Page 1 - Calauza_1992_138
P. 1

«i
                                                                                                    •
                                                                                                    i  „LA  BUCUREŞTI  VA  FI  AL  DOILEA  IERUSALIM"  (II)  I
                                                                                                    i





                                                                                                         (U rm are  clin  nr.  trecut)
                                                                                                         Şi  —  N  —  lî  —  S  —  în ­ ceară  iertare  lui  B unul  Dum-  I
                                                                                                      seam nă  :                  nezeu  că  dacă  nu.  va  veni  ;   “
                                                                                                        N  —  nori  clc  pilim'),   norii   S  —  secetă  —  care  va  bîn- J
                                                                                                      războiului  cc  se  ridică  am enin­  tui  vrem e  de  7  ani,  catastrofe ■
                                                                                                      ţători,  tot  mai  m ulţi  deasupra   naturale,  boli  de  toate  feluri-  j
                                                                                                      Europei   (deocam dată-s   dea­  le,   oraşe  scufundate  prin  cu-  ■
                                                                                                      supra  Iugoslaviei).  Iar  noi  tre­  trem ure,  vor  dispare  m ulţi  oa-  §
                                                                                                      buie  să  stingem   acest  focar  de   meni  de  valoare  din  toate  do-  g
                                                                                                      război.  Apoi  vor  veni  nori  de   meniile.   Orice  om   greşeşte, |
                                                                                                      foc,  cu  pucioasă,  unde  vor  m uri   greşeşte  în  defavoarea  lui   şi  ■
                                                                                                      toţi  păcătoşii.            trebuie  să  se  îndrepte.   |
                                                                                                        R  =   rău,  ruşine.        —  I.  C.  D.  S.  U.    a
                                                                                                        O am enii  care  ne-au  adus  în   I   idee  in  orice  direcţie.   |
                                                                                                      această  situaţie,  în  care  se  pre­  D ovedirea  acelei  idei  în  legă-  j
                                                                                                      zintă  lum ea  noastră  (întreaga   ELENA  DE  HUNIADV,  g
                                                                                                      lume),  ar  trebui  să  m eargă  la
                                                                                                      biserică,  să  îngenuncheze şi  să
                                                                                                      se  roage  şi  să  le  spună  că  le  (Continuare  tn  pag  a  2-d!   N



                                                                                                    I         Incepînd  din numărul  viitor  vom  publica    I
                                                                                                    *
                                                                                                                  sub  titlul MĂRŢIŞORUL NEGRU               j
                                                                                                    I  dezvăluiri  despre  cele  trei  crim e  de  Ia  Petroşani  făptuite  de ,
                                                                                                    i  studentul  care  şi-a  om orît  prietena,  pe  tatăl  şi  pe  m am a  ei.  |
           O  dam a  şi  un  dulău  au  aşteptat  cil  interes  ca  dl.  Ion  Iliescu  să  cîştige  alegerile  clin  România.
                                                                                                                                                     ♦ * * *








                                                                                                                                  *   Se  zvoneşte  din   ce  în  ce î
                                                                                                                                  t  m ai  intens  că  şi  ruşii  şi  u- î
                                                                                                                                  U crainenii  au  solicitat  în  mod î
                                                                                                                                  I  special  ca  Rom âniei  să  nu  i J
                                                                                                                                  ;  se  acorde  „clauza  naţiunii  ce-J
                                                                                                                                  ;  Ici  m ai  favorizate".   %
                                                                                                                                                             *
                                                                                                                                                             9
                                                                                                                                   . . . . . .  . , . » ♦ » * » * * * + « * * » *
                                                                       Pe  m ăsură  ce  tim pul   trece,      FENOMENUL URZICEANU  CONTINUĂ
                                                                      tot  m ai  m ulţi  oam eni  confirm ă
                                                                      că  previziunile  N ataşei  s-au  a-            SĂ FACĂ MINUNI  (IV)
                                         il                           deverit.   Foarte  m ulţi,  m ărtu ri­
                                                                      sesc  cum  se  sim t  m ai  liniştiţi,
             P ină  la  descoperirea  focului  tăzi  pe  unii  care  se  poartă  in  i                 l-a  luat  durerea,  cu  niîua...
           şi  a  fierului,  prim ii   oameni  asem enea  ţin ută   —  din  lipsa  *   şi-n  locul  gîndurilor  negre,  spe­
           p urtau   barbă  şi  plete.  banilor  necesari  care  nu  le  mai   ranţele  dau  din  nou  optim ism ul
             D upă  ce  s-a  inventat  foarfe­ răm în  şi  pentru  tuns  şi  băr-  i   necesar  unei  vieţi  norm ale.  A l­  3.  După  5  ani  de  spitalizări,   1  din  Iaşi,  a  venit  la  tratam en ­
           că  şi  briciul,  oam enii  au  înce­  bierit,  după  cheltuirea  lor   pe  >   teori,   se  confirm ă   adevăruri   „puterea"  lui  U rziceanu  i-a  dat   tul   Urziceanu.  A  fost  operată
                                                                                                                                  de  m ai
                                                                      dure,  dar  reale  care  prin  sin­
                                                                                                                                           m ulte  ori  de  diverse
           put  a-şi  scurta  părul  ş,  a  se  m încare  şi  cele  necesare  vie-  \   ceritate  fac  totuşi  lum ină   în   speranţă  sigură  de  viaţă.  tum ori,  iar  la  Craiova  a  solici­
                                                                                                      M aria  M iţa  M anolache  este  o
           bărbieri.                   ţii,  de  pe  o  zi  pe  alta.  Amin-  l   viaţa  noastră.   fem eie  în  vîrstă  de  59  de  ani,   tat  un  tratam ent  pentru  cardio­
             In  epoca  m odernă  rar  cine-  tim   doar  pe  unii  pensionari  şi  /
                                                                                                                                  patie  ischemică  dureroasă  la  e-
           m ai  pu rta  barbă   (doar   unii  unii  şom eri,   care  nu-.şi   pot  )   D oam na   Tăm aş  M aria,   din   din  G alaţi,  str.  P artizanilor  31,   fort,  un  reum atism   poliarticular
           regi  şi  îm păraţi,  spre  a  se  deo­ perm ite  să  plătească  cu  regu-  ^   Boz,  ne  m ărturiseşte :  bloc  Ci27,  ap.  28,  cartierul   Ţi-   destul  de  avansat,  cu  deform ări
           sebi  de  supuşii  lor)  sau  plete.  laritate   140  lei :   pentru   un  1             glina  I,  care  în  ultim ii  10  ani,   m ari,  în  special  la  nivelul  m em ­
             Pe  vrem uri,  m ai  purtau  bar­ tuns  80  lei  şi  bărbierit  61  Ici,  i            cu  întreruperi,  a  stat  efectiv  în   brelor   superioare,  o  colopatie
           bă  şi  părul  lung  doar  călugă­ cit  costă  o  asem nea  m anoperă  ^                 spitale  5  ani  prin  G alaţi,  Bucu­  funcţională  destul  de  avansată,
           rii  de  la  m înăstiri,  cunoscuţi  la  cele  2  frizerii  ale  Coope-  ^  Mesaje  de  la   reşti,  Iaşi,  Cluj  şi  altele.  care  nu  perm itea  digerarea  ali-
                                                                                                      După  m ai  m ulte  tatonări,  li­
           de  la  distanţă  pentru  această                                                        nele  dintre   ele  reuşite  —  aşa
           ţinută.                              M IHAI  POFOVICI   \                                cum  a  fost  descoperirea   unor           CAROL  BORA
             Cu  m are  părere  de  rău  şi                                N ATAŞA
           durere  în  suflet  rem arcăm   as­  (Continuare  in  pag.  a  2-a)   )                  tum ori  viloase  (polipi  diloşi)  de
                                                                                                    către  specialiştii   spitalului  nr.  (Confirmare  in  pag.  a  2 a)
                   MOARTEA  UNEI PROSTITUATE  (VII)
                                                                       „N ataşa  nu  putea  să  m ănînce   UN  TÎNĂR  ROMÂN  A  FOST  SCOPIT,  RĂSTIGNIT  !
                                                                      nici  să  se  ridice  din  pat.   Noi,
         JUCAU PJCÂR PE CITE  0 PARTIDĂ  iN ANUS                      bolnavele  din  salon  o  hrăneam ,   ŞI  I  S-A  BĂTUT IN  FRUNTE  O  STEMĂ ROŞIE     |
                                                                                                                       IN  CINCI  COLŢURI
                                                                      în   ziua  de  Sfînta  M aria,  pe  la
                                                                      orele  12—13  s-a  ridicat  din  pat   Un  tin ăr  rom ân,  originar  din  Sibiu,  aflat  în  excursie  în j
          N-am  întrebat-o  nimic.  Făcu­  —  A ştept  să-m i  spui  tu.  Dacă   şi  a  spus :  „Mică  pot,  Mică  văd“.
         sem  patul  să  mă  culc,  aveam   o   nu,  poţi  să  te  culci...  A  coborît  din  pat  şi  a  m ers  sin­  Republica  M oldova,  a  fost  prins  în  zona  N istrului  de  către
         cam eră  mică,  doi  ju m ate  pe  trei.   —  Mi-e  foame.   gură.  Mai  tîrziu  a  început  să   „fraţii  noştri  sm irnovişti",  după  care  a  fost  scopit,  răstignit
         S-a  aşezat  direct   pe  pat,   m-a   I-am   pregătit  ceva  de  m înca­  vorbească  cu  Isus  şi  m ărgelele   precum   Iisus  Ilristos,  iar  în  frunte  i  s-a  bătu t  o  stem ă  în  cinci
         servit  cu  o  ţig ară  dar  repede   re,  a  m încat  ca  o  lupoaică  flă-  ei  de  la  gît  străluceau  ca  o  lu­  colţuri,  stem ă  roşie  înroşită   încă  o  dată  in  foc.
         şi-a  am intit  că  nu  fum ez  şi-a                         m ină  sfîntă.  V estea  s-a  răspin-                                     VIRGIL  R.
         retras  pachetul.  D upă  o  cafea    RODIC'A  SCORUŞAN      dit  şi  oam enii  o  căutau.  Tot  ce
         —  m -a  în trebat  :                                        le  spunea  era  adevărat  şi  ei  o
          —  Nu  m ă-ntrebi  ce  am   p ăţit ?  (C ontinuare  in  pag.  a  2  a)  priveau  ca  pe  o  m inune.   Mie   BA,  M-AŞ  ÎNSURA.  DAR  NU  O RICUM
                                                                      m i-a  spus  totul  despre   copiii
                                                                      mei  şi  a  ştiut  chiar  şi  cum  este
                                                                      situată  şi  aran jată  casa   mea.
                    REPORTERUL NOSTRU  GIL RĂZEŞU                 J   P ină  cînd  n-a  coborît  din  pat,   „Potrivirea sexuală ar trebui să existe1'
                   DESTABILIZEAZĂ  PE MIRCEA  SNEGUR              j   faţa  ei  era  palidă  şi  fără  viaţă
               D upă  ce  a  fost  categorisit  d rept  „porc",  în  C ărpineni,  (Rcpu- ,   şi  dintr-o  dată  s-a  îm bujorat  şi   —  Deci,  îmi  spuneţi  cum  tre ­  fi  fericit  dacă  n.ai :  apă  cînd  ţi-e
           blica  M oldova),  fiind  confundat  cu  un  nistrean,  în  ju ru l  repor- I   a  devenit  veselă  de  parcă  n-ar   buie  înţeleasă  fericirea  ?  sete,   mîncare  cind  ţi.e  foame,
           terului  nostru  G IL  RĂZEŞU,  s-a  organizat  ad-hoc  un  m iting J   fi  fost  bolnavă  nicicînd".  —  Fericirea  („Starea  de  m ul.   căldură  cînd  ţi.e  frig,   lumină
         I  de  proporţii,  în  care  s-a  cerut  unirea  B asarabiei  cu  Ţ ara,  pu-  >   Convinşi  că  aşteptaţi  cu  ne­  m ulţum ire  intensă  şi  totală,  de.   cind  te   indispune  întunericul,
           nindu-se  sub  sem nul  întrebării  funcţia  de  preşedinte  a  d-Iui  I  răbdare,  transm item   alte  m esaje   terminată  îndeosbi  de  satisface,   compayiie  tagreabilă  !)  cînd  su.
         j  M ircea  Snegur.                                          desprinse  din  sutele  de  scrisori   rea  unei  năzuinţe")  o  înţelege  fie.   feri  de  singurătate,  ş.a.m.d.  Sint
                                                                      pe  care  N alaşa  Ic-a  citit.  care  după  sine.  In  urmă  cu  vreo   pe  cale  de  dispariţie  cei  dispuşi
                                                                        P etru  Doina  —  Satu   M are  :   30  de  ani,  pe  cind  dăltuiam  în  o.   să  accepta  o  existenţă  ascetică,
         V .W W A 'A ’ .W .W A '.W A V A 'A W A V A V A W W .’ A W .V .W .V
                                                                      Cineva  se  opune  căsătoriei  dvs.   ţel,  cu  ciocanul  pneumatic  (zilnic   impăcîndu.se   cu  ideea  că  fac
                                        droaie   de   horoscoape,   dar
                                        nici  unul  nu  mi  se  potriveş­  Nu  face  bine  şi  nu  are  efect  in­  480  de  m inute  !),  la  Fabrica  de  Va.   parte   dintr-o  (ultimă  ?)  „gene.
                                                                      tenţia  rea  pe  care  o  are  faţă
                                        te  mai   bine   ca  acela   din                            goane (boghiuri) din Arad,  conside.   raţie  de  sacrificiu".  Şi.i  bine  că.i
                                        „CALAUZA"...                  de  dvs.                      ram   că  e  fericit  omul  care-şi  poa.   aşa.  In  definitiv  viaţa.i  unică,
                                          —  Şi  prăjitura  de  aseară,   C.P.  —  H unedoara  :  Doctorii   te  cîştiga  existenţa  dintr-o  ocu­  scurtă,  şi-i  păcat  să  n.o  trăieşti
                                        aia  foarte  gustoasă,  am  fă­  vă  propun  o  operaţie  şi  boala   paţie  plăcută,  sau  cel  puţin  su­  cit  poţi  de...  cum   ţi.ai  propus,  a.
                                        cut-o  tot  după  reţeta  din  „Că­  şe  va  vindeca.       portabilă.   Apoi  am   înţeles  că   dică  fericit(ă):  bineînţeles  in  m ă.
                                        lăuza"...                      A.  M ihacla  —  H unedoara:  Ve­  „Sănătatea  nu  e  totul,  dar  fără   sura  în  care  nu  păcătuieşti  faţă
                                          —  Ciudat,  şi  tati  pleacă  să   rişorul  dvs.  o  să  vorbească  du­  sănătate  totul  e  nimic".  Iar  dez.   de  „aproapele".
                                        lucreze  în  Germania  tot  după  pă  ce  m ai  creşte.     voltînd  ideea  din  fraza  lui   M.   Referitor  la  fericirea  in  căs.
             (T.V.,  puştoaică  de  15  ani):   ceea  ce  a  citit  în  „Călăuza".                  Preda  „Dacă  iubire  nu  e,  nimic
             (T.E.,  mama  ei)  :       Vezi,  mami  ,1a  fiecare  ne  face     DAVID  RUSU         nu  e",  am   început  să  sufăr  din   SO RIN   AND R O N A C IIE
             —  Mami,   am   urmărit  o   cîte  o  bucurie  ziarul  ăsta...                         cauza  imposibilităţii  de  a.i  con.
                                                                         (C ontinuare  in  pag.  a  3  a)  vinge  pe  cei  din  ju r  că  nu  poţi  (Continuate  in  pag.  a  2-a)
                                                                                                                                                            f
   1   2   3   4   5   6