Page 1 - Calauza_1992_144
P. 1
¥¥¥¥¥¥¥¥¥¥¥¥¥¥¥¥¥¥¥¥¥¥¥¥¥¥¥¥¥ ¥¥-»V
H f f K H n - I I ! A I I
* LLLU l i L V i l i i
î
*
5 Se zvoneşte din ce in cei
învii intens că România va]
î încheia (in şfiişit) un tratat j
î secret de asistenţă cu Eranţa.
JA şa se îndeplineşte visul lui î
î M itterand de a ac ea Un pi- î
• cior in Balcani... î
Sâptdmînal independent aflat în slujba tuturor oamenilor ANUL HI • NR. 144 • 1992 j 4 pagini 10 lei j
S E R B IA S A U E L D O R A D O Mărţişorul negru (VI)
Cu autoturisme, cu microbuze, răpi, chiloţi, oale, cuie, porţe minte că pe vremea odiosului
cu trenul, cu căruţa chiar, toa lanuri ieftine, birlic igienică şi cîlc nu cumpăram noi de la Odioasa crimă de la miezul nopţii
tă lumea pleacă in Iugoslavia, sirbi! Şi acum, dacă lot sini
cu acelaşi optimism inocent cu ci „necăjiţi" dc cc să nu-i aju l'e măsura ce Claudiu inaiuta şi a întrebat ce anume se intîni-
care se pornea spre 151 Dorado. REPORTER PE PIAŢA tăm'.’! cu povestirea, fala tatălui deve plasc . Claudiu a început m eca
La sirbi se pot cîştiga acei NEAGRA Timişorenii mai cu iniţiativă nea tot mai crispată, mai livi nic povestea celor înfăptuite.
hani care ne terorizează de la şi produse l'OMTLM, se aventu dă, părul i se ridicase, un fior La auzul celor spuse cu atita
({evoluţie încoace: mărci sau do rează dincolo de Belgrad. Ilunc- ii străbătu corpul şi uitîndu-se singe rece, ofiţerul s-a prăbuşit
lari. tot cc poale trece prin ingenioa dorenii timizi, dincoace, piuă la la fiul său şi-a dat seama de spe scaun, nevenindu-i să creadă
Tot acolo în Serbia, aflată in sa minte a românului. l'ancevo. oroarea înfăptuiţii. Apoi, a alcătuit o grupă de
embargo» se pot vinde prover- Embargoul e la nivel dc stal, Al,MAS Sări de pe scaun, işi trezi so poliţişti şi îm preună s-au de
bâilele coaserii- de peşte sau dar noi ca buni români rocunos- ţia, spunindu i ca fiu! lor cşlc plasai la fain locului, pentru a
m argarina, dar şi pulovere, cio- câiori cc sintein nc-am adus a- (Continuări- in pag. a 2-a) un criminal. constata cele relatate de tînărul
Alama şi tatăl s-au îmbrăcat odios.
in grabă, apoi şi-au luat fiul. între timp, oraşul se trezea
care rămăsese in bucătărie, cu încet, încet. Iară ca cineva sâ
Din n u m ă r u l viitor
gindul dus cine ştie pc unde şj
cu toţii s-au îndreptat spre se fam ilia NEVCSU
• Crime despic care nil s a diul Poliţiei. Acolo, ofiţerul a
scris văzul chipul răvăşii a celor trei (Cuiilitiunre in pag. a 2-a)
MIUKSELE ÎNECAT 10
de AUREL IMAM.IM
MUNTEAN!. directorul
publicaţiei CURIERI 1 Hoţul a fost prins
1*0 U TI l-l I
Miercuri, ÎS noiembrie, in piaţa Devei, un ţigan holănt şi
fără teamă a înşfăcat o sticlă dc BITTER SUEDEZ şi a încercat să
dispară. Banditul l-a bruscat pc păgubaş şi a fugit hoţeşte, dar
sprintul lui n-a durai deci! doar eîteva clipe. Din mulţimea
uluită a ţişnit un bărbat şi l-a imobilizat. Aproape concomi
tent, ca din pămml au apărui palm poliţişti tineri şi \ in joşi
care l-au luat in primire.
fntim plarea s-a derulai rapid şi spectaculos, ca-n filme, şi
l L1P ITO M 1DA; efectul ei a fosl extraordinar. Oamenii prezenţi comentau cazul
mulţumiţi de rapiditatea cu caro infractorul a fost imobilizat, dar
şi linişliţi că in sfirşil a început lupta comună a oamenilor
. Nu căutaţi in manualul dc | cinstiţi şi a poliţiştilor împotriva delicvenţilor.
zoologie ea toiul va fi zadar-] Notă excelentă pentru poliţie şi pentru cetăţeanul caic a
‘ nie. Această vieţuitoare este* intervenit şi care din păcate a dispărui discret înainte de n-i puica
Ţ un hibrid, formal in regimul i cunoaşte.
• tre. ut din Încrucişarea unei ] l i n i i ) M U tE S tM U .
»tntiide cu o lipitoare. Această I
Atvatare va mai dăinui inct'i |
mult timp şi in noua sociela- ]
• ie. Ciorile rele spun că s ar * A ju to r , eă m ă ta ie c u e u t it u ir
• fi născut prima data pe un j
• deva prin est. Dar cum se ]
] manifestă iipitomida ? Deşi | D RA M A U N EI EEM KI DIN PE T R O Ş A N I
! la prima vedere arata ca o ]
j fiinţă omenească, privită cu ]
•atenţie vezi că se Urăşte ca * ..Ne-iisind o alta calc. nici prin lui actuala prin cure a piu la
• o omida şi lipeşte ca o li-] poliţie si nici prin justiţie, deoa caic crima, sau crimele care craii
, .itoare mai ales do şefi. Ei I rece sint foarte demoralizată, să fie daca nu prindeam de v es
i bine. lipitomid-le sint de m oi] m-um gindit sa va scriu Dvs ia te, adică dacă nu le citeam scri
feluri: ] „CALA lr‘/A ". sorile. Pe dala de Io mai linU,
Cea mai josnica lipite » O prostiLuata şi ordinara a o soţul meu iu-a trim i- in Vrancea,
•midii, este o lipitojnidă slu-J caşului Umila numită (...), mi-a să vind casa care mi-au dat-o
»•-,am ică, se tirâşte, se lipeşte] destrăm at familia bine intemeia părinţii mei zestre, că şi aşa noi
] de orice, eh- oricine şi dc ori I ta, compusa din mine (A.M ), trăim aici, avem aparlam ent şi
I unde. fără nici un interes. ] solul meu, copilul ( A U in vir- ne ar trebui o maşină, să trăim
* Numai aşa. ea sa facă rău. ] sta de li ani. Eu nu ini-ara găsii comod (in scurte cuvinte m-u
* — Imediat după ea vine li « serviciu, sini casnicii. Acest Mi c o n v in s si am plecai).
liar (...), solul meu. primea seri
•pilom ida caro vrea sa parvină, ] Prinţesa Stcpiianic tic Monaco prefera căţeluşii albi. . (Coniinuare in pag. a 2-a)
L sa nu muncească şi să p ar-] sori şi fotografii ele la concubina
] vină, după ce sapă pe toţi cei i
■ din jurul ei. .Mai vine şi cu ]
'plocoane la şefi: un miel d e] Vass Elisabela — Petroşani. Tflesafe de la Tlataşa Dumnezeu şi la Minluiloru! lai-
* l'aşti, o ţuica de Crăciun... ] Boala va (rece peste câţiva ani. si va fi bine.
- — Urmează Iipitomida cu | \ ass Ilona — Petroşani. De P. Măria — Deva. Se vtt iu
, relaţii. K tacticoasă, zimbârea- | pinde de line ce vrei să faci. sa mai apăru şi .vei ave; şi pro sil IVU'U'şl i Nfţ tu i cuisaUMVjti. loarc-t-, clar toiul se va schimba
ţ ţa, dulce la glas, dar pervor- ] Păcurar Elena — Znm. Se va blemc. Căsnicia însă va fi feri \ a fi bine. Mureşan \ngela — Ilunedoa
' sa. Ka ii arde şi pe subalterni * întoarce, clar numai dppă ce te r cită. 1.11 pa Aurelia — Ilulog. K\ nu ra. Alama ta va suk-i-i in eon
* şi pe şefi. Ai nevoie de ceva. ] mină lucrarea acolo unei' este. Joxcpha C.P. — Deva. (> sa mai ceri dc la Dumnezeu moar-
* ea se oferă, dac îţi dă de în- I Mama ta mai Iroieşlr, dar boala ai probleme tu stomacul. Dure- lea ta. Nu pol i incrgL- pc pi 1) \ \ II) ItUSt!
Lţeles că suge cit suge. se ti- | nu va trece. rile vor reveni. eioarc fiindcă c-sli slăbită şi simţi
]r;i.şte cit se Urăşte, te ţine in ] Miiria Olitia — II'.leg. Boala o So. Sandu — liunc-doar;o. O o mare durere. Sa te rogi ia (C oiilinuare in pag. a ::-;i)
i şalt .şi pîna ta urmă te rezol *
] va, chir numai după ce ea şi a *
* tăcut plinul. ’ J
* - Apoi Iipitomida super I Oe ce n-are ursul coadă şi noi nu găsim lapte? Un specialist in bioenergie extrasenzorială
\ varcia ii plac plecăciunile, dă *
] ordine iar ciiui o cu superi- * C A I IU RLD A C 'I'I. \ '/i M i l ' L l H „C A L .A V 7 Az i MUU i i
I orii mai şi zbiară. ♦ Ala numesc Jibotca» l’avol, clin litri). Arăt că d-nu colectoare Interviu eu (luminii \ ICTOK PREPELIŢ V. specialist m bioenergie
Toate la un io.-, lipi tonii ] temi Lăpugiu de Jos, catul Tciu. din sat Ghcorghiu Lidia nil mi a
de!e, nu eontea/a pe unde] nr <>f). In cursul lunilor august, făcut analiza la laple zicîncl că
A sug ce sug, pe unde se ti- ) septembrie şi octombrie l!)S>2 am nu are acid, iar <n 21 octombrie Reporter: Domnule Victor Pre care era situaţia acum câţiva ani
i Da • le itv.i’nim peste lot. * predat de la vacile: melc la cen la analiză laptele a fost găsit cu peliţa, la ce virslâ v-aţi dat sea ut urmă sul) regimul comunist
i CIL KV/ESU * trul dc colectarea laptelui llia 3, fi grăsime. Cu toate astea pc- ma că sinu-l; posesorul acestor Se inlcrprcliiu altfel ac-esie m a
o marc cantitate dc lapte i700 luniie august-seplcmbrie mi s-au calităţi ieşite din comun. nifestări,
W A V .W .'.V .W .V .W A S W J W tăiat aproape 30 litri lapte. Aclti- Victor Prepeliţă : Domnule re- Rep. -. Şi v aţi limitat numai la
zitoarea zice că nu este dumnea- porlrr, din copilării' simţeam că diploma dc profesor dc ?port V
fi,ala in proces eu Ion P.) iei dc vină, iar de la centru spun posed nişte calităţi aparte, dar V. P. : Nu... mai deţin încă trei
— \ ozi, tu Parasclm o euin că nchizitoarea a făcut bordero- mai sigur am fosi m jurul virslri diplome ca specialist în bio
ne judecăm noi anim a ca u'l şi astfel nu pot primi banii de 20 de ani, energie extrasenzorială. Am u r
orbeţii pentru pâniinl, in timp pe lapte. în situaţia mea sint Rcp.: Care este pregătirea dom mai institutul din Moscova, in
ce Petre Roman, cairo a citit mulţi cetăţeni din sat şi de aceea neai oaslră? specialitate, am luat locul I pe
legea asta alit de încurcată sîntem nevoiţi su mi mai ducem V, P. : Am absolvit Institutul uniune, pînă a avea loc dezmem
a păiriinUilui, iude in Parla laptele la stat ea să-l ducă Ia o- dc cultură fizică şi sport, deve brarea Uniunii Sovietice.
ment... raş, sint nevoit ca şă-mi cumpăr nind profesor de sport şi dc a- Rep. : Sinteţi penini prim i
— Aşa-i mă Io an e; poale vreo 4—6 purcei, să-i îngraş şi lunc-i am încercai să-mi pun în chilă in România V
(Ion 1* ţăran aflat pe ţi-o veni şi ţie niiniea la cap, .să-mi scol pîrlefda Oare nu este practică accsle calităţi. La înce
holul judecătoriei.) : sâ mnţi hotarul cum îl aveau păcat ? pui îmi adormeam elevii pc sal K. Gt)
(Paraschivn A„ vecină părinţii laoşfrl.., tele, apoi in cercuri rcstrînsc
jlHOTKAN |» \ \ El (le rude. prieteni, cunoscuţi. Ştiţi (( onliiHiarc iu pag. a 2-a)
')■),> I ; ; I I ■