Page 1 - Calauza_1992_128
P. 1
Comunicarea scurtă, rostită PRIMIM DIN PARTEA PLOI CONSILIER
cu voce emoţionată, a găsit la
capătul firului, pe locotenent-
colonelul Gheorghe Pescariu. ING. ŢURNĂ DUMITRU FLORIN
— Venim îndată, răm îneţi pe
loc să ne daţi lămuriri. MAFIA SICILIANA SE VA
Intr-adevăr, la scurt tim p du
pă aceasta, ofiţerii de poliţie
sosesc, desfac pachetul potrivit
îndatoririi lor şi găsesc acolo RECICLA LA PETROŞANI
partea superioară a corpului u-
Prim ul loc de desfăşurare şi dalcna, în prezent retrasă) din
instruire al criminalei organi proprie iniţiativă a virat în con
zaţii va fi sediul Regiei Auto
PASĂREA MORŢII nome pentru Gospodărire Co tul RAGCL Petroşani suma de
costul
764 295 lei reprezentînd
m unală şi Locativă
Petroşani,
cartie
centralei termice 5 din
unde vor învăţa cum se poate rul Aeroport, în care sc insta
ClNTA PENTRU «jefui în ţara numită România, faptul că nu există nici un con
Sesizînd
laseră din anul 1990.
fără crime, pistoale şi alte atri
bute vestice (noi fiind în Est tract de vînzare-cum părare al
CRIMINALI dc Balcani, mai în Orient, prin obiectului CT 5 între RAGCL şi
firm a (particulară) Vest Service,
unele apucături, în Asia de Sud-
Est). cu toate presiunile inverse, e-
Primul episod : xereitate de directorul RAGCL,
nui bărbat. Anchetatorii, fieca — în luna august 1991, firma ing. Iluszar Ladislau, serviciul
al regiei a restituit
financiar
re în mintea lui, încercau să Vest Service (patroni Preseca- suma.
deducă locul unde s-ar fi pu ru Gh. Grigoriu Valentin, Bîr-
tut comite asasinatul şi în ce soseu Miliai şi Albulcscu Mag- (Continuare în pag. a 2-a)
îm prejurări. In care loc al rîu-
lui fusese aruncat şi ce se in- Cine sapă groapa m ineritului
tîmplase cu restul, cine fusese
acest om ?
Unul dintre cei care au vă din Valea J iu lu i?
zut imensul pachet plutind pe
apele rîului, relata înfiorat : Desigur, cititorul ar dori să pusese, prin regulament apro
„Ne-am apropiat pe rind şi li afle detalii despre monstruoa barea obligatorie de către acest
nul mai curajos a început să sele contracte în valoare de organism, a oricăror încheieri
desfacă temător, fîşiile balon- peste două miliarde de lei în de contracte peste valoarea de
zaidului închis cu nasturi pe cheiate dc Regia Autonomă a 500 mii lei.
dos şi legat la capete cu sfoa Huilei Petroşani cu firmele Ele sînt neoperante pentru cu
ră. Ne-am dat seama că înăun AUD AX şi ROMIPROM din s-au adus utilaje de care nu era
tru se afla o parte din trupul Germania,: la începutul anului nevoie, iar cantitatea unor ma-
unui om". 1992.
Totuşi, intr-un buzunar bine Aceste contracte, care nu poar Ing. TURNA D. FLORIN,
tă semnătura directorului ge slr. Parîngului, nr. 1,
d a v io it u s r neral, ing. Costinaş Benone, Petroşani
sînt ilegale, deoarece Consiliul
(Continuare în pag. a 2 a) de Administraţie al R.A.1I. im- (Continuare în pag. a 2-a)
******** ************************
H i n i i n l u n n
i j l t i f b L t f U i l
Se zvoneşte că dintre can- *
dictaţii la funcţ ia dc preşedin- J
te al Românie i n-ar fi nici J ------- --------— ——-------------------5L—------ ” L1 ^ --- - — S s s s a -------u = -= » -
linul dispus să organizeze J “ ” - ' ’ ” ......
un miting clec (oral Ia Petro- J
şani. Motivele sînt diverse... î Săptumînal independent aflat în slujba tuturor oamenilor j
| A N U L III ® N R . 128 ® 1992 | 1 pagini 10 lei j
*¥**¥*♦¥¥♦****¥*¥¥* >*♦»¥*¥¥***¥-¥*
S Î N T E Ţ I U N O M F E R I C I T ? Cînd am fost atacaţi a apărut 145 de zile sub puterea spiritelor
o maşină care a pus farurile
pe noi. La insistenţele melc
Fericirea a devenit o stare 5. Aii avut vreodată discu şoferul a coborit din maşină şi (DUHURILOR) SATANICE
greu de realizat în viaţa noas ţii, altercaţii sau aţi fost ata cînd l-a văzut pc hoţ. a stri
tră. După Revoluţie — duş cat pe stradă şi aţi fost nevoit gat la c l : „Tu erai ? Cc cauţi 2. Pe firul intimplărilor. la mine, un bărbat dc statură
manii s-au amestecat cu prie să cereţi sprijinul poliţiei ? Vi aici ? Ia urcă în maşină...". 2.1. Primii paşi in cunoaşte mijlocie, în virstă de vreo cinei-
tenii — de multe ori nici noi l-a acordat '? Iar soţia acestuia nc-a zis în- rea spiritelor (duhurilor) satani z.eci de ani, îmbrăcat într-o pi
nu mai ştim care ne sînt duş tr-un mod foarte ciudat : „Ei, ce. jama vărgată. Camera era cu
manii .şi care sînt prietenii ce ce ziceţi, nu vă pare bine că 2.1.1. Omul imbrăenl in pija fundată în întuneric, dar locul
devin duşmani din invidie sau ANCHETĂ DE STRADĂ nu v-a omorit... ta — daţi-i ma vărgată. unde sc afla intrusul era scăl
din alte... motive puerile. Zia drumul acasă...". într-o noapte, m-a trezit din dat in lumină. (Din ce sursă ve
rele sînt îm pestriţate cu cri D-na Burnaru Maria, profe Dl Guga Florin, tipograf : somn un deget care mă îm pun nea lumina, n-aş putea să spun.
me, tîlhării, atacuri ctc. Ast 1. Da. De ce să nu fiu fericit ? gea în coastă. Dormeam, ca dc E sigur însă că nu de la re
fel s-au născut întrebările soară : 1. Relativ fericită. Sînt 2. Or fi. 3. Am. 4. Nu-mi dau obicei, pe dreapta, cu spatele ţeaua electrică).
mai m ult obosită. 2. Nu ştiu.
noastre şi răspunsurile dum seama. 5. N-am avut niciodn- spre marginea canapelei. Am în ŞTEFAN ARBORE
neavoastră sincere şi rapide... 3. Am. 4. Prietenii. Sper.., 5. tors brusc capul : in colţul ca
1. Sînteţi lin om fericit ? Da. Am fost atacată intr-o A întrebat merei, lingă uşă, stătea, rînjind (Continuare in pag. a 2-a)
2. Aveţi duşmani ? noapte în faţă la restaurantul VAl.EKIU II.Al'RE \NU
3. Dar prieteni ? „Transilvania11. Nu era nici un
1. Care-s mai m ulţi ? poliţist ca să-i cer ajutorul. (Continuare in pag. a 2-a)
Dl. Emil Constantinescu e un tip subţire,
TNTTMPLĂRI CU DL. ION ILIESCU
P R O T E S T inteligent dar e destul de fragil şi poate
Vara, la Valea lui Liman (II) dent „SIDERURGISTUL", re
Sindicatul Liber si Indepen
prezentant al membrilor dc sin fi hărţuit de bătrînii politicieni...
Puţini dintre timişoreni îşi m arul s-a apucat să amenajeze, dicat din Societatea Comercia
vor fi aducînd aminte, poate, că, cu dc la el putere (ceea ce l-a lă „SIDERURGICA" S.A. Hu Dl Emil ( onslanlinescu, can i-o spune pc atunci), pentru că,
începuturile serbărilor cîmpe- ■şi co stat!) o zonă turistică în nedoara, îşi exprimă protestul didat unic la funcţia de pre aşa cum a precizat, pentru dum
neşti de la Valea lui Liman, partea de est a judeţului, nu şedinte al ţării din partea Con nealui ar fi o degradare dacă
sînt legate de numele domnului departe dc munţii Ruscăi. A împotriva exportului dc fier venţiei Democratice, parc un s-ar intîlni cu aceste servicii.
vechi, aprobat dc Ministerul In
Ion Iliescu, Nu ca serbare în început cu cîteva cabane, apoi dustriei. lip de treabă, arc seva clin non Păcat, dom'le Constantinescu !
sine, ci — ca să spunem ade un motel (carp funcţionează, şalanţa preşedintelui Ilarei, sc Cine nu ţine în mîinile ţării
vărul adevărat — ca o demon privat, .şi astăzi), a adus o moa In condiţiile în caro. Româ uită in ochii tăi cînd îi pui în tonte serviciile secrete ale sta
straţie de ceea ce are frumos ră de apă, care s-a pus pe în- nia face eforturi financiare mari trebări inteligente (probabil că lului — devine o marionetă a
folclorul din această zonă etno- vîrtit un generator producător pentru importul de materii pri subiectele îl preocupă în cel mai acestora. Şi dvs. ştiţi cîţi pre
folclorică. Folclorul la concret: de energie electrică, zona ne- mo (minereu de f.icr, cocs, căr înalt grad), poate să devină şi şedinţi ai S.U.A., de pildă, au
port, joc, cîntec. C'um s-au pe fiincl electrificată. A mai am e buni cocsificabili, feroaliaje, re preşedinte, n-a fost securist, se- fost omorîţi de C.I.A...
trecut lucrurile ? I .a începutul najat o „scenă în aer" liber şi fractare, etc.), considerăm că reist, lc dădea drum ul studen Mulţumim cl-lui Constanlines-
anilor ’70, comuna Tomeşti, din de nici, pînă la serbările dc va- exportul fierului vechi, care ţilor care nu voiau să facă prac cu pentru faptul că a remarcat
judeţul Timiş avea un prim ar reprezintă o resursă şi în ace tică, n-a fost decît secretar ad că problema cheie a acestei
„dat dracului" : Teodor Cjiicinaş. MCOLAF, rlR V l' laşi timp o rezervă strategică junct la un am ărit de B.O.B. campanii electorale a fost atin
Gospodar neîntrecut, om-orn, indispensabilă fiecărei econo După cc i-am pus 5 întrebări să de întrebarea reporterului
ardelean, pus pe fapte mari, pri (Continuare în pag. a 2-a) mii, nu so justifică în nici un fel. privitoare mai mult la dome nostru privitoare la erodarea
Faptul că fierul vechi este un niile speciale ale statului — imaginii frumoase şi prom iţă
.V
V .V .V .W .V .'.V . .W A W .V .V A V A V .V .W , .W ,V iV ,W material strategic (datorită va cred că dl Constantinescu ar toare despre Convenţia Demo
lorii metalurgice deosebite pc putea deveni preşedinte... Dar.., crată — după alegerile locale
(LI., angajat civil) : care o încorporează), csle ilus nu cred să aibă un dezvoltat — erodare care a intervenit şi
(S.Z., ofiţer): trat prin menţinerea unor sto sentiment al ţării sale, nu cred datorită lipsei de transparenţă,
— Nil ştiţi unde o fi acum curi minime intangibile de peste că poate să-i pună la punct pe lipsei de. experienţă politică şi
sergentul m ajor care a par bătrînii politicieni care s-ar n- socială a unor lideri locali, care
ticipat ea grefier Ia proce Consiliul de conducere găţa cu mîinile şi cu picioarele, cred că dacă au ajuns consi
sul Ccauşeştilor ? S.L.I.S. Hunedoara, cu agrafele de la cravată, cu lieri, viccprimari sau primari
— Sigur că da. E avansat Lider zbîrciturile vîrstei de scaunul cred că l-au prins pe Dumnezeu
căpitan în M.I... sing. \ MDOS PETRI prezidenţial si ce-i mai grav — de un picior... (ponte vom re
ar fi la cheremul Serviciului veni).
(Continuări in pag. a 2-a) Român dc Informaţii (sau rum io n p iT iî F o r m
