Page 3 - Calauza_1992_130
P. 3
CALAUZA • NR. 130 • 1992
Să nu uiţi niciodată închisorile comuniste!
In volumul său, „Jurnalul şi alţii, pe care i-a intîlnit în vind fericirea să-l cunosc pe unul incintare şi indirjire, cu revoltă
fericirii", omul de cultură Nico- anii 1959 —1964 in temniţele co dintre ei, l-am căutat deunăzi... şi resemnare, cu zîmbete am are
lae Steinhardt dezvăluie momen muniste, precum şi mediul de La cei 90 de ani, P. On. Pă şi cu lacrimi insîngerate de du
tele botezului său în grelele neînchipuit de mare spirituali rinte Iuliu Făgărăşeanu din Pă- rere intîmplările chinuitei sale
condiţii ale închisorii Jilava, la vieţi, într-un refren repetat me
15 martie 1960, în credinţa or UN EVREU BOIEZAT reu : „Tu să nu uiţi niciodată 1"
todoxă, prin ieromonahul Mina ...şi n-am uitat, am revenit pen
Dobzeu, asistat de preoţii uniţi tate ce şi-l făureau acei iluştri trîngeni (Zlatna) judeţul Alba, tru că azi putem spune întregii
Iuliu Făgărăşanu şi Nicolae Lu- deţinuţi JVI-am întrebat, cum au m-a prim it cu acelaşi zimbet Lumi : „Să nu uitaţi niciodată 1“
pea, cu angajamentul de trăire putui totuşi să se manifeste, să blind — trist şi cu aceleaşi vor
creştină ecumenică. Pomeneşte reziste ? be parfum ate cu care mă obiş (va urma)
o seamă de alţi preoţi şi oameni Pentru a afla cite ceva de la nuise în vacanţele copilăriei
de cultură, militari, politicieni aceşti prea încercaţi oameni, a- inele, in care îmi depăna cu TEODORA BREAZU
Război civil la Timişoara ? Intîlnirea cu spiritul mi*a fâcut
„pârul măciuca*1
(Urmare din pag. 1) vire la pactizarea Poliţiei cu o
tabără sau alta. Noi continuăm (Urmare din pag. 1) pulbere cenuşie de particule lu-
Doar „Tarzan", sărmanul (că să facem investigaţii". miniscente, avind, vag, forma
doar cel adevărat si de demult Şi încă o „lovitură de tea le spuneam, dar refuzau să-mi corpului omenesc. (Un corp cam
s-a născut la Timişoara) a fost tru" : domnul Viorcl Bucur, vorbească). de 2 metri înălţime).
arestat pentru viol. Toate cer care s-a aflat, o vreme, în boxă, M ulţumită lui Dumnezeu, ca Bineînţeles că întâlnirea cu
cetările sint iu plină desfăşu alături dc... celălalt Radu Bălan, re-mi deschisese calea spre a- acest spirit (duh) „mi-a făcut
rare şi ni sc par concluzivo a- a făcut o cerere pentru a fi re ceastă experienţă, intr-o noap părul măciuca". cercetez
Am putut însă să-l
te din a doua jum ătate a lunii
firmaţiile domnului colonel Va- încadrat în Poliţie. Dosarul a aprilie 1988, mi-a apărut, în ca pe îndelete, căci, învingind tea
sile Coporan, şeful Inspectora fost trimis la Ministerul de In mera cufundată in Întuneric, un ma şi el şi eu, a acceptat, ta
tului de Poliţie al Judeţului Ti terne, numai domnul VICTOR spirit (duh) căruia, fără îndo cit, invitaţia mea de a se aşeza
miş, făcute Ia o recentă confe BABIUC avind competenţa dc ială, i se potrivea noţiunea de pe marginea patuiai ca să stăm
rinţă de p resă: „Vă rog să e- a aproba sau respinge o aseme nălucă sau stafie : un fel de spi de vorbă.
liminaţi orice suspiciune cu pri- nea cerere. rală difuză, compusă dintr-o (Va urma)
WWWWWWW-WWWWWVWVyVWWVMWWWMWWWWWVVWVWW. VWtfWVSViVWrWVWtfWrtWWi'» WWW m ,
(Urmare din pag. 1) giul bine întins bucăţile de
„Eu l-am omorît pe tata 1“ lemn care ţineau loc de picioa
reţinută dar s-a dovedit mai re. Preparativele de inmortnîn-
sinceră decit tine, o informează şi Adrian Cleşiu, vecinul nos miliei îndoliate", care să urm ă tare, plasarea cadavrului în si
anchetatorii. tru ! întocmai aşa cum ne-a în rească reacţiile Rozaliei Varga. criu se executaseră la morgă.
După o clipă lungă, care a văţat mama. De cind ştiţi că „Plînsuf n-a fost sincer, a de Atunci, in timpul înm orm întă-
suspendat simţămintele sub lo noi am făcut-o ? clarat poliţiei expertul solici rii, anchetatorii urm ăreau even
vitura celei mai neaşteptate — încă de la început, o in tat. Sub lacrimile pe care fe tuala apariţie a făptaşilor.
tensiuni, Doina a deschis ochii formă maiorul Sihleanu. De la meia le storcea la comandă se In mintea lor se contura de
disperată şi lacrimile au înce inmormintare, de cind tu şi citea o continuă temere". Pi pe atunci cea mai cutrem ură
put sâ-i curgă din abundenţă, mamâ-ta jucaţi scena „văduve cioarele defunctului n-au mai toare peliculă a unui film de
renunţînd la rezistenţă. lor neconsolate". Am fost acolo fost găsite niciodată şi-atunci, groază pe care numai mintea
— Daţi-mi hirtie să scriu a- deoarece colonelul Pescariu a- la inmormintare, colonelul Pes criminalilor odioşi îl pot în
devârul ! Nu mai pot supor vusese ideea de a solicita un cariu se temea ca nu cumva chipui.
ta ! Eu l-am omorlt pe tata, eu medic psihiatru, necunoscut „fa femeia să descopere sub giul (Va urma)
I
Mi-a spus: „Am lucrat în Casa J O surpriză de la G eta I
«■»
Regală", şi m-am îngrozit... I (Urmare din pag. I) pe care poate că îl şi făceam |
pină acum. Eh, de nu veneau »
| poşetă, se rujează gros, după necazurile pe Petrică, ce bine I
(Urmare din pag. I) azi (de atunci, fireşte) taina * care spune : era de noi ! *
meşteşugului pe care nu peste I — Voi habar n-aveţi ! Vor- Una din fetele mai îndepăr- |
marca.......Philips" (microfoane, mulţi ani avea s-o ducă cu ea 5 biţi aici despre liberalizarea tate o întrerupse : »
la modă). Bătrîna nu dorea, nici în mormînt. Deci : trebuiau fel I prostituţiei, a amorului şi nici — Un’ l-ai cunoscut tu Geta, {
în ruptul capului să plece la de fel de aprobări (mai ales, măcar nu ştiţi că dacă ăla pe P.R. ? I
fecior, in Germania, deşi, era temutul „Cabinet 2"), oarece J Cosma, ăla cu m utră de Emi- — La „APACA" în 90. E un *
chemată cu insistenţă. Dar, cu bani pentru repararea gospo ] nescu nu l-ar fi răsturnat pe bărbat dulce şi are sîngele iute I
o condiţie : să ducă cu ea şi dăriei „Troceanu" şi, mai pre * Petrică, era de trăit şi pentru ca spaniolii lu’ mamă-sa. Ah, «,
imensa avere, care putea fi vîn- sus de toate, multă bunăvoinţă | noi. Am aflat eu că era pre- ce vrem uri şi ce bărbaţi au |
.ciută în... valută forte. Dorea şi dragoste pentru ţara şj arta » gătită o hotărîre prin care se vremurile astea. Numai ram oliţii J
insă un singur lu cru : să rămî- ei populară. Greu de îndeplinit • aproba cite o casă de plăceri vor să ajungă să ne cunoască, t
nă în casa ei, aici, să amena asemenea deziderate, atunci, J in majoritatea localităţilor ce Dac-o fi aşa, nu mai apucăm I
jeze o expoziţie cu tot ce are cind valabile erau, mai cu sea | depăşeau 10.000 de locuitori noi case cu dame. Poate fetele î
şi — asta ne-a uluit, pui şi sim mă... Tezele din iunie 1972. * dintre cure 7.000 să fi fost băr- noastre or să aibă mai m ult |
plu — sa le înveţe pe fetele de (Va urma) | baţi, fie ei in putere, fie nevol- noroc... •
» nici... Şi-apoi de la hotărîre la
| lege nu mai era decit un pas (va urma) I
„Sîntem afiliaţi la Confederaţia
lui Miron Cosma“ PRIMĂRIA MUNICIPIULUI DEVA
(Urmare din pag. 1) voastră la evenimentele din L I C I T A Ţ I E
Bucureşti ? Prim ăria municipiului Deva, scoate la licitaţie, în vederea
nă vom obţine unele rczultato B.B.: Da, vreo patruzeci. Au concesionării, un num ăr de 14 terenuri destinate construirii de
bune. plecat la Bucureşti, dar s-au în blocuri pentru locuinţe, spaţii comerciale şi de producţie, ga
M .l\: Sinleţi mulţumit de tors in cel mai scurt timp, fără raje.
viaţa pe care o duc oamenii, şi să participe efectiv la eveni Informaţii sc pot obţine rfe la locurile dc afişaj ale prim ă
in special minerii, in partea a- mente. riei, precum şi de la I.P.II.-c,jA. Deva, între orele 11—14,
ceasta de ţară ? M .P.: c.-«? veşti ne mai puteţi
