Page 2 - Calauza_1992_131

rag. 2
Mafia siciliana se va recicla la Petroşani (IV )
(UN P.S.) tul de 18 ani avind beneficii.
A schimbat atunci diapazo­
A doua zi după începerea ve­ nul, am eninţind că dacă va mai
rificărilor, la ora 7,30, dl. Făcea fi etichetat „bandit" (ceea ce nu
C-tin m-a contactat telefonic, a spus nimeni despre dînsul),
ţinînd să-mi aducă aminte cum va deveni criminal şi va tăia
m-a ajutat cînd era director la gitul cuiva. Este adevărat că
Bl filiala Petroşani, acoperind s-a spus ceva sunînd: „ca în
pierderile Grupului de Şantie­ codrul Vlăsiei" ! (referitor la
re TCH. I-am replicat că nu­ instrăinarea CT 5).
mai trei ani am coexistat pe Tot aşa de adevărat câ in
aceste funcţii, dar că din cei Codrul Vlăsiei erau şi tîlhari
BO de ani cit am fost directo­ care tăiau gitul oamenilor pen­
rul Grupului, doar în primii tru a-i jefui.
doi ani am avut pierderi, res­ în aceeaşi zi, la ora 10.30, dl. tem niţă grea".
Cine sapă groapa mineritului din Valea Jiului?
(Uratare din pag. 1) Nenumărate persoane între­
bate nu auziseră de ea. într-un
locul naşterii (deşi cerut prin tirziu, cineva m-a invitat în bi­ gală (destul de consistentă) ? de
formular), nu este specificat. roul său pentru a-mi explica,
2. Szepeschy Iosef. de cetăţe­ intre patru ochi, că această fir­ (inexistenţa chiriei favorizează
nie germană, fără data şi locul mă există cu adevărat şi că dat
naşterii. fiind faptul că adm inistratorii
(Se pune întrebarea, cum de sint persoane cu funcţii de con­
a dat aprobare de funcţionare ducere în R.A.H., este o între­
Camera de Comerţ Deva, cînd pătrundere de activităţi.
nu sînt completate datele pe In faţa acestei situaţii se pun
care ei însăşi le solicită ?). două întrebări :
într-una din zilele trecute am — de ce RAH nu afectează
căutat sediul firmei susaminti- firmei româno-germane (cu ca­
*e... în sediul RAH (str. Timişoa­ pital dc stat român şi capital
ra nr. 2). particular străin fifti-fifti încă­ mai interesante !
Se propune înlocuirea
dlui. Radu Cîmpeanu ţi a conducerii P.N.L.
(Urmare din pag. X) nu numai ca parlam entari, dar
şi ca simpli membri de partid
un deputat şi un senator, aceas­ —■ este vorba de d -n ii: TODO-
ta datorită încrederii pe care c- RONI ARON, deputat şi JUR-
lectoratul ne-a dat-o. CAN PETRU, senator, activi­
Cu trecerea tim pului insă,
datorită in special unei politici tatea Conducerii Centrale s-a
OSCILANTE dusă de către accentuat şi folosindu-se de o
scrisoare calom<roasă obţinută
CONDUCEREA CENTRALA A de la dl. ANDREI CORNEL, s-a
[PARTIDULUI, a unei activităţi luat măsura complect nestatuta­
neconcludente a aleşilor noştri, ră de destituire a subsemna­
am fost pus în situaţia de a tului, a întregului comitet ales
■lua o poziţie critică fată de a- prin vot secret la data de 3 u-
fceste comportări total dăună­ prilie 1990 şi numirea prin în­
to a re partidului, mai ales prin călcarea art. G din statut a unui
(faptul că a creat neîncrederea nou comitet provizoriu din care
'celor ce ne-au votat. bineînţeles nu lipseau, la loc de
Ca întotdeauna, adevărul spus frunte d-nii: Todoroni—Jurcan
fără menajamente, supără, şi şi Andrei — motivele care stau
(imediat d u p ă , alegerile din 2(J la baza acestei nestatutare ho-
fxnai 1992, poziţia critioă luată tăriri fiind dea dreptul puerile.
,de subsemnatul a declanşat o Această hotărire. analizată in
ireacţie vehementă nu numai a două şedinţe de Biroul Executiv
1 celor aleşi în parlam ent, dar in şi apoi de Conferinţa judeţea­
special a CONDUCERII CEN­ nă nu a fost acceptată şi in
TRA LE — d -n ii: Radu Cîm­ două rînduri au fost Ia Bucu­
peanu, I. V. Săndulescu şi Ne- reşti delegaţii care, în urma
culae Enescu — care fără a în­ discuţiilor purtate, s-a hotărit
cerca să verifice realitatea, a ca dl. Cîmpeanu să se deplaseze
plecat urechea (de fapt metoda la Deva, pentru clarificarea si­
curent folosită de ei) la deni­ tuaţiei.
grările şi minciunile prin care La adunare, convocată de că­
cei doi aleşi ai noştri le-au fo­ tre comitetul nestatutar numit
losit pentru punerea subsem­ — au fost prezenţi, din partea
n a tu lu i într-o lumină nefavora­ Conducerii Centrale, d-nii : Ra­
b ilă . Dl. Radu Cîmpeanu, care du Cîmpeanu şi Neculae Enes­
Par fi trebuit să verifice temei- cu.
Mnicia inform aţiilor primite, nu
fa făcut-o, din contră, dat fiind .■şedinţa a fost deschisă de
ţfaptul că am criticat la zonalul către dl. Blejan Constantin, nu
ide la Timişoara comportarea sa ştiu in baza cărei investituri,
«precum şi felul cum înţelege care a predat conducerea d-lui
j« { îto » r a _ aetiv.itate.A_ra. Radu Cîmpeanu, care in stilul ..
CĂLĂUZĂ • NR. 131 • 1992
Să nu uiţi niciodată închisorile comuniste!
T.B. — Pr. Onor. Iuliu Făgâ- „Radu Negru” în Făgăraş, după am fost obligat să trec (după UTILITARE
Constantin Făcea l-a contactat care am urmat teologia de la luni de zile de stat in ascun­
pe dl. Gireadă Mihai, contabil răşanu, sinteţi născut in anul zători) la cultul ortodox, prin
şef RAGCL, căruia i-a sp u s: 1903 în satul Ludişor, judeţul Blaj, cu vestiţii preoţi (ulterior arbitrara desfiinţare a bisericii
„ce aveţi m ă i! (fără dragă) cu Braşov, ca fiu al unor demni mulţi universitari): Al. Borza, române-unite cu Roma (greco- | AZI, HUNEDOARA
Presecan ? Cit v-am ajutat eu ţărani ; vă rog să-mi daţi ci- Ştefan Pop ş.a. catolică). Dar Bunul Dumnezeu MODEL DE SOLICITUDINE I
în anul 1925 m-am căsătorit
cu zeci de milioane de lei lu­ teva date biografice. mi-a ajutat să mă purific su­ I
nar ca să vă plătiţi salariile, aţi Pr. On. Păr. I. Făgărăşanu : fleteşte şi să ajung zilele nevi­ S.C. „PROD-COM PATICOF- I
— Am rămas orfan de la trei
uitat ?". ani, mai avind trei surori, ma­ UN EVREU BOTEZAT sate de atiţia dintre contempo­ STAN" SNC Hunedoara, aflată pe J
ma ne-a cîştigat din greu traiul, ranii mei, ale Revoluţiei din str. Viorele, nr. 6/8, este mult cău^ |
In încheiere aş vrea să am in­
tesc dl. Făcea şi tuturor, că pe insă a dorit ca măcar fiul să Decembrie 1989 şi azi sînt fe­ lată de clienţi. Aflată la „timona" *
vremea lui Ceauşescu, pentru şi-l facă „luminător al satu­ cu Elena, din satul Tălna-Alba ricit, îngrijit fiind de fiica mea unităţii, SUSÂNA STAN — o fe I
meie harnică şi bună organizatoa- ,
asemenea afacere, „vinovatul lui". şi am fost sfinţit preot de mi­ Minerva. Altă fiică, Margareta, re, form ată încă din tinereţe la *
principal era împuşcat, iar com­ Şcoala prim ară şi liceul le-am tropolitul Vasile Suciu, pentru medic stomatolog, se speciali­ şcoala muncii in com erţ — nu vrea '
zează Ia Roma, iar cei trei fe­
plicii săi primeau 20 de ani urm at la Făgăraş (cu obligati­ Feneş şi Pătrîngeni-Alba, unde ciori sint cu familiile lor; fiul să-şi dezmintă calităţile omului de j
vitatea limbii maghiare). Asu­ m-am şi pensionat. afaceri, fiind mereu in slujba se- |
cel mare este mort, Înhumat lin­
Familia grea, cu şase
copii,
prit de magiiiari, in 1910, după cu parohie slaba material, am gă mama lui, soţia mea, la bi­ menilor. Pe acest fond, unitatea *
ce tem porar românii intraseră traversat ani cu mari probleme serica din Negraia-Pătrîngeni- este mereu aprovizionată şi oferă I
şi se retrăseseră din Transilva­
nia. am trăit bucuria eliberării financiare, insă perioada cea lor. (Va urma) zilnic, între orele 7—20 (inclusiv „
perile de care are nevoie, pen­ şi Unirii cu Patria Mamă, Ro­ mai chinuitoare a vieţii mele a sim băta şi duminica) produse de i
şi J
tru caro să perceapă chiria, le­ mânia. Am term inat liceul la început odată cu anul 1948, cînd TEODORA BREAZU cofetărie, patiserie, răcoritoare
cafea de bună calitate. Că este o !
care ar beneficia statul român V W W W W W .V A W A V .W .W W W .V A M M M W M W V /V firm ă unde clienţii vin cu plă- |
cerc, o reflectă însăşi vînzările, în *
valoare de aproape 2 milioane lei |
partenerul străin)- Un mister al „M-AM FOST DE ACORD CU CEAUŞESCU" lunar. întrebînd-o pe patroană ce >
— adm inistratorii din partea \ preconizează pentru viitor, aceas-1
RAH sunt salariaţi plătiţi de \ picioarelor în viaţă fiind, ce mai face, ce ta ne-a sp u s: „Vreau să mă pro- J
stat (şi incă foarte bine !) ca \ (Urmare din pag. I) filez pe producţie proprie. Mă gin- |
să lucreze cel puţin, 8 orc „nor­ greutăţi are, cum s-o ajutăm dese la o terasă şi un laborator *
mate". Activitatea intr-o socie­ doamna Troceanu a fost încu­ (deşi nu prea aveam........cum”
tate comercială se poate desfă­ bine făcute rajată, prin alocarea unor su­ — doar cu scrisul). Ne spunea, unde să realizez produse de pa- |
şura după term inarea progra­ \ me modeste, să aducă, pe lingă ba una, ba alta, îşi am intea de tiserie şi cofetărie". Iată deci un '
mului la agentul economic un­ \ (Urmare din pag. 1) domnia sa (fiind singură), fete „Casa Regală", şi noi iar ne patron ce se zbate pentru a oferi |
de statul este patron. mele nu vorbeau cu păcat, a de prin satele din jur pe care uitam cu frică la... flori. în prag un comerţ model. Să-i trecem pra- I
societăţii cu încredere. Pen- J
Pe viitor, lucruri din ce în ce \ fost câ in loc să ne sinuci­ să le înveţe. Adică, tocmai ceea de casă bătrînească, la plecare gul
) dem (atîta ne mai rămăse­ ce îşi dorise bătrinica. nu pregeta să ne întrebe : „Mai tru unele am ănunte se poate fo- |
se după prezicerile boitei), .ştiţi ceva despre domnu’ (nu pu­ losi şi telefonul 722934.
) Domnul Ion Iliescu n-a stat
s-a deschis uşa salonului şi prea mult la Timişoara, fiind tea să-i spună tov.) Iliescu ? îi
\ Madam Aura a intrat cu un „promovat", din ordin de sus sănătos ? Om cu suflet, de bănă- I PREOCUPARE — !
) platou pe care tronau sume­ (fără comentarii !), şi a plecat ţan, aşa să ştiţi. Dacă nu era PREZENT ŞI VIITOR |
denie de cupe micuţe cu la Iaşi. De rămas, a rămas, ia Domnia Sa.„".
) îngheţată. Ah ! fetele s-au Buzia.ş, doamna Troceanu, ple­ ...Aveam să-l întilnesc la o S.C. „CONCORDE — FULGER — '
\ înviorat imediat, plescăituri­ cată, mai apoi. dintre cei vii, reuniune cu redactorii şefi şi, PETROVICI" SNC, condusă de |
\ fără... ordin de sus. Dar, de in miez de noapte ne-a sp u s: patronii Elena şi Adam Petrovici, »
le din limbi se inregistrau şi
e o firm ă în plină ascensiune, deo- I
Aşa după cum dl. Iliescu a pe banda magnetică... cite ori treceam prin Buziaş, „N-am fost de acord cu Ceau­
condus ţara aceasta pină la Mai tirziu, de pe aceeaşi adăstam, la un pahar de vini- şescu".
marginea prăpastie!, tot aşa şi \ magnetică a bubuit şor de-al casei şi o întrebam, Şi iar m-am îngrozit.
bandă
vocea „Prinţesei Moldoven-
dl. Radu Cîmpeanu, împreună l ce”. Tipa avea cizmuliţe roz
cu cei doi eminenţi colaboratori cu carîmbul pină la genunchi,
m rău, in special dl. Ncculai l nişte cizme fantezy pc care
Enescu. au făcut ca acest partid i le dăduse un arab. Avea „Spiritul (duhul) unei temei decedate"
atit de indrăgit după revoluţia picioare de jandarm. picior
din decembrie 1989, să-şi piardă \ pe placul celor mai mulţi t Urmare din pag. 1) Am crezut, aşadar, că sint
popularitatea şi chiar să fie de­ dintre bărbaţi şi ea ştia asta, in măsură să trag concluzia că
făimat. l intreţinînd un mister al pi­ ţiunea forţei cosmice de care acest spirit (duh) nu este sata­
Pentru redresare se impune \ cioarelor bine făcute, nu lă­ am vorbit. nic, ci este spirit (duh) de om
in mod imperios ca actuala ( sa niciodată cizmele. Fusta Greutatea unui spirit (duh) decedat.
Conducere Centrală să fio în­ scurtă, lăsa pe dinafară doar Trebuie că e de ordinul zecilor
Realitatea l m ;nsă alta şi-am
locuită, dîndu-sc astfel posibi­ i scurte segmente din pulpe, de grame : 20—30 grame". putut curînd s ai dau seama
litatea revenirii la popularita­ ) nişte pulpe după care a-i fi Spiritul (duhul) acesta m-a
acest
tea şi simpatia de care
partid s-a bucurat in trecut şi \ alergat cu limba scoasă vizitat mai multe nopţi conse­ de acest lucru: intr-o noapte,
de-un cot şi-ai fi strigat „tră­ cutiv, vreme de circa o săptă- spiritul-nălucă a apărut îm preu­
pe caro o m erită şi in prezent. \ iască moldovencele, demne mînă. Cum venea, se aşeza pe nă cu cei doi pitici. Era, deci,
Considerăm, de asemenea, urmaşe ale Răreşoaiei !". marginea patului şi lecţia de tot spirit (duh) satanic.
necesar ca în judeţul Hunedoa­ t Prinţesa Moldoveancă avea cunoaştere continua de unde se A vrut să se desprindă de
ra să se facă noi alegeri, prin \ un renume extraordinar în oprise în noaptea precedentă. pitici şi să se aşeze, ca de obi­
care conducerea să fie aleasă \ bordel. Trecea şi peste cu­ Ţinînd seama de forma sa de cei, pe marginea patului, lingă | camdată avind patru puncte de I
in mod statutar. vântul lui Madam Aura, era năiucă (stafie) m-am oprit la mine, dar i-am făcut semn să-şi * desfacere : str. Viorele nr. 5, Pia- J
Am scris aceste citcva rin- \ singura care le scotea pe ideea că aveam de a face cu vadă do treburi. i ţa Obor îţdouă) şi ansam blul „Du- {
duri pentru ca electoratul jude­ \ toate din încurcătură atunci spiritul (duhul) unei femei •de­ A prim it gestul meu cu un ; nărea“. Am vizitat şi noi magazi- »
ţului Hunedoara, marea majo­ cind venea cite un ştab cu cedate, care venea să vadă lo­ zîmbet amar. „Trebuie să fiu t nul de la sediul firmei. Lume mul- I
ritate a membrilor P.N.L.-ului, \ ochii umflaţi de whisky şi cul unde despărţise de corp, mai puţin pripit", mi-arn zis, cu < tă, oameni m ulţum iţi. Se servea ’
precum şi simpatizanţii acestui \ doldora de vioiciune după prin moarte. (/Vflasem că in ca­ gindul la concluziile ce se im­ J îngheţată, cafea, se cum păra bere, •
partid să cunoască realitatea. \ cum credea el. Toate fetele mera unde stăteam eu, murise, pun pe baza observaţiilor fă­ I zahăr, produse de patiserie, răco- l
Chiar dacă subsemnatul care fugeau de pildă, de Magione, cu vreo zece ani in urmă, o fe­ cute. - ritoare. în prim plan pepsi-cola. j
am fost şi sînt Un mare opo­ \ reprezentativ gagiu al inter­ meie bolnavă de cancer). (Va urma) | Produsele existente se livrau şi en (
zant al actualei Puteri şi a co­ s lopilor, care venea sîmbăta gros. Doritorii pot lua relaţii te- *>
munismului, am dorit partici­ pentru a-şi ogoi sufleţelul V .'.V iW .V ZSV /V W .-lV .W iViV t lefonice formind num ărul 720915. |
parea in alegeri pe liste sepa­ \ (cum zicea el), după fosta } Gindurile de v iito r: finalizarea „
rate, sub sigla „SAGEATA", \ ibovnică ce-1 trădase cu-n 200 kg griu/an pe membru de ' unui laborator propriu, unde se |
pentru alegerea parlamentarilor m arinar croat şi dusă a fost. C O M U N IC AT familie. vor realiza cornuri, pizza italia- •
— rog întreaga masă a mem­ \ Avea tipu’ un fix ai lui, tre­ Problemele tehnico-organiza- ! nă, pizza fam iliară, plăcintă cu S
J
brilor Partidului Naţional Li­ \ buia ca femeia să se încin­ (Urmare din pag. 1) torice privind em iterea şi elibe­ J varză şi came, şi Kebab. Am mai |
beral, precum vşi pe si mi?/ - ţizan- \ gă peste burtă cu-n cordon. ta de I septembrie 1992, la o rarea cartelelor pentru piine » consemnat că prin firm ă se pot J
ţii lui, precum şi in gen.e/al pe Cică aşa era mai bine. Dra- cantitate de 5^“* grame/persoa- sînt de competenţa primăriilor. f închiria autoturism e Dacia cu şo-1
olncfcroiii 1 rrtncfinnf rlin o» \ cu’ ştie ce era in capul lui. nă pe zi. Prezenta Hotărire nu se a- ]fferi,_ pe perioade nelim itate şi se «i