Page 1 - Calauza_1992_147
P. 1

I            M AM Ă   U CIG A ŞĂ                                                                                           j   NATAŞA  ŞERBAN         j
     i                                                                                                                          j e invitată  la IERUSALIM j
     >  Strabătînd  culoarul   Mureşu­  Acolo  îşi  avea  locuinţa  şi  o '
       lui  de  la  vest  la  est  pe  şoseaua  familie  de  oameni  harnici,  care |                                           J   J’rintr-o  scrisoare  venită  de  '
     i  modernizată  (D. N.  15),  după  ce  trebuiau  să  trudească                                                            | la  Ierusalim  —  doamna  CE-  |
     *                                                   pentru  -
       treci  de  Stînceni  constaţi   cu  a-şi  putea  creşte  cei  trei  co- j                                                ' CILIA  GRIGORESCU  SOLO-  '
     i  surprindere  cum  se  lărgeşte  o-  pili  pe  care-i  aveau  :  un  băiat '                                             | MON,  creştină,  adresează  o  |
     •*                                                                                                                        • invitaţie  Nataşei  Şerban,  care  «
       rizontul.  Este  Depresiunea  Giur-  şi  două  fetiţe.   '   i
   .  \ geului,  căreia,   poziţia   intra-   'tatăl  lucra   din  greu  toată ’                                                I să  fie  însoţită  de  încă  o  per-  |
     ■>  montană,  altitudinea  mare   la  săptămîna  în  pădure,  ca  miin-  j                                                | soană  --  pentru  a  vizita:  Ie-  J
     \  care  este  situată,  îi  creează  un  citor  forestier,  pentru  a  putea I                                           I  rusalimul,  Nazarctul,  Beit  Le-  i
     •» climat   aspru,   cu  precipitaţii  asigura  familiei  cele  necesare '                                                  hem,  Tabor.   Caua  Galilei.  '
                                                                                                                               ' Capcrnaum,  IMînăstirea  Sfînfa  j
       abundente.                   traiului.                  J                                                               I
                                                                                                                                 Ecaterina  de  pe  Muntele Sinui,  |
     •*  Localitatea  Joseni  este   cea   Soţia  lui  rămăsese   acasa,  se >                                                 * lacul  Galilei  unde  Mînluilorul  •
        mai  rece  depresiune  din  ţară.   ocupa  cu  gospodăria  şi  cu  crcş- 1                                             | a  săturat  cu  2  peşti  şi  2  pîini  |
       Caracteristice  sînt  inversiunile   terea  celor  trei  copii.   *                                                     * aproape  5  mii  de  persoane...  >
       de  temperatură,  adică  înălţimi­  Băiatul  era  deja  mărişor,  ur-  t
       le  sînt  mai  calde   ca  fundul   rnînd  să  împlinească  17  ani  şi  *                                              I                     IU).   I
                                                          peste 7
                                    putea  să  constituie  nu
        depresiunii.                                                                                                           *— V —* — *—*—*—•* — *—ţ — « —*—*—  '
                                    mult  timp  un  ajutor  în  fami-  |
         Ceaţa  abundentă,  care  se  ri­  lie.                >                                                               f-      CERŞETORI,         ]
        dică  greu  primăvara  şi  toamna,   Fetiţa  împlinea  14  ani,  iar ]
       determină  scăderea  temperatu­  cea  mică  8  anişori.   ,                                                             f    „ŞUŢI"  Şl  „PEŞTI"...   ]
     *  rii  aerului.               Viaţa  în  familia  lor,  pina  nu j                                                       Ţ  In  dimineaţa  de  2  decern-]
         Această  localilaLe  va  râmine   demult,  a  fost  o  viaţă  arrao-  ;                                               ♦ brie,  pe  un  frig  intens,  copiii
        renumită  ,nu  numai  prin  aceea   nioasă,  btizată  pe  dragoste,  în- >                                             l intre  8—12  ani  cu  picioarele*
        că  este  aşezarea   cu  tempera­  ţelegere  şi  respect  reciproc.   ’                                                ] învelite  in  ziare,  cerşeau  pe ţ
                                                                                                                               I peronul  Gării  de  Nord.  Gara*
        turile  cele  mai  joase  din  ţară,                   *                                                               I nu  mai  arc  nimic  romanesc.*
        ci  şi  pentru  că  acolo  s-a  pe­     Familia  NF, VCŞII  |                                                          fe  plină  de  „şuţi“  şi  „pcşti“. ]
        trecut  una  dintre  crimele  cele                                                                                     ♦ de  cerşetori  micuţi  şi  vitro- I
        mai  odioase.                 (Continuare  în  pag.  a  2-a)   j     t’n  zimbri  pentru  abonaţii  ziarului  „CALAUZA"  igiţi  de  soartă...  GIL  H.AZEŞU  *
       mm / aw J mmm *   / mmm â mmm / mmm i mm                                                                                — * — # —               k— *r
     î  Ttlaie  soa*  \
     î                          ♦
     *   Răspunztnd  interesului  citi  î
     * lorilor  noştri  faţă  de  viitorul î
     •domnului  prefect  GUEOKGUEÎ
     •tVAN,  Nataşa  Şerban  afirmă :î
     ; „păstrarea  domnului  Ivan  în*
     ; fruntea  judeţului,  este  o  bine-*
     î facere  pentru  cei  credincioşi;*
     ; dar  Antichristul  lucrează  a -+
     ; cum  în  preajma  sărbătorilor,*
     I o  zi  criticâ-hotârîtoare  pentru }
     î domnul  prefect  fiind  25  de- *
     î cembrie“.                *
           Două  suflete  singure                                                                Un nou „Ierusalim*1 la Vladimireşti?(ll)

                                                                  j Pamflet                  j
                 STIMATE  DOMNULE  REDACTOR                                                        Dc  cc  şi  astăzi  Muica  V croni­  pericol  nu  şi-au  părăsit  turma'
       V reau  sa  vă  mărturisesc  că,   dată.  Motivele  sînt  personale  şi   i   J A N   I   ca  este  persecutată ?  sc  intreaba   ci  şi-au  pus  chiar  viaţa  pentru ea.
                                                                                                                                 în  1355  cind  Mînâstirea  Vla-
                                                                                                 mulţi  dar  puţini  îşi  dau  scama
     mi-a  trebuit  mult  timp  pînă  să   cred  că  le  înţelegeţi  şi. dvs.                    căci  in  sinul  Bisericii  noastre   dimireştî  constituia  un  adevărat
     fiu  hotărită  să  scriu  această  scri­  Iar  acum  cred  că  este. necesara   |   Dc  cind  nu  mai  este  in  vir  I   orffxloxo  nu  s-a  făcut  nici  un   Situam  unde  îşi  lepădau  păca-
     soare.  deoarece  nu  am  mai  citit   o  mică  autobiografie :  mă  numesc   ’  ful  virfurilor,  adică  mai  ma- 1   fel  de  „curăţenie”,  aceiaşi  care   eatele  zeci  de  mii  de  suflete  .şl
     niciunde  o  alta  ca  ea.  Din  nefe­  Daniela  P.,  am  28  de  ani  şi  lo­  1 rele  marilor  GUV.,  unii  il  a-  |  s-au  compromis  şi  au  dat  mina   unde.  datorită  rivnei-dragostei-
     ricire,  subiectul  scrisorii  mele.   cuiesc  împreună  cu  soţul  meu   *  tinta  simplu,  JAN.  Da.  se  şi  *   cu  securitatea  şi   nc.au  băgat   iiarului  Părintelui  Ioan  duhov­
     face  parte  din  realitatea  vieţi)   în  Hunedoara.  Soţul  meu  are  35   | ntreabă  ,.Cc-o  mai  face  Dl. |  preoţii  cei  mai  buni  in  închisori,   nicul  acestei  mînăstiri  —  majo­
     noastre,  ltămîne  totuşi  la  apreci­  de  ani  şi  lucrează  la  mină.  Nu   * fost  P.M.  ?“  Chiar  aşa,  ce  mai  ,   ne-au  dârimat  bisericile  şi  dis­  ritatea  bolnavilor  îşi  găseau  ali­
     erea  dvs.  dacă  scrisoarea  mea   avem  copii  !  Deocamdată,  căci   j faceţi  Dle  Jan  ?  V-aţi  întors I   trus   credinţa  —  aceiaşi  işi  au   narea  atît  trupească  (orbi.  şchio­
     este  demnă  pentru  a  fi  făcut  cu­  speranţele  noastre  nu  s-au  spul­  | din  călătoria  dc  peste  mări J   locurile  pc  fotoliile  lor  moi.  nes-   pi,  paralitici,  epileptici,   nebuni
     noscut  subiectul  sau  nu  şi  vă   berat  încă  deşi  sîntem  căsătoriţi   ' şi  ţări  V  Din  acel  zgirie  nori, >   tingheriţi  dc  conştiinţa  răspun­  in  lanţuri  —  plecau  la   casele
     asigur  că  nu  o  să  port  resenti­  de  peste  10  ani.  Sîntem  o  familie   j care  v  a  făcut  destul  de  mult 1   derii  şi  dureros  este  că,  mai  pu­  lor  uşuraţi)  cit  mai  ales  sufle­
     mente  pentru   „Călăuza”,   dacă   tinără,  dar  nici  unul  dintre  noi   \  timp  cu  ochiul.  Şi  se  vede  că j   ţini  încearcă  sa  pună   umărul   tească  (primind  putere  de  a  se
     aprecierea   d v s    va  Ii   negati­  nu-i  mai  avem  pe  cei  dragi  oare   I nu  degeaba  şi  ca  nu  a  fost |   spre  reabilitarea  şi  împrospăta­  laşa  dc  vicii,  ţransformindu-se
     vă.  Ştiu  că  pot  c o n t a   pe   ne-au  crescut  şi  ne-au  purtat  J doar  un  zvon  aiurea.  Dar.  ma '   rea  Bisericii  Noastre  Ortodoxe,
     discreţia  dvs.  în  ceea  ce  priveşte                      |  rog,  astea  sînt  alte  chestii, alte |   care  se  poale  realiza  punind  în   ŞTEFAN  Nlt llT V,.
     numele  şi  adresa  mea  deocam­  (Continuare  in  pag,  a  2-a)                            faţă  pe  avei  care  zeci de ani au su­   loc.  Brăila
                                                                   " ciorbe  în  care  nu  ne  băgăm. •.
                                                                   J că  vorba  aia,   „ne  mănîncă |   ferit  in  închisori  pentru  credinţa'   (Continuare  in  pag.  a  2-a)
                                                                   | porcii”  !  Poate  acolo  la  acea ‘   curată,  acei  care  .in  .  vreme  dc
            ABONAMENTE  LA  „CALAUZA'                              ' bancă,  punga  Dvs.,  va  fi  ne- i
                                                                   | încăpătoare,  va  trebui  să  va I
          Cu  o  sumă  extrem  de  mică  puteţi   să  realizaţi  la  oricare   * cumpăraţi  o  altă  pungă,  nu  j
       oficiu  poştal,  factor  poştal  sau  difuzor  din  regiile  gutonomo  şi   I pentru  lei,  ci  pentru  dolari  |   MESAJ  IMPORTANT
       societăţile  comerciale   —  abonamente  la  „CALAUZA”  —  săp-   J Pentru  acei  bani  caro  ne  fac '   i   Viitoarea  scrisorii  disperate, publicate  dc noi,  subtitlul  „Drama  l
       tămînal  independent,  aflat  în  slujba  tuturor  oamenilor.  Abo­  | să  ne  dăm  peste  cap,  numai j   /   unei  femei  din  Petroşani”  —  este  rugată  urgent  să  ne  contacteze. .
       namentele  colective  se  pot  realiza  la  toate  filialele  „Rodipct”.  ' şi  numai  sâ-i  vedem  în  palmă.  •.   1   I n  bărbat  serios  ar  vrea  să  o  ajute.   1
           Dacă  ccl  mai  sigur  mod  de  a  procura  „Călăuza”  pînă  fn                       \                                                   <«v)   \
       prezent  era  vîn/area  liberă,  în  viitor  —  cei  mai  sigur  mod  va   J Că  pe  loc  palma  străluceşte. |
                                                                   I se'  iimple.  se  face  ghioc.  Dar, '
       fi  abonamentul  realizat  de  fiecare  om   la  casa  lui.  dc  fiecare
       prieten.                                                    j              T.  ŢAMHĂ   I
           Să  dea  Dumnezeu  sănătate  şi  bucurie   tuturor  abonaţilor                                Tflesafe  de la  1lataşa
       noştri !                                                    I  (Continuare  In  pag.  a  2-a)  1
                                                                                                  Crisiina  -   t.upcni.  tn  adincld   S.  Dumitru  —  Petroşani  în­
                                                                                                 sufletului  te  a  iertat  deşi  nu  cslo   cearcă  să  profite  cit  mai  mult  '  i-
     crime  despre  care  nu  S-A  scris  Miresele  înecate  (III)                               împăcat  din  cauza  minciunii.  O   chiar  dacă  te  căsătoreşti*  Totuşi
                                                                                                                               se  va  schimba  mai  tîrziu.
                                                                                                 să  se  întoarcă.
                                                                                                  S.  Mon.  •  ■  Petroşani.  Este  a-   Biriş  Marcela  —  Roşia  Nouă
       Din  cercetările  mele  —  raportă   tal  (aşa  cum  işi  dăduse  verdictul   Pentru  mai  multă  siguranţă  el   devărat  cu  s-au  făcut  slujbe  pen­  Depinde  de  credinţi)  lor.  Sint  fă­
      ţinând  locotenent  şefului  —  am   medicul  legist)  sau  fusese  înecată   a  luat  probe  din  organele  interne   tru  el  ca  sa  meargă  în  altă  par   cute  vrăji  dc  o  femeie  din  afară
     toate  motivele  sa   cred  că  este   cu  forţa.  Aceasta  era  una  din  ce­  pentru  a  verifica  dacă  victima nu   te  şi  să  se  distreze.  Chiar  mama   familiei  pe  părinţi  şi  dc  acolo  sc-■
     vorba  de  crime  sâvirşitc  cu  mult   le  mai  discutate   probleme  din   fusese  otrăvită.  Nu  s.a  găsit  ni­  lui  a  făcut  vrăji  pentru  despăr­  trage.  Să  faceţi  slujbe  la  preoţi
      tact,  „Dar  medicul   legist  scrie   istoria  criminalisticii,  A  cercetat   mic.  Dc  fapt  starea  cadavrului   ţire  şi  necaz.  Să  faci  slujbe  pen   Ramona  şi  Aura  —  Hunedoara
     negru  pe  .alb  că  moartea  s-a  da­  corpul  centimetru  cu  centimetru   sugera   mal  degrabă  o  moarte   tril  că  Domnul  nostru  Istis  Cristos   Se  întoarce  dar  din  nefericire
     torat  asfixiei  prin  inec”  îi  răspun­  cuutiiul  semne  dc  violenţă,  dar în   aproape  instantanee  ca  şi  cum   ajută  pe  toată  lumea.  n  o  să  vadă  mai  bine  decît  peste
     se  colonelul.  Specialist  in  crimi­  zadar.  In  afară  de  echimoza  ne­  ar  fi  fost  provocată  de  un  atac   Cirstea  Ion  —  Petroşani.  Sa   mai  mult  timp.
     nalistică  locotenentul  nu  se  dădu   semnificativă  de  pe  cot,  pe  care   .subit.   Locotenentul   ISPAS   veniţi  la  mine  la  Orăştic  pentru   Cristea  Mariana  -  Hunedoara
      natut.  Şi  totuşi .          o  menţionase  şi  medicul  legist,  el   Al’BEL  sc   lupta  zi  şi  noapte   că-  nu  am  înţeles  ce  aţi  scris.  O  să  faci  ceea  c c .  vrei  dar  cu
       La  citev.i  sâptamini  *-<i  du-  in   mai  descoperi  doar  douti  puncte   să  rezolve   problema.  Ce  im   I.N.A,  -   O  să  te  recăsătoreşti   marc  greu.  Să  faci  slujbe  fiindcă
     ..■imitii-  pentru  .i  participa  la  ex­  de  sînge   exlrnvazat  sub  braţul   trecut  prin  cap V  Su  fuca  un  nu­  fiindcă  nu  poţi  trăi  in  felul  a-   încearcă  necuratul  să  sc  apropia
     humarea  •Htimului  cadavru.  Sar-   .sting.  Acestea  nici  nu  puteau  fi   măr  dc  experienţe  chiar  în  ca­  cesta.  O  sa  fio  o  reuşită  dar  vei   de  casa  ta
     t in i  lui  era  de  a  participa  l.icx-   văzute  eu  ochiul  liber,  aşa  că  nu   da  de  Laie  în  care  murise  mi­  vărsa  lacrimi  din  cauza  copilu­  DAVID  KlAl
     iHimirc  şi  de  i   descopt ri  daca   puteau  fi  considerate  dovezi  dc                 lui.  Alama  ta  o  să-şi  revină.  (Continuare  in  pag.  a  8-a)
     tinâra  mir ‘ isa  ,  a  macat  acciden­  \ iolcntă           reasa  cu   altă  femeie  şi  a  dis­
                                                                                        cada  dc
                                                                   pus  să  sc  demonteze
                        >*•*♦»"—*»*»*»"«*B*^ ■*■*■*•*■*■*)  V .V A V A V W  baie  din  apartamentul  respectiv                                            *
                                                                   şi  să  fie  adusă  la  sediul  mili­
                                     (T.G.,  cititor  caro  telefonea­  ţiei  5n  cea  mai  marc  taină. , ,   ViNĂTOARE  DE  MISTREŢI  PE .  .  :        {
                                    ză  la  „CALAUZA”) :            ...E ra  o  zj  foarte  călduroasă,              MĂRCI  GERMANE                       t
                                     (Reporterul  dc  serviciu}*   cind  In  pogorîrea  serii   un  alt                                                   ţ
                                     —  Alo,  „Călăuza”  ?        «caz  de  înec  în  cadă  i  s-a  adus   In  pădurile  din  judeţul  Iaşi  a  începui  vinătoarca  de  mistreţi.]
                                     — Da...  Poftiţi  !           la  cunoştinţă,  Locotenentul  Is­  Yinătarii  din  Germania  au  venit  in  număr  impresionant  pentru]
                                     —■  Dc  te  nu  mai  scrieţi -des­  pas  a  găsit-o  pc   domnişoara  a  culege  trofee.  Nil  că  ar  fi  mai  buni  ca  vinâtorii  noştri.  Totul  c |
                                    pre  „Casa  tu  Dame*'  J                                       că  dumnealor  au  MARCt  .  .  Sc  zvoneşte  că  în  Curînd  şi  vinătoriiţ
                                                                   Al  REI  DI  V M W 'T   M l ' M I d S I  români  vor  putea  vina  (pe  lei)  ni  pădurii)'  Havanei   .   *
                                                                                                 I                                             Gil  Răzeşii  *
           ,vc.vrr.v,Yr,-.vvirvrtv«-.VAW .-AW AV«'rzA\V.,rtW«Wt       (COntinuare  ni  pag.  a  2-a)
   1   2   3   4   5   6