Page 3 - Calauza_1992_131
P. 3

rag.  2                                                                                            CĂLĂUZĂ •   NR.  131  •   1992





 Mafia  siciliana  se  va  recicla  la  Petroşani (IV )  Să  nu  uiţi  niciodată  închisorile  comuniste!

 T.B.  —  Pr.  Onor.  Iuliu  Făgâ-   „Radu  Negru”  în  Făgăraş,  după   am  fost  obligat  să  trec  (după   UTILITARE
 (UN  P.S.)  tul  de  18  ani  avind  beneficii.  Constantin  Făcea  l-a  contactat   care  am  urmat  teologia   de  la   luni  de  zile  de  stat  in  ascun­
 A  schimbat  atunci   diapazo­  pe  dl.  Gireadă  Mihai,  contabil   răşanu,  sinteţi  născut  in   anul   zători)  la  cultul  ortodox,   prin
 A  doua  zi  după  începerea  ve­  nul,  am eninţind  că  dacă  va  mai   şef  RAGCL,  căruia  i-a   sp u s:   1903  în  satul  Ludişor,  judeţul   Blaj,  cu  vestiţii  preoţi  (ulterior   arbitrara  desfiinţare  a  bisericii
 rificărilor,  la  ora  7,30,  dl.  Făcea   fi  etichetat  „bandit"  (ceea  ce  nu   „ce  aveţi  m ă i!  (fără  dragă)  cu   Braşov,  ca  fiu  al  unor  demni   mulţi  universitari):  Al.  Borza,   române-unite  cu  Roma  (greco-   |  AZI,  HUNEDOARA
 C-tin  m-a  contactat   telefonic,   a  spus  nimeni  despre  dînsul),   Presecan ?  Cit  v-am  ajutat  eu   ţărani ;  vă  rog  să-mi  daţi  ci-   Ştefan  Pop  ş.a.  catolică).  Dar  Bunul  Dumnezeu   MODEL  DE SOLICITUDINE   I
                  în   anul  1925  m-am  căsătorit
 ţinînd  să-mi  aducă  aminte  cum   va  deveni  criminal  şi  va  tăia   cu  zeci  de  milioane  de  lei  lu­  teva  date  biografice.  mi-a  ajutat  să  mă  purific  su­  I
 m-a  ajutat  cînd  era  director  la   gitul  cuiva.  Este  adevărat   că   nar  ca  să  vă  plătiţi  salariile,  aţi   Pr.  On.  Păr.  I.  Făgărăşanu :  fleteşte  şi  să  ajung  zilele  nevi­  S.C.   „PROD-COM   PATICOF-  I
 —  Am  rămas  orfan  de  la  trei
 Bl  filiala  Petroşani,   acoperind   s-a  spus  ceva  sunînd:   „ca  în   uitat ?".  ani,  mai  avind  trei  surori,  ma­  UN EVREU BOTEZAT  sate  de  atiţia  dintre  contempo­  STAN"  SNC  Hunedoara,  aflată  pe J
 pierderile  Grupului  de  Şantie­  codrul  Vlăsiei"  !  (referitor   la   ma  ne-a  cîştigat  din  greu  traiul,   ranii  mei,  ale  Revoluţiei   din   str.  Viorele,  nr.  6/8,  este  mult  cău^  |
 In  încheiere  aş  vrea  să  am in­
 re  TCH.  I-am  replicat  că   nu­  instrăinarea  CT  5).  tesc  dl.  Făcea  şi  tuturor,  că  pe   insă  a  dorit  ca  măcar  fiul  să   Decembrie  1989  şi  azi  sînt  fe­  lată  de  clienţi.  Aflată  la  „timona"  *
 mai  trei  ani  am  coexistat   pe   Tot  aşa  de  adevărat  câ   in   vremea  lui  Ceauşescu,   pentru   şi-l  facă  „luminător  al   satu­  cu  Elena,  din  satul  Tălna-Alba   ricit,  îngrijit  fiind  de  fiica  mea   unităţii,  SUSÂNA  STAN  —  o  fe  I
                                                                                                  meie  harnică  şi  bună  organizatoa-  ,
 aceste  funcţii,  dar  că  din  cei   Codrul  Vlăsiei  erau  şi   tîlhari   asemenea   afacere,   „vinovatul   lui".  şi  am  fost  sfinţit  preot  de  mi­  Minerva.  Altă  fiică,  Margareta,   re,  form ată  încă  din  tinereţe   la  *
 BO  de  ani  cit  am  fost  directo­  care  tăiau  gitul  oamenilor  pen­  principal  era  împuşcat,  iar  com­  Şcoala  prim ară  şi  liceul  le-am   tropolitul  Vasile  Suciu,  pentru   medic   stomatolog,   se  speciali­  şcoala  muncii  in  com erţ  —  nu  vrea  '
                                                        zează  Ia  Roma,  iar  cei  trei  fe­
 rul  Grupului,  doar  în   primii   tru  a-i  jefui.  plicii  săi  primeau  20  de   ani   urm at  la  Făgăraş  (cu  obligati­  Feneş  şi  Pătrîngeni-Alba,  unde   ciori  sint  cu  familiile  lor;   fiul   să-şi  dezmintă  calităţile  omului  de  j
 doi  ani  am  avut  pierderi,  res­  în  aceeaşi  zi,  la  ora  10.30,  dl.  tem niţă  grea".  vitatea  limbii  maghiare).   Asu­  m-am  şi  pensionat.  afaceri,  fiind  mereu  in  slujba  se-  |
                                                        cel  mare  este  mort,  Înhumat  lin­
                  Familia  grea,  cu  şase
                                               copii,
 prit  de  magiiiari,  in  1910,  după   cu  parohie  slaba  material,  am   gă  mama  lui,  soţia  mea,  la  bi­  menilor.  Pe  acest  fond,   unitatea  *
 Cine sapă groapa mineritului din Valea Jiului?  ce  tem porar  românii  intraseră   traversat  ani  cu  mari  probleme   serica  din   Negraia-Pătrîngeni-   este  mereu  aprovizionată  şi  oferă  I
 şi  se  retrăseseră  din  Transilva­
 nia.  am  trăit  bucuria  eliberării   financiare,  insă  perioada   cea   lor.   (Va  urma)     zilnic,  între  orele  7—20  (inclusiv „
 (Uratare  din  pag.  1)  Nenumărate  persoane   între­  perile  de  care  are  nevoie,  pen­  şi  Unirii  cu  Patria  Mamă,  Ro­  mai  chinuitoare  a  vieţii  mele  a   sim băta  şi  duminica)  produse   de i
                                                                                                                                        şi J
 bate  nu  auziseră  de  ea.  într-un   tru  caro  să  perceapă  chiria,  le­  mânia.  Am  term inat  liceul  la  început  odată  cu  anul  1948,  cînd  TEODORA  BREAZU  cofetărie,  patiserie,  răcoritoare
 locul  naşterii   (deşi  cerut  prin   tirziu,  cineva  m-a  invitat  în  bi­  gală  (destul  de  consistentă) ?  de   cafea  de  bună  calitate.  Că  este  o !
 formular),  nu  este  specificat.  roul  său  pentru  a-mi  explica,   care  ar  beneficia  statul  român   V W W W W W .V A W A V .W .W W W .V A M M M W M W V /V  firm ă  unde  clienţii  vin  cu  plă-  |
                                                                                                  cerc,  o  reflectă  însăşi  vînzările,  în  *
 2.  Szepeschy  Iosef.  de  cetăţe­  intre  patru  ochi,  că  această  fir­  (inexistenţa  chiriei  favorizează   valoare  de  aproape  2  milioane  lei  |
 nie  germană,  fără  data  şi  locul   mă  există  cu  adevărat  şi  că  dat   partenerul  străin)-   Un  mister al    „M-AM  FOST  DE  ACORD  CU CEAUŞESCU"  lunar.  întrebînd-o  pe  patroană  ce >
 naşterii.  fiind  faptul  că  adm inistratorii   —  adm inistratorii  din  partea   \            preconizează  pentru  viitor,  aceas-1
 (Se  pune  întrebarea,  cum  de   sint  persoane  cu  funcţii  de  con­  RAH  sunt  salariaţi  plătiţi   de   \  picioarelor   în  viaţă  fiind,  ce  mai  face,   ce   ta  ne-a  sp u s:  „Vreau  să  mă  pro- J
 a  dat  aprobare  de  funcţionare   ducere  în  R.A.H.,  este  o  între­  stat   (şi  incă  foarte  bine  !)   ca   \  (Urmare  din  pag.  I)  filez  pe  producţie  proprie.  Mă  gin- |
 Camera  de  Comerţ  Deva,   cînd   pătrundere  de  activităţi.  să  lucreze  cel  puţin,  8  orc  „nor­  greutăţi  are,  cum  s-o   ajutăm  dese  la  o  terasă  şi  un   laborator *
 mate".  Activitatea  intr-o  socie­  doamna  Troceanu  a  fost  încu­  (deşi  nu   prea  aveam........cum”
 nu  sînt  completate  datele   pe   In  faţa  acestei  situaţii  se  pun   tate  comercială  se  poate  desfă­  bine  făcute  rajată,  prin  alocarea  unor  su­  —  doar  cu  scrisul).  Ne  spunea,   unde  să  realizez  produse  de  pa-  |
 care  ei  însăşi  le  solicită ?).  două întrebări :  şura  după  term inarea  progra­  \  me  modeste,  să  aducă,  pe  lingă   ba  una,  ba  alta,  îşi  am intea  de   tiserie  şi  cofetărie".  Iată  deci  un  '
 într-una  din  zilele  trecute  am   —  de  ce  RAH  nu   afectează   mului  la  agentul  economic  un­  \  (Urmare  din  pag.  1)  domnia  sa  (fiind  singură),  fete   „Casa  Regală",  şi  noi  iar   ne   patron  ce  se  zbate  pentru  a  oferi  |
 căutat  sediul  firmei  susaminti-   firmei  româno-germane  (cu  ca­  de  statul  este  patron.  mele  nu  vorbeau  cu  păcat,  a   de  prin  satele  din  jur  pe  care   uitam  cu  frică  la...  flori.  în  prag   un  comerţ  model.  Să-i  trecem  pra-  I
                                                                                                         societăţii  cu  încredere.  Pen- J
 *e...  în  sediul  RAH  (str.  Timişoa­  pital  dc  stat  român  şi  capital   Pe  viitor,  lucruri  din  ce  în  ce   \  fost  câ  in  loc  să  ne  sinuci­  să  le  înveţe.  Adică,  tocmai  ceea   de  casă  bătrînească,  la  plecare   gul
 ra  nr. 2).  particular  străin  fifti-fifti  încă­  mai  interesante !  ) dem  (atîta  ne  mai  rămăse­  ce  îşi  dorise  bătrinica.  nu  pregeta  să  ne  întrebe :  „Mai   tru  unele  am ănunte  se  poate  fo-  |
 se  după  prezicerile   boitei),                       .ştiţi  ceva  despre  domnu’  (nu  pu­    losi  şi  telefonul  722934.
 )                 Domnul  Ion  Iliescu  n-a  stat
 s-a  deschis  uşa  salonului  şi   prea  mult  la  Timişoara,   fiind   tea  să-i  spună  tov.)  Iliescu ?  îi
 \ Madam  Aura  a  intrat  cu  un   „promovat",  din  ordin  de  sus   sănătos ?  Om  cu  suflet,  de  bănă-   I  PREOCUPARE —             !
 Se  propune  înlocuirea   ) platou  pe  care  tronau  sume­  (fără  comentarii !),  şi  a  plecat   ţan,  aşa  să  ştiţi.  Dacă  nu  era   PREZENT ŞI VIITOR   |
 denie   de  cupe  micuţe  cu   la  Iaşi.  De  rămas,  a  rămas,  ia   Domnia  Sa.„".
 ) îngheţată.  Ah !  fetele   s-au   Buzia.ş,  doamna  Troceanu,  ple­  ...Aveam  să-l  întilnesc   la  o   S.C.  „CONCORDE  —  FULGER  — '
 dlui.  Radu  Cîmpeanu  ţi  a  conducerii  P.N.L.  \ înviorat  imediat,  plescăituri­  cată,  mai  apoi.   dintre  cei  vii,   reuniune  cu  redactorii  şefi  şi,   PETROVICI"  SNC,   condusă   de |
 \               fără...  ordin  de  sus.  Dar,    de   in  miez  de  noapte  ne-a  sp u s:       patronii  Elena  şi  Adam  Petrovici, »
 le  din  limbi  se  inregistrau  şi
                                                                                                  e  o  firm ă  în  plină  ascensiune,  deo-  I
 (Urmare  din  pag.  X)  nu  numai  ca  parlam entari,  dar   Aşa  după  cum  dl.  Iliescu  a   pe  banda  magnetică...  cite  ori  treceam  prin   Buziaş,   „N-am  fost  de  acord  cu  Ceau­
 şi  ca  simpli  membri  de  partid   condus  ţara  aceasta   pină   la   Mai  tirziu,  de  pe   aceeaşi   adăstam,  la  un  pahar  de  vini-   şescu".
 un  deputat  şi  un  senator,  aceas­  —■  este  vorba  de  d -n ii:  TODO-   marginea  prăpastie!,  tot  aşa  şi  \  magnetică  a  bubuit   şor  de-al  casei  şi  o  întrebam,  Şi  iar  m-am  îngrozit.
 bandă
 ta  datorită  încrederii  pe  care  c-   RONI  ARON,  deputat  şi  JUR-   vocea  „Prinţesei  Moldoven-
 lectoratul  ne-a  dat-o.  CAN  PETRU,   senator,  activi­  dl.  Radu  Cîmpeanu,   împreună   l ce”.  Tipa  avea  cizmuliţe  roz
 Cu  trecerea   tim pului   insă,   cu  cei  doi  eminenţi  colaboratori   cu  carîmbul  pină  la  genunchi,
 datorită  in  special  unei  politici   tatea  Conducerii  Centrale   s-a   m  rău,  in  special  dl.  Ncculai   l  nişte  cizme  fantezy   pc  care
 OSCILANTE   dusă   de   către   accentuat  şi  folosindu-se  de  o   Enescu.  au  făcut  ca  acest  partid   i  le  dăduse  un  arab.   Avea   „Spiritul (duhul) unei temei decedate"
 scrisoare  calom<roasă  obţinută
 CONDUCEREA   CENTRALA  A   de  la  dl.  ANDREI  CORNEL,  s-a   atit  de  indrăgit  după  revoluţia   picioare  de  jandarm.   picior
 [PARTIDULUI,  a  unei  activităţi   luat  măsura  complect  nestatuta­  din  decembrie  1989,  să-şi  piardă   \ pe  placul  celor  mai   mulţi   t Urmare  din  pag.  1)  Am  crezut,  aşadar,  că   sint
 neconcludente  a  aleşilor  noştri,   ră  de  destituire  a  subsemna­  popularitatea  şi  chiar  să  fie  de­  dintre  bărbaţi  şi  ea  ştia  asta,   in  măsură  să  trag  concluzia  că
 am   fost  pus   în  situaţia  de  a   tului,  a  întregului  comitet  ales   făimat.  l  intreţinînd  un  mister   al  pi­  ţiunea  forţei  cosmice  de  care   acest  spirit  (duh)  nu  este  sata­
 ■lua  o  poziţie  critică  fată  de  a-   prin  vot  secret  la  data  de  3  u-   Pentru  redresare  se   impune   \ cioarelor  bine  făcute,  nu  lă­  am  vorbit.  nic,  ci  este  spirit  (duh)  de  om
 fceste  comportări   total  dăună­  prilie  1990  şi  numirea  prin  în­  in  mod  imperios  ca   actuala   (  sa  niciodată  cizmele.   Fusta   Greutatea  unui  spirit   (duh)   decedat.
 to a re   partidului,  mai  ales  prin   călcarea  art.  G  din  statut  a  unui   Conducere  Centrală  să  fio  în­  scurtă,  lăsa  pe  dinafară  doar   Trebuie  că  e  de  ordinul  zecilor
                                                           Realitatea  l  m  ;nsă  alta  şi-am
 (faptul  că  a  creat  neîncrederea   nou  comitet  provizoriu  din  care   locuită,  dîndu-sc  astfel   posibi­  i scurte  segmente  din   pulpe,   de  grame :  20—30  grame".  putut  curînd  s   ai  dau  seama
 'celor  ce  ne-au  votat.  bineînţeles  nu  lipseau,  la  loc  de   litatea  revenirii   la  popularita­  )  nişte  pulpe  după  care  a-i  fi   Spiritul  (duhul)  acesta   m-a
 acest
 tea  şi  simpatia  de  care
 Ca  întotdeauna,  adevărul  spus   frunte  d-nii:   Todoroni—Jurcan   partid  s-a  bucurat  in  trecut  şi  \  alergat   cu   limba   scoasă   vizitat  mai  multe  nopţi  conse­  de  acest  lucru:  intr-o  noapte,
 fără  menajamente,  supără,   şi   şi  Andrei  —  motivele  care  stau   de-un  cot  şi-ai  fi  strigat  „tră­  cutiv,  vreme  de  circa  o  săptă-   spiritul-nălucă  a  apărut  îm preu­
 (imediat  d u p ă ,  alegerile  din  2(J   la  baza  acestei  nestatutare  ho-   pe  caro  o  m erită  şi  in  prezent.  \ iască  moldovencele,   demne   mînă.  Cum  venea,  se  aşeza  pe   nă  cu  cei  doi  pitici.  Era,  deci,
 fxnai  1992,  poziţia  critioă  luată   tăriri  fiind  dea  dreptul  puerile.  Considerăm,   de   asemenea,   urmaşe  ale  Răreşoaiei  !".  marginea  patului  şi  lecţia   de   tot  spirit  (duh)  satanic.
 ,de   subsemnatul  a  declanşat  o   Această  hotărire.  analizată  in   necesar  ca  în  judeţul  Hunedoa­  t  Prinţesa  Moldoveancă  avea   cunoaştere  continua  de  unde  se   A  vrut  să  se  desprindă   de
 ireacţie  vehementă  nu  numai  a   două  şedinţe  de  Biroul  Executiv   ra  să  se  facă  noi  alegeri,  prin   \ un  renume  extraordinar  în   oprise  în  noaptea  precedentă.  pitici  şi  să  se  aşeze,  ca  de  obi­
 1 celor  aleşi  în  parlam ent,  dar  in   şi  apoi  de  Conferinţa  judeţea­  care  conducerea  să  fie   aleasă   \  bordel.  Trecea  şi  peste  cu­  Ţinînd  seama  de  forma  sa  de   cei,  pe  marginea  patului,  lingă   |  camdată  avind  patru   puncte   de  I
 special  a  CONDUCERII   CEN­  nă  nu  a  fost  acceptată  şi   in   in  mod  statutar.  vântul  lui  Madam  Aura,  era   năiucă  (stafie)  m-am  oprit   la   mine,  dar  i-am  făcut  semn  să-şi   *  desfacere :  str.  Viorele  nr.  5,  Pia-  J
 TRA LE  —  d -n ii:   Radu  Cîm­  două  rînduri  au  fost  Ia  Bucu­  Am  scris  aceste  citcva   rin-   \ singura  care   le  scotea   pe   ideea  că  aveam  de  a  face  cu   vadă  do  treburi.  i  ţa  Obor  îţdouă)  şi  ansam blul  „Du- {
 peanu,  I.  V.  Săndulescu  şi  Ne-   reşti  delegaţii  care,  în   urma   duri  pentru  ca  electoratul  jude­  \  toate  din  încurcătură  atunci   spiritul  (duhul)  unei  femei  •de­  A  prim it  gestul  meu  cu   un   ;  nărea“.  Am  vizitat  şi  noi  magazi-  »
 culae  Enescu  —  care  fără  a  în­  discuţiilor  purtate,  s-a  hotărit   ţului  Hunedoara,  marea  majo­  cind  venea  cite  un  ştab   cu   cedate,  care  venea  să  vadă  lo­  zîmbet  amar.  „Trebuie  să  fiu   t  nul  de  la  sediul  firmei.  Lume  mul-  I
 cerca  să  verifice  realitatea,  a   ca  dl.  Cîmpeanu  să  se  deplaseze   ritate  a  membrilor  P.N.L.-ului,   \  ochii  umflaţi  de  whisky   şi   cul  unde   despărţise  de  corp,   mai  puţin  pripit",  mi-arn  zis,  cu   <  tă,  oameni  m ulţum iţi.  Se   servea ’
 plecat  urechea  (de  fapt  metoda   la  Deva,  pentru  clarificarea  si­  precum  şi  simpatizanţii  acestui  \ doldora  de  vioiciune   după   prin  moarte.  (/Vflasem  că  in  ca­  gindul  la  concluziile  ce  se  im­  J  îngheţată,  cafea,  se  cum păra  bere, •
 curent  folosită  de  ei)  la  deni­  tuaţiei.  partid  să  cunoască  realitatea.  \  cum  credea  el.  Toate  fetele   mera  unde  stăteam  eu,  murise,   pun  pe  baza  observaţiilor  fă­  I  zahăr,  produse  de  patiserie,   răco-  l
 grările  şi  minciunile  prin   care   La  adunare,  convocată  de  că­  Chiar  dacă  subsemnatul  care   fugeau  de  pildă,  de  Magione,   cu  vreo  zece  ani  in  urmă,  o  fe­  cute.  -  ritoare.  în  prim   plan  pepsi-cola.  j
 cei  doi  aleşi  ai  noştri  le-au  fo­  tre  comitetul  nestatutar  numit   am  fost  şi  sînt  Un  mare  opo­  \ reprezentativ  gagiu  al  inter­  meie  bolnavă  de  cancer).  (Va  urma)  |  Produsele  existente  se  livrau  şi  en  (
 losit  pentru  punerea   subsem­  —  au  fost  prezenţi,   din  partea   zant  al  actualei  Puteri  şi  a  co­  s  lopilor,  care  venea  sîmbăta   gros.  Doritorii  pot  lua  relaţii  te- *>
 n a tu lu i  într-o  lumină  nefavora­  Conducerii  Centrale,  d-nii :  Ra­  munismului,  am  dorit  partici­  pentru  a-şi   ogoi   sufleţelul   V .'.V iW .V ZSV /V W .-lV .W iViV  t  lefonice  formind  num ărul  720915.  |
 b ilă .  Dl.  Radu  Cîmpeanu,   care   du  Cîmpeanu  şi  Neculae  Enes­  parea  in  alegeri  pe  liste  sepa­  \ (cum  zicea  el),  după   fosta   }  Gindurile  de  v iito r:   finalizarea  „
 Par  fi  trebuit  să  verifice  temei-   cu.  rate,  sub   sigla   „SAGEATA",  \  ibovnică  ce-1  trădase   cu-n   200  kg  griu/an  pe  membru  de   '   unui  laborator  propriu,  unde   se  |
 Mnicia  inform aţiilor  primite,  nu   pentru  alegerea  parlamentarilor   m arinar  croat  şi  dusă  a  fost.   C O M U N IC AT  familie.  vor  realiza  cornuri,  pizza  italia-  •
 fa  făcut-o,  din  contră,  dat  fiind   .■şedinţa  a  fost  deschisă   de   —  rog  întreaga  masă  a  mem­  \  Avea  tipu’  un  fix  ai  lui,  tre­  Problemele   tehnico-organiza-  ! nă,  pizza  fam iliară,   plăcintă   cu  S
                                                                                                 J
 ţfaptul  că  am   criticat  la  zonalul   către  dl.  Blejan  Constantin,  nu   brilor  Partidului  Naţional   Li­  \  buia  ca  femeia  să  se  încin­  (Urmare  din  pag.  1)  torice  privind  em iterea  şi  elibe­  J  varză  şi  came,  şi  Kebab.  Am  mai  |
 ide  la  Timişoara  comportarea  sa   ştiu  in  baza  cărei   investituri,   beral,  precum vşi  pe  si mi?/ - ţizan-   \  gă  peste  burtă  cu-n  cordon.   ta  de  I  septembrie  1992,  la  o   rarea  cartelelor  pentru   piine   »  consemnat  că  prin  firm ă  se   pot J
 «precum  şi  felul  cum   înţelege   care  a  predat  conducerea  d-lui   ţii  lui,  precum  şi  in  gen.e/al  pe  Cică  aşa  era  mai  bine.  Dra-   cantitate  de  5^“*  grame/persoa-   sînt  de  competenţa  primăriilor.  f închiria  autoturism e  Dacia  cu  şo-1
 j« { îto » r a _   aetiv.itate.A_ra.  Radu  Cîmpeanu,  care  in  stilul  ..   olncfcroiii 1  rrtncfinnf  rlin  o»  \ cu’  ştie  ce  era  in  capul  lui.  nă  pe  zi.  Prezenta  Hotărire  nu  se  a-  ]fferi,_ pe  perioade  nelim itate  şi  se  «i
   1   2   3   4   5   6