞI  EDITURA  „CALAUZA"  SE PREZINTĂ
           Confraţii  noştri  de  la  cotidia­  probabil  unui  plan  de  însetare   coboară  de  pe  Cetate,  ies  de  la   în  ziua  de  16  iulie  a.c.,  la  orele  16  —  Grupul  de  publicaţii
         nul  local  —  semnalau  zilele  tre­  a  populaţiei  şi  de  iritare  a  omu­  Stadion,   vin  dinspre  Arad,  Ti­  şi  editură  „CALAUZA",  în  colaborare  cu  S.C.  „BIBLIOFOR*  or­
         cute  o  măsură  „excelentă"  a  pri­  lui  de  rînd  —  ultima  măsură  a   mişoara  sau  de  pe  malul  Mure­  ganizează  în  incinta  Casei  Cărţii  din  Deva,  prezentarea  cărţilor :
         măriei  Deva  de  a  plasa  băncile   Primăriei  Deva  a  fost  aceea  de   şului,  ba  chiar  şi  pe  credincioşii   „SFÎRŞITUL  LUMII",  „RUGA  MÎNTUITORULU1"  şi  „LUIZA
         oraşului  in  plină  arşiţă,  probabil   a  SECA  MAI  MULTE   SURSE   bisericii  penticostale  aflaţi  în  ve­  DE  LAVALLIERE".  Sînt  invitaţi  să  participe  toţi  prietenii  cărţii,
         pentru  a-şi  bate  joc  de  bieţii  lo­  PUBLICE  DE  APA  DIN  ORAŞ.   cinătate.  Izvorul  a  fost  înfundat   toti  prietenii  „Călăuzei",  ai  S.C.  „BIBLIOFOR"   şi  ai   Casei
         cuitori  ai  Devei,  care  ar   dori   Astfel,  după  alte  două,  a  fost  o-   cu  pietre  —  mai  ceva  ca  pe  vre­  Cărţii.
         să-şi  odihnească  oasele  după  a-   prită  şi  desfiinţată  pompa  de  apă   mea  năvălirilor  turceşti.  Nu  ştim
         tita  alergătură  după  un  servicl,   publică  de  la  intersecţia  străzii   zău  ce  se  întîmplă  —  dl  primar
         după  o  piine  şi  toate  alte  griji   V.  Branişte  cu  str.  Horea,  pom­  ne-a  spus  la  telefon  că  dl  vice-   Strigoaica  părăseşte  cavoul  şi  se  întoarce  acasă  (IV)
         ale  bietului  om...          pă  care,  după  cum  spun  băirînii   primar  ar  fi  fost  pe  teren  pen­
          Iată  că  primăria  s-a   hotărit   —  ar  fi  fost  acolo  de  mai  bine   tru  a  scoate această  pompă şi  ne-a   „Sărind  din  coşciug  aşa
         să  taie  şi  unele  sfinte  legături  cu   de  o  sută  de  ani  (înainte  de  in­  promis  că  reanalizează  situaţia.
         tradiţia,  prin  care  oraşul   avea   troducerea  canalizării  —  ar   fl   Numai  că  mormanul  de  pietre   mireasă,  cu  voalul  pe  cap...“
         cîteva  surse  publice  de  apă  po­  fost  cu  izvor  natural),  pompă  ca­  continuă  să  înăbuşe  firul  acela   Unul  rămăsese  de  pază  deasu­
         tabilă.   Mai   precis  —  conform,  re  asigura  cu  apă  pe  însetaţii  ce  de  apă  curentă  de  care  au  ne­  pra,  iar  cel  de-al  doilea  coborîse   să  nu  cedeze.  Văzînd  asta,  el  se
                                                                     voie  oamenii  la  acea  cruce   de   la  mine.  II  simţii  cum  îmi  luă   înfurie  şi  trase  cu  putere,  smu-
                                                                     drumuri.  Nu  vrem  să  zicem  mai   ceasul  de  la  mină.  Cel  care  sta   cindu-mă  în  aşa  fel  îneît  pur  şi
                                                                     mult  —  dar  dacă  dl  viceprimar   deasupra  zise:   „Hai,  grăbeşte-te   simplu  m-a  ridicat  în  şezut.  A-
                                                                                                                                 tunci  s-a  întîmplat  minunea  cea
            Cu  un  astfel  de  sistem  nu                           de  la  Alianţa  Civică  mai  ia  mă­  prostule,  smulge-i  salba  de  la  gît   mare :  salba  nu  cedă  nici  de  data
                                                                     suri  din  astea  (chiar  şi  bătrînii   şi  hai  s-o  ştergem  repede,  să  nu   asta,  în  schimb  —  îmi  sărise  oul
                                                                     noştri  ziceau  că-i  seacă   inima   ne  vadă  cineva". Hoţul  din  groa­  din  gît,  oul  cu  care  mă  înecasem
         am  vrut  să  avem  de-a  face                              celui  care  omoară  un  izvor)  con­  pă  se  apropie  de  mine  şi  apucînd
                                                                     siliul  municipal  poate  să
                                                                                              dis-
                                                                                                   de  salba  de  la  gît,  începu  să  tra­
                                                                     cearnă  dacă  dumnealui  mai  are   gă  cu  nădejde,  dar  bentiţa  nea­  RODICA  SCORUŞ
             Convorbiri  la  Paris,  cu  părintele  VALENTIN  JBRATAN  —   rost  să  mai  stea  pe  post.   Sau   gră  din  pînză  tare  se  incăpăţîna  (Continuare  io  pag.  a  2-a)
               preot  la  Biserica  Ortodoxă  Română  din  capitala  Franţei  poate  după  o  asemenea  greşeală
          Mariana  Pândaru:   De  ce  a  bisericeşti  au  devenit  tot  mai  tri­  îşi  dă  singur  demisia.  MINISTRUL  DE  INTERNE   însoţit  pe  dl  Roman  decît  întim-
         fost  nevoie  să  apară  o  Episcopie   butari  conducerii   de  partid   şi                BABIUC  —   PRINS  CU       plător  la  Timişoara.   Din  surse
         Ortodoxă  română  liberă  în  Eu­  n-au  căutat  în  nici  un  fel  să  îm­  ION  ALUPEI                                locale  la  virf.  —  aflăm  că  dl  Ba­
         ropa  Occidentală,  părinte  Valen­  piedice  propagarea  ideilor   co­                         MIŢA  tN  SAC ?         biuc  l-a  însoţit  pe  ex-premierul
         tin  Brătan ?                 muniste.                                                                                  Roman  şi  la  schimbarea  prefec­
          Preot  Valentin  Brătan :  Nevoia   Biserica  Ortodoxă  Română  din                        In  „Evenimentul  Zilei",  nr.  16,   tului  de  Arad.  Se  pare  că  tra­
         de  constituire  a  acestei  Episco­  Paris  a  fost  constituită  în  mare   INCREDIBIL 1  Biroul  de  presă  al  M.I.  afirmă   seul  a  fost  cu  elicopterul  pînă
         pii  a  apărut  in  urma  introducerii   parte  din  credincioşi,  mulţi  din­  DI.  Teodor  Cojocarii  l-a  recu­  că  dl  ministru  de  interne  Mihal   la  Săulcşti,  iar  de  acolo  au  ple­
         sistemului  comunist,  ateu,  în  Ro­  tre  ei  oameni  de  cultură  şi  po­  noscut  şi  a  vorbit   cu   NICU   Babiuc  nu  a  organizat  vizite  de   cat  cu  maşina  să-l  schimbe   pe
         mânia,  sistem  ce  îşi   propunea   litici,  care  au  fugit  de   regimul   CEAUŞESCU  —  într-o  închisoa­  lucru  ale  ex-premierului  Roman.   dl  Crăciun...  Dacă  e  aşa  —  cine
         transformarea   omului,  a  ţării,   comunist.  Ei  s-au  străduit  să  dea   re  din  Austria !  Amănunte  în  nu­  In  revista  „Zig-Zag"  dl  Babiuc   are  pisica  în  sac  şi  nu  spune  a-
         conform  ideologiei  marxiste.   In   expresie  unei  biserici  libere,  or­  mărul  viitor—  afirmă  negru  pe  alb  că  nu  l-a  devărul 7   ADELAIDE
         aceste  condiţii,  biserica  din  ţară   ganizată  după  rînduielile  cano­
        nu  mai  putea  să-şi  organizeze  în   nice  tradiţionale.   De  asemenea,  I
         mod  liber  viaţa  ei  bisericească.                            Un  miner  din  Brad  propune  înfiinţarea  CASEI  FERICIRII  i
         Puterea  se  amesteca  în  mod  di­  MARIANA  PÂNDARU
        rect  sau  indirect  în  treburile  bi­                           „Domnilor  ziarişti   de   la   dragoste.  Lipsa  de   educaţie   mergeam,  eram  stram  fi  ne-  I
        sericii.  Aşa  ci,  treptat,  ierarhii  (Continuare  in  pag.  s  2-a)
                                                                        redacţia  ziarului   „Călăuza'4.   sexuală,  lipsa  de  locuri   de   căsătorit  fiind,  eram  conside-  ,
         *******1 *************************  wwwuvvvvvvwvvvvvvvww       Studiind   ziarele  vremii   cu   muncă,  lipsa  de  spaţiu  indi­  rat  vagabond,  cu  toate  că  eu  I
                                                                        toate  noutăţile  lor,  am  dat  şi   vidual  de  cazare  (mulţi  mem­  eram  un  om  cinstit,   curat  la  '
                                              ŢARA  ARDE,               peste  acest  articol  „PENTRU   bri  in  familie),   lipsa  de  a   minte  şi  la  suflet  fi  aveam  şi  j
                                          „BABA“  SE  PLIMBĂ            LEGALIZAREA     PROSTITU­    găsi  o  parteneră   măcar   la  bani.  Dar  am  dus  lipsa  unei  I
                                        PE  MALURILE  SENEI!            ŢIEI44.   Eu  voi  răspunde   că                          cunoştinţe.  Abia  m-am  eăsă-  ]
                                                                        dacă  mama   nu  se  prostitua,   Intîmplări  de  la      torit  după  ce  am  ieşit  la  pen-  |
                                         Domnul  Adrian  Severin   (pă­  eu  nu  eram  acum  pe  lume  ca                         sie,  aşa  că  vă  daţi  seama  cit  >
                                                                                                                                  de  fericit  am  trăit  viaţa
                                                                                                                                                          de  I
                                                                        să  vă  scriu  dvs.  Eu  am  50  de
                                       rintele   privatizării   româneşti)   bine  dacă  ar  apărea  o  lege  în  casa cu dane    tînăr...  Pentru  aceasta   vreau  ;
                                       are  în  buzunar  o  viză  diploma­  ani  fi  spun  că  ar  fi   foarte                    să  aduc  în  discuţie  că  puţină  i
                                       tică  pentru  Franţa.  Se  pare  că                                                        fericire  trebuie  să  fie  pentru
            (P.R.,  ziarist):          ne  va  ferici  cu  alte  cîteva  titluri   acest  sens  şi  o  instituţie  adec­  dans,  ne  debusolează.  Vă  spun   toţi.  De  aceea,  eu  aş  fi  de  a-
            (S.T.,  parlamentar):      de  proprietate.  Culmea  e  că  ri­  vată  —  unde  trebuiesc   me­  din  propria  experienţă;   eu   cord  cu  înfiinţarea  acestei  in­
            —  Vă  gîndiţi  să  candidaţi   dicarea  vizei  s-a  produs  conco­  dici  pentru  control,  laborator   am  fost  miner,   am  12  clase,   stituţii.  Dar  să  nu  fim   prea
          pentru  noul  Parlament ?    mitent  cu  cererea  unor  grupuri   pentru  analize  dar  fî   cîţiva   cu  bacalaureat,  plus  patru  ani   mult  influenţaţi  nici  de  ţări­
            —  Cred  că  da.  Soţia  mă  în­  parlamentare  ca  dl  Severin   să   poliţai  —  deoarece  in   lume   de  şcoală.  Am  lucrat  la  Bar­  le  din  jur,  nici  de  orient,  nici
          curajează,  zice  eă-i  place  sin­  fie  destituit.  Ţara  arde,  „baba*   sînt  mulţi  nebuni  şi  fanatici.   za,  Ruşchiţa,  Moldova   Nouă,   de  occident,  să  avem   capul
          gurică t                     se  plimbă  pe  malurile   Senei!   Lumea  prezentă  este  şi  nee­  la  tunel  la  Hidrocentrala  Rîu
                                       Sosţ  yoyage.  mensieur  Severin!  ducată  fî  nepregătită   pentru  Mare  şi  vă  spun  că  acolo  unde  (Continuare  în  pag.  a  2-a)
                                                           A. G. ît
   1   2   3   4   5   6