Page 3 - Calauza_1992_131
P. 3
rag. 2 CĂLĂUZĂ • NR. 131 • 1992
Mafia siciliana se va recicla la Petroşani (IV ) Să nu uiţi niciodată închisorile comuniste!
T.B. — Pr. Onor. Iuliu Făgâ- „Radu Negru” în Făgăraş, după am fost obligat să trec (după UTILITARE
(UN P.S.) tul de 18 ani avind beneficii. Constantin Făcea l-a contactat care am urmat teologia de la luni de zile de stat in ascun
A schimbat atunci diapazo pe dl. Gireadă Mihai, contabil răşanu, sinteţi născut in anul zători) la cultul ortodox, prin
A doua zi după începerea ve nul, am eninţind că dacă va mai şef RAGCL, căruia i-a sp u s: 1903 în satul Ludişor, judeţul Blaj, cu vestiţii preoţi (ulterior arbitrara desfiinţare a bisericii
rificărilor, la ora 7,30, dl. Făcea fi etichetat „bandit" (ceea ce nu „ce aveţi m ă i! (fără dragă) cu Braşov, ca fiu al unor demni mulţi universitari): Al. Borza, române-unite cu Roma (greco- | AZI, HUNEDOARA
C-tin m-a contactat telefonic, a spus nimeni despre dînsul), Presecan ? Cit v-am ajutat eu ţărani ; vă rog să-mi daţi ci- Ştefan Pop ş.a. catolică). Dar Bunul Dumnezeu MODEL DE SOLICITUDINE I
în anul 1925 m-am căsătorit
ţinînd să-mi aducă aminte cum va deveni criminal şi va tăia cu zeci de milioane de lei lu teva date biografice. mi-a ajutat să mă purific su I
m-a ajutat cînd era director la gitul cuiva. Este adevărat că nar ca să vă plătiţi salariile, aţi Pr. On. Păr. I. Făgărăşanu : fleteşte şi să ajung zilele nevi S.C. „PROD-COM PATICOF- I
— Am rămas orfan de la trei
Bl filiala Petroşani, acoperind s-a spus ceva sunînd: „ca în uitat ?". ani, mai avind trei surori, ma UN EVREU BOTEZAT sate de atiţia dintre contempo STAN" SNC Hunedoara, aflată pe J
pierderile Grupului de Şantie codrul Vlăsiei" ! (referitor la ma ne-a cîştigat din greu traiul, ranii mei, ale Revoluţiei din str. Viorele, nr. 6/8, este mult cău^ |
In încheiere aş vrea să am in
re TCH. I-am replicat că nu instrăinarea CT 5). tesc dl. Făcea şi tuturor, că pe insă a dorit ca măcar fiul să Decembrie 1989 şi azi sînt fe lată de clienţi. Aflată la „timona" *
mai trei ani am coexistat pe Tot aşa de adevărat câ in vremea lui Ceauşescu, pentru şi-l facă „luminător al satu cu Elena, din satul Tălna-Alba ricit, îngrijit fiind de fiica mea unităţii, SUSÂNA STAN — o fe I
meie harnică şi bună organizatoa- ,
aceste funcţii, dar că din cei Codrul Vlăsiei erau şi tîlhari asemenea afacere, „vinovatul lui". şi am fost sfinţit preot de mi Minerva. Altă fiică, Margareta, re, form ată încă din tinereţe la *
BO de ani cit am fost directo care tăiau gitul oamenilor pen principal era împuşcat, iar com Şcoala prim ară şi liceul le-am tropolitul Vasile Suciu, pentru medic stomatolog, se speciali şcoala muncii in com erţ — nu vrea '
zează Ia Roma, iar cei trei fe
rul Grupului, doar în primii tru a-i jefui. plicii săi primeau 20 de ani urm at la Făgăraş (cu obligati Feneş şi Pătrîngeni-Alba, unde ciori sint cu familiile lor; fiul să-şi dezmintă calităţile omului de j
doi ani am avut pierderi, res în aceeaşi zi, la ora 10.30, dl. tem niţă grea". vitatea limbii maghiare). Asu m-am şi pensionat. afaceri, fiind mereu in slujba se- |
cel mare este mort, Înhumat lin
Familia grea, cu şase
copii,
prit de magiiiari, in 1910, după cu parohie slaba material, am gă mama lui, soţia mea, la bi menilor. Pe acest fond, unitatea *
Cine sapă groapa mineritului din Valea Jiului? ce tem porar românii intraseră traversat ani cu mari probleme serica din Negraia-Pătrîngeni- este mereu aprovizionată şi oferă I
şi se retrăseseră din Transilva
nia. am trăit bucuria eliberării financiare, insă perioada cea lor. (Va urma) zilnic, între orele 7—20 (inclusiv „
(Uratare din pag. 1) Nenumărate persoane între perile de care are nevoie, pen şi Unirii cu Patria Mamă, Ro mai chinuitoare a vieţii mele a sim băta şi duminica) produse de i
şi J
bate nu auziseră de ea. într-un tru caro să perceapă chiria, le mânia. Am term inat liceul la început odată cu anul 1948, cînd TEODORA BREAZU cofetărie, patiserie, răcoritoare
locul naşterii (deşi cerut prin tirziu, cineva m-a invitat în bi gală (destul de consistentă) ? de cafea de bună calitate. Că este o !
formular), nu este specificat. roul său pentru a-mi explica, care ar beneficia statul român V W W W W W .V A W A V .W .W W W .V A M M M W M W V /V firm ă unde clienţii vin cu plă- |
cerc, o reflectă însăşi vînzările, în *
2. Szepeschy Iosef. de cetăţe intre patru ochi, că această fir (inexistenţa chiriei favorizează valoare de aproape 2 milioane lei |
nie germană, fără data şi locul mă există cu adevărat şi că dat partenerul străin)- Un mister al „M-AM FOST DE ACORD CU CEAUŞESCU" lunar. întrebînd-o pe patroană ce >
naşterii. fiind faptul că adm inistratorii — adm inistratorii din partea \ preconizează pentru viitor, aceas-1
(Se pune întrebarea, cum de sint persoane cu funcţii de con RAH sunt salariaţi plătiţi de \ picioarelor în viaţă fiind, ce mai face, ce ta ne-a sp u s: „Vreau să mă pro- J
a dat aprobare de funcţionare ducere în R.A.H., este o între stat (şi incă foarte bine !) ca \ (Urmare din pag. I) filez pe producţie proprie. Mă gin- |
Camera de Comerţ Deva, cînd pătrundere de activităţi. să lucreze cel puţin, 8 orc „nor greutăţi are, cum s-o ajutăm dese la o terasă şi un laborator *
mate". Activitatea intr-o socie doamna Troceanu a fost încu (deşi nu prea aveam........cum”
nu sînt completate datele pe In faţa acestei situaţii se pun tate comercială se poate desfă bine făcute rajată, prin alocarea unor su — doar cu scrisul). Ne spunea, unde să realizez produse de pa- |
care ei însăşi le solicită ?). două întrebări : şura după term inarea progra \ me modeste, să aducă, pe lingă ba una, ba alta, îşi am intea de tiserie şi cofetărie". Iată deci un '
într-una din zilele trecute am — de ce RAH nu afectează mului la agentul economic un \ (Urmare din pag. 1) domnia sa (fiind singură), fete „Casa Regală", şi noi iar ne patron ce se zbate pentru a oferi |
căutat sediul firmei susaminti- firmei româno-germane (cu ca de statul este patron. mele nu vorbeau cu păcat, a de prin satele din jur pe care uitam cu frică la... flori. în prag un comerţ model. Să-i trecem pra- I
societăţii cu încredere. Pen- J
*e... în sediul RAH (str. Timişoa pital dc stat român şi capital Pe viitor, lucruri din ce în ce \ fost câ in loc să ne sinuci să le înveţe. Adică, tocmai ceea de casă bătrînească, la plecare gul
ra nr. 2). particular străin fifti-fifti încă mai interesante ! ) dem (atîta ne mai rămăse ce îşi dorise bătrinica. nu pregeta să ne întrebe : „Mai tru unele am ănunte se poate fo- |
se după prezicerile boitei), .ştiţi ceva despre domnu’ (nu pu losi şi telefonul 722934.
) Domnul Ion Iliescu n-a stat
s-a deschis uşa salonului şi prea mult la Timişoara, fiind tea să-i spună tov.) Iliescu ? îi
\ Madam Aura a intrat cu un „promovat", din ordin de sus sănătos ? Om cu suflet, de bănă- I PREOCUPARE — !
Se propune înlocuirea ) platou pe care tronau sume (fără comentarii !), şi a plecat ţan, aşa să ştiţi. Dacă nu era PREZENT ŞI VIITOR |
denie de cupe micuţe cu la Iaşi. De rămas, a rămas, ia Domnia Sa.„".
) îngheţată. Ah ! fetele s-au Buzia.ş, doamna Troceanu, ple ...Aveam să-l întilnesc la o S.C. „CONCORDE — FULGER — '
dlui. Radu Cîmpeanu ţi a conducerii P.N.L. \ înviorat imediat, plescăituri cată, mai apoi. dintre cei vii, reuniune cu redactorii şefi şi, PETROVICI" SNC, condusă de |
\ fără... ordin de sus. Dar, de in miez de noapte ne-a sp u s: patronii Elena şi Adam Petrovici, »
le din limbi se inregistrau şi
e o firm ă în plină ascensiune, deo- I
(Urmare din pag. X) nu numai ca parlam entari, dar Aşa după cum dl. Iliescu a pe banda magnetică... cite ori treceam prin Buziaş, „N-am fost de acord cu Ceau
şi ca simpli membri de partid condus ţara aceasta pină la Mai tirziu, de pe aceeaşi adăstam, la un pahar de vini- şescu".
un deputat şi un senator, aceas —■ este vorba de d -n ii: TODO- marginea prăpastie!, tot aşa şi \ magnetică a bubuit şor de-al casei şi o întrebam, Şi iar m-am îngrozit.
bandă
ta datorită încrederii pe care c- RONI ARON, deputat şi JUR- vocea „Prinţesei Moldoven-
lectoratul ne-a dat-o. CAN PETRU, senator, activi dl. Radu Cîmpeanu, împreună l ce”. Tipa avea cizmuliţe roz
Cu trecerea tim pului insă, cu cei doi eminenţi colaboratori cu carîmbul pină la genunchi,
datorită in special unei politici tatea Conducerii Centrale s-a m rău, in special dl. Ncculai l nişte cizme fantezy pc care
OSCILANTE dusă de către accentuat şi folosindu-se de o Enescu. au făcut ca acest partid i le dăduse un arab. Avea „Spiritul (duhul) unei temei decedate"
scrisoare calom<roasă obţinută
CONDUCEREA CENTRALA A de la dl. ANDREI CORNEL, s-a atit de indrăgit după revoluţia picioare de jandarm. picior
[PARTIDULUI, a unei activităţi luat măsura complect nestatuta din decembrie 1989, să-şi piardă \ pe placul celor mai mulţi t Urmare din pag. 1) Am crezut, aşadar, că sint
neconcludente a aleşilor noştri, ră de destituire a subsemna popularitatea şi chiar să fie de dintre bărbaţi şi ea ştia asta, in măsură să trag concluzia că
am fost pus în situaţia de a tului, a întregului comitet ales făimat. l intreţinînd un mister al pi ţiunea forţei cosmice de care acest spirit (duh) nu este sata
■lua o poziţie critică fată de a- prin vot secret la data de 3 u- Pentru redresare se impune \ cioarelor bine făcute, nu lă am vorbit. nic, ci este spirit (duh) de om
fceste comportări total dăună prilie 1990 şi numirea prin în in mod imperios ca actuala ( sa niciodată cizmele. Fusta Greutatea unui spirit (duh) decedat.
to a re partidului, mai ales prin călcarea art. G din statut a unui Conducere Centrală să fio în scurtă, lăsa pe dinafară doar Trebuie că e de ordinul zecilor
Realitatea l m ;nsă alta şi-am
(faptul că a creat neîncrederea nou comitet provizoriu din care locuită, dîndu-sc astfel posibi i scurte segmente din pulpe, de grame : 20—30 grame". putut curînd s ai dau seama
'celor ce ne-au votat. bineînţeles nu lipseau, la loc de litatea revenirii la popularita ) nişte pulpe după care a-i fi Spiritul (duhul) acesta m-a
acest
tea şi simpatia de care
Ca întotdeauna, adevărul spus frunte d-nii: Todoroni—Jurcan partid s-a bucurat in trecut şi \ alergat cu limba scoasă vizitat mai multe nopţi conse de acest lucru: intr-o noapte,
fără menajamente, supără, şi şi Andrei — motivele care stau de-un cot şi-ai fi strigat „tră cutiv, vreme de circa o săptă- spiritul-nălucă a apărut îm preu
(imediat d u p ă , alegerile din 2(J la baza acestei nestatutare ho- pe caro o m erită şi in prezent. \ iască moldovencele, demne mînă. Cum venea, se aşeza pe nă cu cei doi pitici. Era, deci,
fxnai 1992, poziţia critioă luată tăriri fiind dea dreptul puerile. Considerăm, de asemenea, urmaşe ale Răreşoaiei !". marginea patului şi lecţia de tot spirit (duh) satanic.
,de subsemnatul a declanşat o Această hotărire. analizată in necesar ca în judeţul Hunedoa t Prinţesa Moldoveancă avea cunoaştere continua de unde se A vrut să se desprindă de
ireacţie vehementă nu numai a două şedinţe de Biroul Executiv ra să se facă noi alegeri, prin \ un renume extraordinar în oprise în noaptea precedentă. pitici şi să se aşeze, ca de obi
1 celor aleşi în parlam ent, dar in şi apoi de Conferinţa judeţea care conducerea să fie aleasă \ bordel. Trecea şi peste cu Ţinînd seama de forma sa de cei, pe marginea patului, lingă | camdată avind patru puncte de I
special a CONDUCERII CEN nă nu a fost acceptată şi in in mod statutar. vântul lui Madam Aura, era năiucă (stafie) m-am oprit la mine, dar i-am făcut semn să-şi * desfacere : str. Viorele nr. 5, Pia- J
TRA LE — d -n ii: Radu Cîm două rînduri au fost Ia Bucu Am scris aceste citcva rin- \ singura care le scotea pe ideea că aveam de a face cu vadă do treburi. i ţa Obor îţdouă) şi ansam blul „Du- {
peanu, I. V. Săndulescu şi Ne- reşti delegaţii care, în urma duri pentru ca electoratul jude \ toate din încurcătură atunci spiritul (duhul) unei femei •de A prim it gestul meu cu un ; nărea“. Am vizitat şi noi magazi- »
culae Enescu — care fără a în discuţiilor purtate, s-a hotărit ţului Hunedoara, marea majo cind venea cite un ştab cu cedate, care venea să vadă lo zîmbet amar. „Trebuie să fiu t nul de la sediul firmei. Lume mul- I
cerca să verifice realitatea, a ca dl. Cîmpeanu să se deplaseze ritate a membrilor P.N.L.-ului, \ ochii umflaţi de whisky şi cul unde despărţise de corp, mai puţin pripit", mi-arn zis, cu < tă, oameni m ulţum iţi. Se servea ’
plecat urechea (de fapt metoda la Deva, pentru clarificarea si precum şi simpatizanţii acestui \ doldora de vioiciune după prin moarte. (/Vflasem că in ca gindul la concluziile ce se im J îngheţată, cafea, se cum păra bere, •
curent folosită de ei) la deni tuaţiei. partid să cunoască realitatea. \ cum credea el. Toate fetele mera unde stăteam eu, murise, pun pe baza observaţiilor fă I zahăr, produse de patiserie, răco- l
grările şi minciunile prin care La adunare, convocată de că Chiar dacă subsemnatul care fugeau de pildă, de Magione, cu vreo zece ani in urmă, o fe cute. - ritoare. în prim plan pepsi-cola. j
cei doi aleşi ai noştri le-au fo tre comitetul nestatutar numit am fost şi sînt Un mare opo \ reprezentativ gagiu al inter meie bolnavă de cancer). (Va urma) | Produsele existente se livrau şi en (
losit pentru punerea subsem — au fost prezenţi, din partea zant al actualei Puteri şi a co s lopilor, care venea sîmbăta gros. Doritorii pot lua relaţii te- *>
n a tu lu i într-o lumină nefavora Conducerii Centrale, d-nii : Ra munismului, am dorit partici pentru a-şi ogoi sufleţelul V .'.V iW .V ZSV /V W .-lV .W iViV t lefonice formind num ărul 720915. |
b ilă . Dl. Radu Cîmpeanu, care du Cîmpeanu şi Neculae Enes parea in alegeri pe liste sepa \ (cum zicea el), după fosta } Gindurile de v iito r: finalizarea „
Par fi trebuit să verifice temei- cu. rate, sub sigla „SAGEATA", \ ibovnică ce-1 trădase cu-n 200 kg griu/an pe membru de ' unui laborator propriu, unde se |
Mnicia inform aţiilor primite, nu pentru alegerea parlamentarilor m arinar croat şi dusă a fost. C O M U N IC AT familie. vor realiza cornuri, pizza italia- •
fa făcut-o, din contră, dat fiind .■şedinţa a fost deschisă de — rog întreaga masă a mem \ Avea tipu’ un fix ai lui, tre Problemele tehnico-organiza- ! nă, pizza fam iliară, plăcintă cu S
J
ţfaptul că am criticat la zonalul către dl. Blejan Constantin, nu brilor Partidului Naţional Li \ buia ca femeia să se încin (Urmare din pag. 1) torice privind em iterea şi elibe J varză şi came, şi Kebab. Am mai |
ide la Timişoara comportarea sa ştiu in baza cărei investituri, beral, precum vşi pe si mi?/ - ţizan- \ gă peste burtă cu-n cordon. ta de I septembrie 1992, la o rarea cartelelor pentru piine » consemnat că prin firm ă se pot J
«precum şi felul cum înţelege care a predat conducerea d-lui ţii lui, precum şi in gen.e/al pe Cică aşa era mai bine. Dra- cantitate de 5^“* grame/persoa- sînt de competenţa primăriilor. f închiria autoturism e Dacia cu şo-1
j« { îto » r a _ aetiv.itate.A_ra. Radu Cîmpeanu, care in stilul .. olncfcroiii 1 rrtncfinnf rlin o» \ cu’ ştie ce era in capul lui. nă pe zi. Prezenta Hotărire nu se a- ]fferi,_ pe perioade nelim itate şi se «i