Page 2 - Calauza_1992_137
P. 2
Pag. 2
BURSA libienii 19,660 $/bbl. Tona de
benzină premium CO 98 costă
|. UTILITARE -f DOLARUL — 430 LEI ! La 214,50 S la Rotterdam, unde ben
zina rig u lar CO 90 este evalua
tă la 203,50 S/t. Italienii vind to
j GHIOCEL ÎN... cursul interbancar, dolarul ame na de motorină cu 189,00 $ şi to
rican a înregistrat o creştere fă
na de păcură cu 97,00 $.
* PLINÂ flo a re ră precedent. Efectele s-au răs- - f CUTREMURUL MONETAR
frînt evident şi asupra valorii
| Atenţia trecătorului prin o- celorlalte devize liber converti DIN EUROPA. „Seism de gradul
* raşul Sim eria — cînd ajunge bile. Lira sterlină s-a „reabi 8 pe scara Richter monetară"
| pe str. Teilor, nr. 2 — ii est? litat". Marca germ ană îşi con sau „miercurea neagră a lirei
" atrasă plăcut, de Tirma S.C. solidează, de asemenea, poziţia. sterline" au definit analiştii oc
| „GHIOCEL" SNC, care in a- Piaţa valutară românească înre cidentali. Denumii ile respective
J cest prag de toamnă, cu frun- gistrează preţuri mari. Dezechi sugerează în primul rind rapi
I ze aurii, oferă celui care ii librul pieţei valutare româneşti ditatea, intensitatea şi chiar ine
Pen
vitabilitatea fenomenului.
trece pragul o gamă variată
' de produse. Discutînd cu pf.- se adînceşte tot mai mult. Ce tru a înţelege „parşiva alchimie"
rerea este direct
proporţională
| tronul Gheorghe Ghiocel, un cu creşterea preţului la dolarul a cursurilor de schimb se im
'•. om prietenos şi deschis la american. Probabil că frica de pun citeva consideraţii. Cind o
| vorbă, am aflat : „La noi, se inflaţie îndeam nă la raţiuni de monedă se devalorizează, expor
J găsesc zilnic între orele ? —23, tul se ieftineşte iar importul se
siguranţă. Cursul interbancar, la scumpeşte. Creşterea cursului
începutul acestei săptâmîni : provoacă fenomenul invers. Creş
I 1 S = 430 lei ; 1 £ = 755.73 lei; terea ratei dobînzilor de către
i lei ; 1 DM = 304,32 lei. tivitatea propriei monede, dar
1 SF = 348,94 lei; 1 FF = 89,98
banca naţională sporeşte atrac-
i ŢEI ŞI PRODUSE PETROLIE descurajează investitorii Cu alte
+ COTATII MEDII I.A ŢI
cuvinte, are loc un proces de
i RE. Englezii vînd ţiţeiul extras tezaurizare in favoarea celui di
în M area Nordului
20,190
rect investiv-prodinti
cu
r S/bbl, iranienii cer 18,075 S/bbl, 11. U.
i
i Vindecă sterilitatea femeilor
(ţlrmare din pag. I) femei. Deci, fără a fi atinse, in
j urina tratam entului bioenerge-
a plecat acasă pe propriile pi tic aplicat, trei paciente, care
cioare. nu sperau niciodată ca vor avea
! suouri, cafea, b ăuturi diferî- Pe cînd lucra in cadrul .Spi copii, nu numai că au rămas
| te, dulciuri, bere etc. Odată talului Militar Craiova, i-a fost gravide, dar una u şi născut.
' cu vrem ea răcoroasă o' să o- adusă pe targă, fără prea multe Aşa, bunăoară, o femeie din
| ferim clienţilor ţuică şi vin speranţe, o femeie de la Slatina, Craiova a născut şi arc un bă
I fiert şi de ce nu, un ceai cu diagnosticul de colagenozâ, ieţel de 8 luni, iar alta, tot cu
' fierbinte. Notaţi şi numele paralizată de la briu în jos. A sterilitate primară, din comu
| ospătarelor n o a s tre : Ana făcut p atru cure a cîte 10 şe na Gherceşti-Dolj este gravidă
• ! Babuc, Sim ona TriL Reghina dinţe fiecare, sub fermecătoarele in 5—6 luni.
I Lupşa şi Anuţa Popa. Toate mîini ale domnului Urziceanu O femeie din Piteşti este m
J sint h arnice şi ii invită pe şi rezultatul a fost incredibil : prezent gravidă în luna a doua
V» clienţi să viziteze firma. Şi a plecat acasă, singură, pe pro şi sperăm să devină o mama
. I încă u n a m ă n u n t: oferim şi priile picioare. fericită.
$' o gam ă v ariată de produse Se num eşte CIOCÎRLAN si in Astfel de cazuri s-ar putea să
| j industriale-im port Siria. Ce prezent lucrează la Combinatul fie mai multe, dar, din pudici-
i» anum e ?, Hai să fie o sur de alum iniu Slatina. tate sau timiditate, nu şi-au a-
i i priză ! 2. „Fenomenul" Urziceanu lasă nunţat prezenţa...
A.B.C.-ul DIN SIMERIA femeile gravide. Cele care nu cred sint invi
Printre „minunile" domnului tate să-.şi încerce norocul, chiar
M agazinul ABC din Sime- Urziceanu se num ără şi aceea a dacă această „minune" nu se
ria, deschis zilnic între orele obţinerii unor rezultate mira poate adeveri in toate cazurile.
i | 8—-17 şi simbăta între 8— 14, culoase privind sterilitatea la (Va urmai
* pe str. Unirii nr. 18, aparţi-
• i ne societăţii comerciale „NIS-
* TOR" SNC. In fruntea aces-
j tuia se află — m ereu pre- Femeile vulgare au darul de a-i
t^ z e n t şi preocupat de buna a-
I provizionare Şi atragerea cli-
| entelei, prin o gam a variata atrage pe bărbafi
i cie produse de calitate şi icf-
- tine — un tinăr inginer, pe (Urmare dtn uag. I) una do alta. dar nu nu-a venit
niciodată ideea să-i spun să ra-
bărbat. Năravul din lire n-are mina cu mine. Ştiam că mă va
lecuire... refuza. Nu puteam sa-i ofer
La început imi propusesem sa ceea ce-i ofereau straniii, cei pe
petrec in fiecare lună cite o lumi oare ii pescuia de pe te miri
de miere, dar mai tirziu ini-am unde. Apoi am plecat la Cluj.
dat seama că era prea plictisi Doi tini li-.am mai văzut-o pe Re
toare o lună cu un barbut. Unul nalii. Cind m-am mtors la Sa-
chiar a plms cirul l-am părăsit verin, am întrebat pe eei din
pentru un sirb. Sirbul avea bani, curte dacă mai ştiu ceva de Re
ne distram, imi făcea cadouri nala. Nu mai ştia nimeni. Nu
scumpe, m a copleşea cu tot fe mai după câteva seri a bătut
lul de atenţii. Pe cind ăla, pă cineva la uşa mea. Ma gindcam
duche leşinat, îl ţineam eu pe că o fi vreun prieten care a au
mincarc. Luam de la sirb şi-i zit ca m-uin întors. Am deschis
dădeam lui. El se făcea că nu şi surpriză totală — era Remită.
vede că trăiesc cu sirbul. Trai Dar in ce hai. Bătută măr, scâl
, nume C'laudiu Grigore Nistor, nineaca I ciată şi beata mai rău ca orice
i care are asociaţi pe Lctiţia Şi acum am un neamţ — Ru- alt beţiv văzut de mine. M-a ru
I Nistor şi Gheorghe Şuşinschi. dolf. E tinăr. Am mai crescut şi gat s-o las Ui ii -mic in noaptea
j La acest ABC sijnerian, se pe alţii şi i-am învăţat cum sa aceea. M-am dat,.la o parte din
in'hp.ncrvl Am mvtif *>t mtn n«>vu