Page 2 - Calauza_1992_099

4b CALAUZA NR. 99 • 1992

aşteaptă...
Şi oamenii
B U R S A (X X X X IX ) IN FAŢA ECONOMIEI DE PIAŢĂ noapte... în ploaie, in gcr.„ zi şi
aş­
teaptă... i
b u r s a v a l u t a r a automobile din România, sc a- Sc pare că în faţa economiei alunge oboseala... Iată ce oferă Dacă transportul soseşte seara
firmă intr-un comunicat al a- de piaţă în Brad, vecinii dc bloc o zi obişnuită în oraşul Brad. nu se face distribuţia pînă a
Schimburile la negru înregis­ cestui ' concern. Zagreb — Gu­ ajung să se întrebe unul pe ce­ In afara peisajului se află doua zi. După lungi parlamen­
trau următoarele cote : vernul Croaţiei a hotărît intro­ lălalt : însă (puţini) cei plătiţi din truda tari, pe la orele 9—10. Intre
marca 168— 175 lei la cumpă­ ducerea unei monede proprii, — Ce mai faci 169 7 acestor oameni pentru a face un timp oamenii vorbesc... înjură.»
rare ţi 180—185 lei la vînzarc ; dinarul croat. Londra — Lira — Bine Dar tu 221 ? efort in asigurarea unui minim ameninţă... Distribuirea... Sala­
dolarul 250—270 lei Ia cum­ sterlină continuă să râmînă la O administraţie locală „ma­ (nu de confort) strict necesar e- riaţii „rotofei" ai depozitului, ner­
părare şi 27u—275 la vînzarc : cel mai scăzut nivel, în com­ gistral condusă" a realizat per. xistenţei zilnice... O butelie de voşi... parcă deranjaţi din scaun.
forinlul 2,85—2,00 lei la cum­ paraţie cu celelalte valute din fornianţa ca locuitorii Bradului aragaz ! Lumea, buluc ! Urlete... înjură­
părare. cadrul mecanismului de schimb (nu toţi), circa 400—500 pe noapte turi... membre strivite. Scene
• Vineri, la p.-înz în princi­ al Sistemului Monetar European, să poarte acest dialog in faţa Răspunderea lor se rezumă la incredibile...
palele bănci mondiale a fost Marca Britanic fiind unica ţară depozitului de butelii de aragaz, a distribui unei mulţimi dispe­ Şi cînd te gindeşti că în Re­
înregistrată, următoarea parita­ care nu şi-a ajustat nivelul ra­ de luni şi luni de zile. Teniei şi rate, a cîtorva numere de ordine. voluţie, primarului comunist i-a
te a dolarului : tei dobînzilor. Po de altă parte, copii ce aşteaptă a doua zi de Este un mod inuman dc sporire fost devastată casa şi a fost a.
1 S— 1,87 SI', 1 $ = 1,51 I)M, peseta spaniolă continuă să se şcoală... Muncitori mineri ce aş­ şi prelungire a degradării umane
1 S — 5.26 FF şi 1 S — 1,163 IL. afle in fruntea clasamentului, teaptă zorii să intre în abataj... pentru că transporturile de bu­ lungat din Brad pentru mult mai
I.a Bursa din Frankfurt 1 $ = fiind cea mai puternică mone­ Profesori ce intră în clasă cu telii, circa 500 la 2-3 săptămîni, puţin... Şi să nu speri intr-o nouă
1,5631 DM. dă din cadrul acestui sistem. ochii roşii de nesomn... Medici ajung dc regulă seara sau noap. şi adevărată revoluţie ?
• UNCIA. Aur = 353,65S, A r­ Moscova — începind cu 2 ia­ ce-şi primesc pacienţii freeîndu- tea. Uneori se amină 2—3 zile.
gint = 4,01 S, Platina — 338,00 $. nuarie în Rusia au fost libera­ se la ochi pentru a reuşi să.şi Motive diverse. Ing. IGREŢ ATANASIE
• Dobînziic medii aplicate de lizate preţurile. Potrivit listelor ' # mmm> a r mmm a mmm a m m a r * mama a
bănci la depunerile legale pe 6 publicate do ziarul „Trud“, la (Urmare din pag. 1) a lucrătură fesene în preajmă
luni sînt : dolari SUA — 4 3/8, Moscova o pline costă 2 ruble LUMEA INTERLOPĂ dă alegeri să distrugă opoziţia,
mărci — 9 7/18, franci elveţieni şi 75 copeici, o sticlă de vodcă sinclromu NeFe „JOS RAF VA ­ chestie clară după cum ai în­
— 7 7/8, lire sterline — 10 9/16, 49 dc ruble, o jumătate litru de LONE-! ! !“ şi Bătrînu Meşter voastră cu mîinile amindouă pă cheiat scrisoarea cu strigături dă
şilingi austr. — 0 3/8, franci lapte costă 6 ruble, iar plinea cuget : sînt tot ce doriţi voi pa- trăiască ăia cu trandafiru. Fe­
francez; — 0 7/8. neagră 1 rublă şi 32 copeici. mă saltă dă urechi cu cazmaua mele şi naşe, hoţ, borfaş, bos- telor vo fi fost dor tare dă vriun
şimi dă cartonaşu roşu ori că
• Cursul de echilibru la 10. Smîntîna la Pctropavlovsk, în dacă iele cer jos mandea pică chctar, ordinar, interlop jegos, Bobi ori JeRe, ori dă o scăr-
I. 1992 : Kamceatka costă 153 ruble 1 Sa­ repejor ca la hocuspocus cu ce­ manglitor etici etici da ciripi­ măneală să vă strice freza şi
3 $ = 192 lei, lariul minim în decembrie era le două animăluţen braţete pun tor la băieţii cu ochi albaştri portretu pă vecie căutaţi la al-
1 § = 357,60 lei. de 342 ruble... Belgrad — Răz­ obcct convenabil cu saltea rc- canei ! ! ! Cel mai bun lucru îi tu, nu vam văzut in viaţa mea
1 DM = 126 lei. boiul civil a costat deja Yugos- lacsa şi trece la lucru gospodă­ să cer oficial ca organele să şi băiatu nu să dăn dalea cum
1 FF = 36,81 lei, lavia peste 70 miliarde de do­ reşte artistic în metodele tao- dea dezminţiren presă că icu(...) îi zice Bătrînu Meşter polemice
1 SF = M l.38 Iei. lari, volumul total al produc­ iste învăţate la facultate ? Chiar poreclit Raf Valone nam trădat cu jagardelele dă mahala. Şi cu
• Banca Exclusiv Tours din ţiei a scăzut cu 15 la sută faţă dacă cele două penale mint colegii şi nam dat în gît pă ca­ asta am încheiat transmisia scu-
Budanosta, specializată in tran­ dc 1999. Alte date furnizate de tromboane dă mă mir că nor reva vriodată la caralii ori la zîndumă faţă dă cititorii mei dă
zacţii valutare est-europene, a- agenţia XASS privesc numărul dat dejan-bîlfcîială mă simt da­ secu ! Aşa că Pamela şi Naşa suflet cerni scrie, că iam plic­
nunţă următoarele parităli : turiştilor străini care a scăzut tor să declar în faţa dumnea- lăsaţio jos că măcăne, pute curat tisit cu inepţiile unor pramatii
100 ruble = ISO forinţi, 100 cu 87 la sută ; veniturile reale penale.
leva = 300 forinţi. 100 zloţi = au scăzut cu 17 la sută, în timp P.S. Ce altă dovadă că ie a-
0,0065 forinţi, 100 lei = 25 fo­ cc numărul şomerilor a crescut şa cum spune Valone şi căs cu­
rinţi, 100 coroane — 263 forinţi. cu 10 la sută în sectorul pro­ Ts il Nl îP . rat ca lacrima cristi (vinu ăla
Paris — Firma „Renault" stu­ ductiv şi 5 la sută în cel ne­ t u . vechi dă lam probat în Italia,
diază posibilităţile de participa­ productiv. I-nflaţia a atins ni­ O C A Z / A carburant dă 5 steluţe) chiar
re la reconstrucţia industriei de velai de 290 la sută-! A J 0/ A H 4 A(z L A P i l / * 4 publicarea scrisorii din numă-
APA# UtQ 7£{06 5 4 -M ) ru trecut in care două romese
W A ' .W .V .V .V .V A V .W A V mă fac albie dă porci gratis şl
C t P L ld 'it M/C PCTUL
pă neve, precum şi dezminţirea
‘L O *'GC V/ TA 7)4
Ce spun oamenii despre „CALAUZA" T A L f , 0 & A 6 A , dată dă Bătrînu Meşter ? ! ?
Nota redacţiei : din numărul
- L . Ă U l A z - " următor vom relua periplul Iul
...Ca vechi cititor do Ia pri­ oprească dezvăluirea adevăru­ Raf Valone în Yugoslavia şi
ma sa apariţie, îi doresc în rilor puse in slujba dreptăţii Italia.
continuare acestui /iar minu­ întregului nostru popor".
nat, noi şi noi apariţii încă foar­ Cu stimă şi respect nobil —
te mulţi ani, multe succese in un vechi şi devotat cititor şi
activitatea sa de informare şi admirator, susţinător al minu­ Cum am ajuns j
de ajutorare a tuturor celor ca­ natului /iar „Călăuza".
re iubesc adevărul, cinstea, o-
menia, dreptatea şi sînt împo­ GI AVA ŞTEFAN la R evelionul ţ
triva acelor oameni nedrepţi str. Hucegi, nr. 19,
care încearcă să submineze, să cod 2675 Petroşani
S e x y j
(Urmau- lin pag I) şansă, adică demisia guvernului (Urmare din pag. I)
Bădilescu - Dăscălescu pe care îl conduce". „Cum ? ? ?
che, să-l lase să recite „Doime — a sărit şi mai fioros „buldo­ specialitate despre care am
lui Eminescii. El, Bădilescu, gul". in rol de istoric personaj aflat că scoală din morţi un
a zis, „nu". Dar, îşi rugase re­ preţ „buldog". Nicolae Bădi­ partid, trimişii speciali ni Bu­ eminescian. Delegaţia a plecat, bărbat cînd se află Ungă el
citatorul — pentru că momen­ lescu, şi alţii, an fost aleşi, !r. cureştilor şi, mulţi, foarte precum venise. o femeie !), grătare, răcituri ;
tul o impune ! — să recite Operă, să plece la parlamentă- mulţi... „ochi albaştri". Era în­ S-au reîntors în Balconul O- se aflau frumos aranjate per.
,,Ce-ţ.i doresc cu, ţie, Dulce Ro­ rile de la judeţ. Au plecat, fiind fiorător. Deşi venise să moară perei amintind zecile de mii de niţe bombate, de toate culo­
mânie ?“. Şi, acum, aici, în flancaţi de vreo 300— 100 ti­ — cum ii spusese profesorului oameni aflaţi în Piaţa Vic­ rile, aşa cum au chinezii sau
fotoliu, îmi explică „dc ce“. neri, gata oricînd să devină... mi-i mai era teamă, l-o luase, toriei, că parlamentările prim- japonezii cînd se roagă...
Momentul de dramatism carne de tun. Repet : era 20 parcă, cineva eu mina. îmi a- ministeriale au eşuat lamenta­ Pe fete n-am putut să le
maxim avea să se deruleze, decembrie ! Drumul pină la rntă, azi, distanţa de nici 10 bil. Piaţa a început să vuiască : văd pentru cu erau încuiate
însă, in ziua de miercuri, 20 judeţeană a fost dramatic. în metri de la scări pînă la uşa ,,De-mi-sia", ,,De-r.*i-sia“, „De- în salon împreună cu cinci
decembrie, ZIUA, in care. Ti­ interior insă, era... un cazan de intrare şi-mi zice că „a fost mi-sia“... coafeze care le aranjau pen­
mişoara a învins. De la Bucu­ pus pe foc. Vulcan, gata să un drum al Golgotei”. I s-a „Cineva anunţă grav : „Vă tru Revelionul Sexţ/.
reşti veniseră marii, marilor, i/.bncnească. Tini arată, acum, părut imens. El, Dăscălescu, rugăm, poftiţi în sală. începe N.am stat mult acolo. Am
între care şi atît dc temutul stîlpii de susţinere de la pri­ fioros, „după vorbă" l-a ame­ ceremonia înmînării distincţii­ plecat cu gorila cea simpa­
mul etaj
şi-mi zice, aproape
Bădilescu i-a spus
ninţat. El.
prim-ministru Constantin Dus- lor". tică să dăm un ochi prin o-
zîmbind, că, fiecare era încon­ calm (notă personală : „şi-o fi Nicolae Bădilescu pleacă, tî- raş. Ne-am propus să ne în.
călescu, pe care un mare scrii­ jurat de o adevărată gardă de... amintit, oare, de „ tot ce miş- rîndu şi, uşor, un picior. toarcem abia pe la nouă sea­
tor român cc-şi trage numele onoare. Sala mare era arhipli­ că-n ţara asta, rîu). ramul"... ?) ra... (va urmat
de ia Arieş, îi numea cu dis- nă : fostul comitet judeţean de că, nu există decît o singură NICOLAE PlRVU
.**•*••♦*#» * •*•*■•*•* ♦♦ #*-***-• **■■*■* fr * * •*■*■+* + +■***«*■***** + *- *********-*** + *******■ + ****+ + + ■*-*-** ******** ★ -*****■********** *4***4 ********************** ************
(Urmare din pag l) porturi Dar şi exportul a fost Pentru acest an se prevede stabilizării preţurilor, neexis- este pus pe seama susţinerii de
in scădere, astfel că deficitul un nivel al şomajului incredi­ tind elemente care să ducă la la bugetul contrai a unui vo­
foarte strins legea a fost res­ balanţei comerciale este de pes. bil de mare : circa 1,1 milioane, creşterea cheltuielilor de pro­ lum important dc investiţii pro­
pinsă, partidele urniind să sc le 1.2 miliarde dolari. care cred totuşi că nu va fi a- ducţie. Şi totuşi un pericol i- ductive. Evident aceste investi­
descurce cum şliu in această Piaţa internă nu a putut fi tins. Speranţa mea se bazează mens planează asupra acestui ţii sînt menite să stea la baza
campanie. Partidele mai mici a- asigurată cu produse necesare. pe previziunile experţilor pen- fragil echilibru. Este vorba dc revirimentului preconizat pen­
cu/ă lipsa fondurilor şi ca a- I)e altfel la 1 leu venituri au iru acest an, care cred că prăbu­ creşterea preţurilor datorate tru anii următori. Pentru creş­
tare imposibilitatea de a accede existat mărfuri de circa 30 bani. şirea economiei se va atenua, menţinerii în producţie a unui terea producţiei industriale sînf
la mijloacele de informare in Preţurile au crescut pe o curbă în aeesl an- uimind chiar un mare număr de agenţi econo­ necesare resursele materiale şi
masă. în fapt. toate partidele o mult mai accentuată compara­ mici ncrcntabili. energetice pe care trebuie să
duc greu cu banii. Cine mai tiv cu veniturile. Raportat la De al (fel chiar în această pe­ ni le producem. Pentru asta
plăteşte azi cotizaţie la partid ? anul 1989, indicele dc creştere rioadă, sindicatele vor să recu­ sînt necesare însă investiţii. Dar
Mai nimeni. Şi cinci te gindeşti a salariilor a fost de circa 308 pereze răminerea in urmă a sînt suficiente alocaţiile buge­
Că cele 200 milioane de lei, re­ la sulă (cea mai mari- creştere salariilor faţă de preţuri por­ tare prevăzute ? Evident nu.‘
prezentau mai puţin de 9 lei fiind in industrie .315 la sută nind negocierile eu guvernul de Direcţiile principale înscrise
pe locuitor. Adică cit un ziar... iar cea mai mică 258 Ia suia la cifre aberante. în structurile acestui buget de
Revenim la prognoza pentru iii agricultură) iar a preţurilor parlamentară .Proiectul de buget pentru a- austeritate ar fi aşadar stabi­
1992, şi la proiectul de buget. de 391 la sulă (120 la sulă la eest an sc situează aşadar la lizarea economici naţionali, sti­
Mai iutii să vedem care este produsele alimentare şi 301 la palier orizontal, sau cum se mai nivele apropiate celui din 1991. mularea afirmării agenţilor fe-
starea economiei la această da­ sută la servicii) exprimind în spune, in acest an creşterea c- Astfel veniturile silit estimate conomici în mediul concurcţi-
lă. Producţia industrială este în fapt o pauperizare accentuată conomică va fi zero. Deci in 1992 la 1031 miliarde lei. iar chel­ ţional, acoperirea protecţiei so­
scădere, in toate ramurile, pe a populaţiei. nivelele de producţie vor fi la tuielile Ia peste 1120 miliarde ciale, dezvoltarea infrastructurii.
ansamblu atingind un indice de nivelul anului trecut, fapt to­ lei, rezultind un deficit dc cca Aşadar principalul obiectiv p-
circa 80 la sută faţă de anul Şomajul dc care ne-ain temut tuşi pozitiv. 89 miliarde lei. conomic al anului 1992 este
1990 şi iu jurul a 60 la sută atit se află la cole extrem dc Exportul se va menţine Ia ni­ CREŞTEREA ZERO. ca premisă
faţă de perioada de dinainte de joase, ncatingînd pe ansamblul velul anului trecui, nccxislind Deficitul bugetar poate fi pentru relansarea ci in anii ur­
Revoluţie, faptul se daloreşte economiei încă o cotă dc 200 000. perspectiva ciştigârii de noi pie­ menţinut la acest nivel doar în mători. Dar pentru această creş­
printre altele scăderii vertigi­ Rata mică a şomajului se da- ţe. Plecind de la premisa men­ condiţiile în care veniturile se tere zero, sînt necesare eforturi
noase a productivităţii muncii toreşle politicii sociale practi­ ţinerii producţiei la acelaşi ni­ realizează integral. Ori este bi­ bugetare însemnate care fac ca
Care a ajuns la cea 61 la sută cate de agenţii economici, care vel şi cheltuielile in mare vor ne ştiut că aceste venituri se alte sectoare (în special cele
faţă de 1989. In aceste condiţii menţin un număr mare dc an­ constituie din taxe şi impozite din domeniul social-cultural) să
principalele resurse nu au putut gajaţi deşi lucrează eu O renta­ trebui să fie la nivelul anului al căror volum depinde dc ni­ fie relativ abandonate, ceea Cft
fi asigurate apelindu-se la im­ bilitate foarte redusă. trecut, Aceasta ar fi premisa velul producţiei. Acest deficit dă caracterul do austeritate.__;