Page 3 - Calauza_1992_138
P. 3

CĂEAUZA  •   NR.  138  •   1992




  j                    Cine      ajută  o  cantină  muncitorească ?                                                    I


  >   Cantina   muncitorească   a  nea  situaţie   destul  de   greu,   oferindu-i  în  schimb  chifle,  ca­  ales  ţinind  cont  de  faptul   că  !
  I  fostului  Trust  de   construcţii  pentru  că  nu  este  cuprins  în-   re  nu-1  satisfac.  Abonaţii  can­  preţurile  practicate  la   acest  |
  *  în  prezent  „Condor"  este   de   tr-un  plan  ori  contract   cu  o   tinei  sînt  în  general  munci­  complex  se  menţin  in  lim itele  J
  |  fapt  un  mini  complex  pe  care   întreprindere  de  stat  care  să-i   tori  care  depunind  eforturi  fi­  decenţei,  in  comparaţie  cu  alte  l
  .  şeful,  dl.  VLAD  REMUS,   cu   livreze   produsele   respective,   zice,  au  nevoie  de  mîncare  con­  unităţi  de  acelaşi   profil,  a-  '
  I  destule  sacrificii  reuşeşte  să-l   refuzat  fiind  din  diferite  mo­  sistentă  şi  prin  aceste   chifle   tunci  înţelegem  mai  bine   că  j
  '  aprovizioneze  şi  să-l  ţină   în   tive.                creşte  mult  preţul  unui  abona­  necazurile  domnului
                                                                                                                 Remus  '
  |  stare  de  funcţionare.       Domnul  Vlad  a  cerut  şi  aju­  ment,  ceea  ce  duce  la  pierde­  Vlad  sint  destul  de   mari  şi  I
  I   Necazurile   dumnealui   sînt  torul  Primăriei.  Personal,  pri­  rea  abonaţilor.   numeroase  şi  îndrăznim   să  |
  |  multe  şi  după  cum  ne-a  rela-   marul  a  dispus  unele  măsuri,   Dacă  mai  amintim  că  în  lo­  întrebăm  :  cine  trebuie  să  îl  *
  |  tat,  în  nenumărate  rînduri  au  dar  după  numai  o  săptămină   cul  uleiului,  care  nu-1   poate
  *  fost  aduse  la  cunoştinţa  celor                       procura,  mîncarea   se  pregă­  ajute  pe  acest  om,  care   se  |
  I  care  l-ar  putea  ajuta.   cei  atenţionaţi  le-au  uitat.  To­  teşte  cu  slănină  topită,  că  fa­  luptă  din  răsputeri  să  inenţi-  -
  ,   Incepînd  cu  pîinea,  toate  ce-   tuşi,  cel  mai  greu  se  descurcă   solea,  900  kg,  a  cumpărat-o  de   nă  pe  „linie  de  plutire"  canti-  |
                                 domnul  Vlad  cu  pîinea.  Fabri­
  |  lelalte  alimente  şi  le  procură                        la  particulari  şi  că  ICRA,  zice   na  „CONDOR" ?
  J   nesubvenţionate,  cu  preţuri  de   ca  de  pîine  ii  refuză  cu  regu­  dl.  Vlad,  nu-i  aprovizionează
  I  restaurant,  şi  chiar  in  aseme­  laritate   comanda  de  franzele.  decît  pe  subvenţionaţi,  dar  mai  DAVID  RUSO   )
  JUCAU POCÂR P£ CÎTE 0 PARTIDĂ IN ANUS                         l-a  luat  durerea  cu  mîua • • •


       (Urmare-  fim  uag.  *)  crunt,  tot  ciştiga  iu  partide  şi-i   (Ur mare   «lin  uag.  i)  t'oarle  greoi  in  propriul  autotu­
                                rupea  pe  băieţii  care  gem eau  de                       rism).
  mindă,  după  care  s-a  băgat  sul>   durere.  M-a  m incat  sub  lim bă   m enteior,  in  special  a  crudită­  In  prezent,  num ai  după  b  şe­
  plapum ă.  Am  intrat  şi  eu  lingă   şi  i-am  spus  ia  unul  dintre  ei   ţilor  şi  o  discliinezie  biliară.  dinţe,  dom nul  Dogaru,  de  a lt­
  ea  şi  i-am  zis :           că  tipul  trişa.  Nu  m-a   văzut,   Este  in  a  doua  serie  de  tra ­  fel  un  valoros  artist  al  Băniei,
    —  Acum  poţi  să  povesteşti  ce   dar  şi-a  dat  seam a  că  num ai  eu   tam ent  şi  in  prezent  se  sim te  in   aduce  sincere  m ulţum iri  dom ­
  s-a  intimplat...             ştiam .  M-a  bătut   cum plit,  m-a   genera]  bine,  se  poate  hrăni  cu   nului  Urziceanu,  care  parcă  i-u
    —  Am  cunoscut  un  tip  cu  care   l'olosit  in  fel  şi  chip,  după  care   orice  alim ente,  inclusiv  crudi­  luat  durerile  cu  mina...
  m-am  sim ţit  foarte  bine.  în   sea­  m i-a  dat  un  picior  în  dos  şi   tăţi,  cu  excepţia  condim entelor ;   ...Doctoriţa  M irela  Ştefănescu
  ra  cind  l-am  cunoscut,  m-a  in­  gata,  am  ajuns  direct  in  strada   au  dispărut  durerile  întregului   din  Craiova  a  avut  iniţial  chis­
  vitat  la  el.   Eu  abia  aşteptam    la  vrem e  de  noapte,  iar  s-o  iau   traiect  intestinal  şi  are  cu  ade­  turi  ovariene  m ultiple   bilate­
  pentru  că  eram   pe  liber  de  ci­  de  ia  început.  D ar  unde  să  ma   vărat  pofta  de  viaţă  :  abia  aş­  ral.   sterilitate  secundară,  sufe­
  teva  zile.  N-a  trebuit  m ult  timp   duc  aşa  bătută"  Am  venit  ia   teaptă  să-şi  vadă  fam ilia  şi  in   rindă  de  7  ani,  a  urm at  tra ta ,
  sa  observ  că  el  era  altfel  decît   tine.  Nu  m-am  atins  de  ea.  A   special  nepoţelul...  m ent  m edicam entos   şi  ch iru r­
  ceilalţi.  Era  homosexual  şi  mă   adorm it,  iar  dim ineaţa  s-a  trezit   I  Un  actor  şi  o  doctoriţă  a-   gical  in  clinici  m ari  de  specia­
  folosea  mai  m ult  ca  momeala   înaintea  mea,  m-a  bătut  uşor  pe   due  m ulţum iri  dom nului  Urzi-   litate.
  pentru  a  agăţa  tineri  pe   care   um ăr  ,să-mi   m ulţum ească   de   ceanu.          In  final  i  s-a  recom andat  tra-
  să-i  aduc  1a  ei  pentru  a-i  iubi.   găzduire  şi  a  plecat  pentru  a   Pe  culoarul  sălilor  de  trata­  lam ent  bioenergetic   de   către
  Cind   nu  reuşeam,  mă  folosea   n-o  vedea  careva  că  iese  tam an   ment  ale  cabinetului  bioenergo-   medicul  curant  în  speranţa  de
  pe  mine.  N-aveain  ce  face...  de  la  mine.             terapeutic,  am  întilnit  o   veche   a  evita  o  nouă  intervenţie  chi­
    fi  acostam  diferiţi  indivizi.  Mă   De  atunci  n-am  mai  văzut-o.   cunoştinţa  —  pe  actorul  V aleriu   rurgicală.  D upă  prim a  cură  de
  folosea  ca  fată-n  casă,  la  făcut   Am  plecat  la  concentrare.  Peste   Dogaru,  de  la  T eatrul  N aţional   tratam ent,  respectiva  nu  a  m ai
  cafele.  Ei  jucau  poeăr  şi  apoi  se   citeva  luni  am   revenit  .şi  m  curte   din  Craiova.  prezentat   dureri  care,   iniţial,
  iubeau,  apoi  iar  jucau  poeăr  pe   m-am  întiinii  cu  m am a  R ena­  D intr-o  discuţie  in  alta,   am   erau  aproape  insuportabile   şi
  cite  o  partidă  in  anus.  El  ciş­  lei.  Am  întrebat-o  ce  mai  ştie   reţinut  că  de  mai  m ult  tim p  el   la  exam enul  m edicului  de  spe­
  tiga  întotdeauna  pentru  că  trişa   de  ea.  S-a  uitat  lung  Iu  mine,   suferă  de   luom boscialică  acută   cialitate,  s-a  constatat  scăderea
  cu  neruşinare.  Avea  un  tupeu   după  care  a  iuceput  sa  plingă,   dureroasă.   Pe  cale  m edicală  î   ca  dim ensiune  a  form aţiunilor
  de  mama  focului.  Cind  era  ne­  m ustrîndu-m ă  uşor :  s-a  recom andat  să  facă  citeva   chistice  şi  spune  că  m ereu  se
  m ulţum it  de  băieţii  pe  caro  u   —  Cum,  nu  ştii  că  a  m urit V  !   şedinţe  de  fizioterapie,  pe   care   roagă  să-i  dea  Dumnezeu  sănâ-
  aduceam,   trebuia  să  folosească   Nu  vezi  cu  suit  in  doliu...  le-a  făcut  fără  nici  o  am eliorare   late  dom nului  Urziceanu.
  anusul  meu...                                            |  i  durerii  (ajunsese  să  se  urce   (Va  urm a)
    In   seara  asta  s-a   unbatai      (Va  urma)

                                „Potrivirea sexuală ar trebui să existe“                    tinuo  ronveţuirea,  să  salveze  a-
       ( U i   iii . ii t-   Ulii   j j j e    I )                                          semenea  cupluri  reuşesc  să  con­
  uicic,  aceasta  se  bazează  m  prin.                                                    parenţele,   de  dragul  păstrării
  cipal  pe  sentimentele  de  prietenie                                                    cadrului  favorabil  pentru  înde­
  (sincera  .i  şi  pe  armonia  eunju.   yenerale  mai  ales  de  comuni­  condiţiile  de  existenţa  şi  ...  şi   plinirea  celorlalte  obligaţii  fa m i.
  gala.                         tatea  de  umilire,  de  preocupări,   m.aş  referi  la  „potrivire",   deşi  Hale  (creşterea  copiilor,  relaţii  cu
                               de  opinie  ipc  diversa  teme  ,  de   ştiu  ca  voi  declanşa  o  explozie  de
   —  IV  iubire,  nu                                                                      rudele..   Nu.  nu-mi  doresc  a.
    —  Ca  cla.  DAR  iXUMAl  DA­  pasiuni,  de  principii  de  viaţa,  de   proteste  faţa  de  această  opinie   semenea  căsnicie,  ci  una  bazata
  CA  „Iubirea  reprezintă  sentimen.   aspiraţii  şi  mu  in  ultimul  rind   a  mea.  Potrivirea  sexuală  exista,   pc  ajutor  reciproc  şi  chiar   pc
  Iul  complex  prin  care  o  pers ou.   de...  interese  !  sau  ar  trebui  (neapărat  U  să  e.r.   spirit  de...  sacrificiu   (tot  reci­
  na   simte  irezistibil  atrasă  de   Cind  doi  oameni  gtnde.u-  tivU:   iste  in  absolut  toate  cuplurile,   proc.  bineînţeles)  in  toate  îm pre­
  o  alia.  aşa  incit  este  gaia  su-'i   rit,  fraţi  să  fie,  nu  pot  li  prieteni.   cel  puţin  atunci  cind  începe  căs­  jurările.   De  aceea  am  anunţai
  viere  toiul  Iară  a  pretinde  nimic   Se  cunosc  destule  cupluri  in  ca­  nicia.  Nepotrivirile  apar  de  re­  <’ele  5  condiţii  solicitind  (even­
  in  schimb"  Insă  cina  iubirea  e   re  partenerii  suferă  cumplit  din   gula  rn  timp.  de  obicei  ca  urma­  tualelor  oferte)  in  special  calită­
  însoţită  de  gelozie   [gelozie  -.   ea uza  opiniilor  ...politice  ■■')  di­  re  a  încercărilor  (reuşitei  ale  u-   ţile   CELE  M AI  neperisabile  şi
  spirit  de  posesiune  .  are  efecte   ferite.  Cit  despre  armonia  con­  nuia  sau  ale  anundurora  de  u   imperios  necesare  (mic).
  dsstruciivc  ...)             jugală,  pentru  a  exista,  trebuie   a-  potrivi  şi  cu  d te   altcineva,  deci
   Sentimentele  de  prietenie  uni  să  existe  in  primul  rind  copiii.  in  adulter.  Tinş.yrupiş  m ulte  a.  tea  urma/


  i  „La Bucureşti va fi al doilea ierusalim"i                          CU  MAI  «PUN  CITITORII

  j     (Umiijm-  ilm  imc  l!   ne  intoarcem   la  Dumnezeu  şi j        DESPRE  „CĂLĂUZA“
  I                            sa-l  rugăm   de  iertare,   căci  I
  •   tură  cu  natura  şi  cu m ersul   altfel  lum ea  asta  va  avea  un:  *  MAKIOARA  CA UNGE  (Sime_  roare  cititorii.  E  un  ziar  pentru
                                                               ria):  imi  place  acest  ziar. ■ in-  oameni,  pentru  interesele  lor.  I
  |   universului.             DESTIN  TRAGIC  !  !       |
  ■   C  ==  Christos.          S  =   S '^rav icţu irc.       trucît  reflectă  adevărul,   E>;te  Informează  cu  exactitate,   dă
  k  ta  ~  .  î  t d .m .  i»»_  ^ i i T i r :  >   i li vc>>\   h l I Y l i l    IM   U - l  pentru,  om,  pentru  neca zu r^r şi  sfaturi.  Propun  o  rubrică’nouă,
   1   2   3   4   5   6