Page 1 - Calauza_1992_138
P. 1
«i
•
i „LA BUCUREŞTI VA FI AL DOILEA IERUSALIM" (II) I
i
(U rm are clin nr. trecut)
Şi — N — lî — S — în ceară iertare lui B unul Dum- I
seam nă : nezeu că dacă nu. va veni ; “
N — nori clc pilim'), norii S — secetă — care va bîn- J
războiului cc se ridică am enin tui vrem e de 7 ani, catastrofe ■
ţători, tot mai m ulţi deasupra naturale, boli de toate feluri- j
Europei (deocam dată-s dea le, oraşe scufundate prin cu- ■
supra Iugoslaviei). Iar noi tre trem ure, vor dispare m ulţi oa- §
buie să stingem acest focar de meni de valoare din toate do- g
război. Apoi vor veni nori de meniile. Orice om greşeşte, |
foc, cu pucioasă, unde vor m uri greşeşte în defavoarea lui şi ■
toţi păcătoşii. trebuie să se îndrepte. |
R = rău, ruşine. — I. C. D. S. U. a
O am enii care ne-au adus în I idee in orice direcţie. |
această situaţie, în care se pre D ovedirea acelei idei în legă- j
zintă lum ea noastră (întreaga ELENA DE HUNIADV, g
lume), ar trebui să m eargă la
biserică, să îngenuncheze şi să
se roage şi să le spună că le (Continuare tn pag a 2-d! N
I Incepînd din numărul viitor vom publica I
*
sub titlul MĂRŢIŞORUL NEGRU j
I dezvăluiri despre cele trei crim e de Ia Petroşani făptuite de ,
i studentul care şi-a om orît prietena, pe tatăl şi pe m am a ei. |
O dam a şi un dulău au aşteptat cil interes ca dl. Ion Iliescu să cîştige alegerile clin România.
♦ * * *
* Se zvoneşte din ce în ce î
t m ai intens că şi ruşii şi u- î
U crainenii au solicitat în mod î
I special ca Rom âniei să nu i J
; se acorde „clauza naţiunii ce-J
; Ici m ai favorizate". %
*
9
. . . . . . . , . » ♦ » * » * * * + « * * » *
Pe m ăsură ce tim pul trece, FENOMENUL URZICEANU CONTINUĂ
tot m ai m ulţi oam eni confirm ă
că previziunile N ataşei s-au a- SĂ FACĂ MINUNI (IV)
il deverit. Foarte m ulţi, m ărtu ri
sesc cum se sim t m ai liniştiţi,
P ină la descoperirea focului tăzi pe unii care se poartă in i l-a luat durerea, cu niîua...
şi a fierului, prim ii oameni asem enea ţin ută — din lipsa * şi-n locul gîndurilor negre, spe
p urtau barbă şi plete. banilor necesari care nu le mai ranţele dau din nou optim ism ul
D upă ce s-a inventat foarfe răm în şi pentru tuns şi băr- i necesar unei vieţi norm ale. A l 3. După 5 ani de spitalizări, 1 din Iaşi, a venit la tratam en
că şi briciul, oam enii au înce bierit, după cheltuirea lor pe > teori, se confirm ă adevăruri „puterea" lui U rziceanu i-a dat tul Urziceanu. A fost operată
de m ai
dure, dar reale care prin sin
m ulte ori de diverse
put a-şi scurta părul ş, a se m încare şi cele necesare vie- \ ceritate fac totuşi lum ină în speranţă sigură de viaţă. tum ori, iar la Craiova a solici
M aria M iţa M anolache este o
bărbieri. ţii, de pe o zi pe alta. Amin- l viaţa noastră. fem eie în vîrstă de 59 de ani, tat un tratam ent pentru cardio
In epoca m odernă rar cine- tim doar pe unii pensionari şi /
patie ischemică dureroasă la e-
m ai pu rta barbă (doar unii unii şom eri, care nu-.şi pot ) D oam na Tăm aş M aria, din din G alaţi, str. P artizanilor 31, fort, un reum atism poliarticular
regi şi îm păraţi, spre a se deo perm ite să plătească cu regu- ^ Boz, ne m ărturiseşte : bloc Ci27, ap. 28, cartierul Ţi- destul de avansat, cu deform ări
sebi de supuşii lor) sau plete. laritate 140 lei : pentru un 1 glina I, care în ultim ii 10 ani, m ari, în special la nivelul m em
Pe vrem uri, m ai purtau bar tuns 80 lei şi bărbierit 61 Ici, i cu întreruperi, a stat efectiv în brelor superioare, o colopatie
bă şi părul lung doar călugă cit costă o asem nea m anoperă ^ spitale 5 ani prin G alaţi, Bucu funcţională destul de avansată,
rii de la m înăstiri, cunoscuţi la cele 2 frizerii ale Coope- ^ Mesaje de la reşti, Iaşi, Cluj şi altele. care nu perm itea digerarea ali-
După m ai m ulte tatonări, li
de la distanţă pentru această nele dintre ele reuşite — aşa
ţinută. M IHAI POFOVICI \ cum a fost descoperirea unor CAROL BORA
Cu m are părere de rău şi N ATAŞA
durere în suflet rem arcăm as (Continuare in pag. a 2-a) ) tum ori viloase (polipi diloşi) de
către specialiştii spitalului nr. (Confirmare in pag. a 2 a)
MOARTEA UNEI PROSTITUATE (VII)
„N ataşa nu putea să m ănînce UN TÎNĂR ROMÂN A FOST SCOPIT, RĂSTIGNIT !
nici să se ridice din pat. Noi,
JUCAU PJCÂR PE CITE 0 PARTIDĂ iN ANUS bolnavele din salon o hrăneam , ŞI I S-A BĂTUT IN FRUNTE O STEMĂ ROŞIE |
IN CINCI COLŢURI
în ziua de Sfînta M aria, pe la
orele 12—13 s-a ridicat din pat Un tin ăr rom ân, originar din Sibiu, aflat în excursie în j
N-am întrebat-o nimic. Făcu — A ştept să-m i spui tu. Dacă şi a spus : „Mică pot, Mică văd“.
sem patul să mă culc, aveam o nu, poţi să te culci... A coborît din pat şi a m ers sin Republica M oldova, a fost prins în zona N istrului de către
cam eră mică, doi ju m ate pe trei. — Mi-e foame. gură. Mai tîrziu a început să „fraţii noştri sm irnovişti", după care a fost scopit, răstignit
S-a aşezat direct pe pat, m-a I-am pregătit ceva de m înca vorbească cu Isus şi m ărgelele precum Iisus Ilristos, iar în frunte i s-a bătu t o stem ă în cinci
servit cu o ţig ară dar repede re, a m încat ca o lupoaică flă- ei de la gît străluceau ca o lu colţuri, stem ă roşie înroşită încă o dată in foc.
şi-a am intit că nu fum ez şi-a m ină sfîntă. V estea s-a răspin- VIRGIL R.
retras pachetul. D upă o cafea RODIC'A SCORUŞAN dit şi oam enii o căutau. Tot ce
— m -a în trebat : le spunea era adevărat şi ei o
— Nu m ă-ntrebi ce am p ăţit ? (C ontinuare in pag. a 2 a) priveau ca pe o m inune. Mie BA, M-AŞ ÎNSURA. DAR NU O RICUM
m i-a spus totul despre copiii
mei şi a ştiut chiar şi cum este
situată şi aran jată casa mea.
REPORTERUL NOSTRU GIL RĂZEŞU J P ină cînd n-a coborît din pat, „Potrivirea sexuală ar trebui să existe1'
DESTABILIZEAZĂ PE MIRCEA SNEGUR j faţa ei era palidă şi fără viaţă
D upă ce a fost categorisit d rept „porc", în C ărpineni, (Rcpu- , şi dintr-o dată s-a îm bujorat şi — Deci, îmi spuneţi cum tre fi fericit dacă n.ai : apă cînd ţi-e
blica M oldova), fiind confundat cu un nistrean, în ju ru l repor- I a devenit veselă de parcă n-ar buie înţeleasă fericirea ? sete, mîncare cind ţi.e foame,
terului nostru G IL RĂZEŞU, s-a organizat ad-hoc un m iting J fi fost bolnavă nicicînd". — Fericirea („Starea de m ul. căldură cînd ţi.e frig, lumină
I de proporţii, în care s-a cerut unirea B asarabiei cu Ţ ara, pu- > Convinşi că aşteptaţi cu ne m ulţum ire intensă şi totală, de. cind te indispune întunericul,
nindu-se sub sem nul întrebării funcţia de preşedinte a d-Iui I răbdare, transm item alte m esaje terminată îndeosbi de satisface, compayiie tagreabilă !) cînd su.
j M ircea Snegur. desprinse din sutele de scrisori rea unei năzuinţe") o înţelege fie. feri de singurătate, ş.a.m.d. Sint
pe care N alaşa Ic-a citit. care după sine. In urmă cu vreo pe cale de dispariţie cei dispuşi
P etru Doina — Satu M are : 30 de ani, pe cind dăltuiam în o. să accepta o existenţă ascetică,
V .W W A 'A ’ .W .W A '.W A V A 'A W A V A V A W W .’ A W .V .W .V
Cineva se opune căsătoriei dvs. ţel, cu ciocanul pneumatic (zilnic impăcîndu.se cu ideea că fac
droaie de horoscoape, dar
nici unul nu mi se potriveş Nu face bine şi nu are efect in 480 de m inute !), la Fabrica de Va. parte dintr-o (ultimă ?) „gene.
tenţia rea pe care o are faţă
te mai bine ca acela din goane (boghiuri) din Arad, conside. raţie de sacrificiu". Şi.i bine că.i
„CALAUZA"... de dvs. ram că e fericit omul care-şi poa. aşa. In definitiv viaţa.i unică,
— Şi prăjitura de aseară, C.P. — H unedoara : Doctorii te cîştiga existenţa dintr-o ocu scurtă, şi-i păcat să n.o trăieşti
aia foarte gustoasă, am fă vă propun o operaţie şi boala paţie plăcută, sau cel puţin su cit poţi de... cum ţi.ai propus, a.
cut-o tot după reţeta din „Că şe va vindeca. portabilă. Apoi am înţeles că dică fericit(ă): bineînţeles in m ă.
lăuza"... A. M ihacla — H unedoara: Ve „Sănătatea nu e totul, dar fără sura în care nu păcătuieşti faţă
— Ciudat, şi tati pleacă să rişorul dvs. o să vorbească du sănătate totul e nimic". Iar dez. de „aproapele".
lucreze în Germania tot după pă ce m ai creşte. voltînd ideea din fraza lui M. Referitor la fericirea in căs.
(T.V., puştoaică de 15 ani): ceea ce a citit în „Călăuza". Preda „Dacă iubire nu e, nimic
(T.E., mama ei) : Vezi, mami ,1a fiecare ne face DAVID RUSU nu e", am început să sufăr din SO RIN AND R O N A C IIE
— Mami, am urmărit o cîte o bucurie ziarul ăsta... cauza imposibilităţii de a.i con.
(C ontinuare in pag. a 3 a) vinge pe cei din ju r că nu poţi (Continuate in pag. a 2-a)
f