Page 1 - Calauza_1993_153
P. 1
Cine l-a zgîriat pe faţă ! MIC PETRU A FOST „OMORlT" ŞI A ÎNVIAT j
pe regele Mihai??? [ „MORTUL" ne-a vizitat la redacţie j
ÎNTREBAŢI ASUPRA EVENIMENTULUI, » Subsemnatul MIG P. sentinţa civilă nr. 1545/16,
PREA SFINŢII PĂRINŢI RIDICA DIN UMERI... | PETRU, str. Merilor nr. III. 1992 în care se pre
J 19, Deva, judeţul Hune- cizează că MIG PETRU j
Catedrala Mitropolitană ştiu despre aceasta, prea doara cer la dumneavoas este decedat luîndu-mi |
din Timişoara găzduieşte sfinţii părinţi ce vând lu I tră cu lacrimile în ochi dreptul de moştenire. j
din nou „la vedere", cu în minări în catedrală au ri j .şi strigări la opinia pu- Menţionez de asemeni j
cepere din decembrie 1992. dicat din umeri făcîndu-şi I blică a ţării de cele în- că umblu pe drumuri, ,
portretul ex-regelui Mihai semnul crucii. Bobi, un J tîmplate la Judecătoria cînd la primăria Brăniş- j
l. Plasat în imediata veci pitoresc personaj care cer | Deva în care dă o hotă- ca, cînd la Judecătorie cu ;
nătate a intrării catedralei, şeşte pe treptele sfintului > rîre şi o sentinţă la legea acte doveditoare că nu |
in partea dreaptă, portretul lăcaş, ne-a .şoptit complice | 18, a legii fondului funciar, sînt mort şi că sînt sin- <
il reprezintă pe fostul că zgîrieturile ar fi „opera , prin care îmi ia dreptul gurul moştenitor legal du-1
suveran al României la unei adoratoare aflate în căl > de moştenire, declarîndu- pă părinţii mei. |
vîrsta tinereţii. Portretul duri". lua întrebarea noas J mă mort fără vreme, în Ger cu insistenţă an- >
plănuit a fi „dezvelit" cu tră : „cine îi va face rege ] realitate sînt în viaţă, am chetă şi cercetări să se 1
prilejul proiectatei vizite lui machiajul de corecţie ?", * cerut atît la primăria vadă de unde vine aceas- J
de Crăciun la Timişoara a acelaşi Bobi ne-a informat I Brănişca cit şi la instanţă tă moarte necruţătoare ]
cxregelui, a suferit corec mucalit : „domnul primar ’ să îmi dea certificat de prin surprindere. '
ţiile unor necunoscuţi care Oancen !". deces conform Hotărîrii Vă mulţumim pentru |
I au zgîriat pe majestatea J ^ în dosarul nr. 6798/1992 respect şi adevăr. t
vi pe faţă ! întrebaţi ce CRISTIAN tLCA
Bestia de la canton si-a violat cu ştirea
a i
concubinei, propriile fiice
La începutul anului 1992, se zvonea in staţia născut 7 fete şi un băiat în urma concubinajului
C.F.R. Stoeneasa şi satul Lunca, despre unele fapte celor doi, copiii fiind minori.
incredibile, care nu pot fi realizate de mintea şi Nu rareori puteau fi văzuţi copilaşii in plină
inteligenţa omenească, mai degrabă se pot numi iarnă, îmbrăcaţi cu haine ponosite şi murdare moş
instincte animalice, bestiale, lipsite de raţiune. tenite de la cei mai mari dintre ei, mergînd în satul
Astfel, lucrătorii C.F.R. şi cetăţenii satului, cu Lunca şi bătînd ia porţile oamenilor, cu suflet, pen
noşteau de mai mult timp suferinţele nevinovate şi tru a căpăta o cană de lapte sau ceva mîricnre.
lipsite de apărare ale copiilor familiei Turc Lcon. Astfel găsind căldura sufletească, fetiţele s-au
muncitor la Cariera Crăciuneşti şi Boliai Lucrcţia, destăinuit acăriţei Margareta Butaş şi Măriei Span-
muncitoare la Secţia C.F.R. L-5, Deva. ciu. agent poştal. Cruntul şi tristul adevăr se
în condiţiile de promiscuitate şi insalubrita CORNEL 1.
te ale unui canton din staţia C.F.R. Stoeneasa, s-au (Continuare în pag. a 2-a)
| Se zvoneşte că după iniţiaţi-|
2 va F.S.N. un alt partid a foi- »
■ mat deja o nouă alternativă |
ta guvernul Văcăroiu. Fiind*
S discreţi, deocamdată divulgăm I
doar numele primului minis-*
S Iru propus : JANA GlIKOll- I
S GIIU ' Săptămînal independent aflat in .slujba tuturor oamenilor ANUL IV © NR. 153 © 1993 4 pagini • 15 lei
I W | — IM — I ■ « Mi>ll I ■ III m H— — — ■ ■IBM— — HI— «■■!— — 1— 1 ■ ■■ ■■■■IIHIP I —«IU — » |»H ■ *>.
Cine şi de ne îl schimba pe Primeni! In S a d u , c i n e v a a p u i s â d A o e « s T.P. — Cemişoara (sat). Da,
c
dar numai prin rugăciuni şi
independent al Petroşaniulni ? iu Sadu, un necunoscut a tinde că ar avu; (1 ruptul « prin doctori Depinde de cre
o r e l e 17,30
u n e a c a s e
dinţa familiei.
«
Viorica pentru Ramona —.
pus foc, iii dala de 22. 1. 1991, moştenească gospodăria după Jj Boala trece dar numai prin
Interviu cu dl GHEORGHE STOICUŢÂ ee, di- la moartea părinţilor ^
orele 17.20, unei case nolocuilc, nu a făcut nimic pentru casa operaţie Durerile vor mai li
Rep. : Domnule primar ing. troşani, împreună eu consilierii îngrijite de fiul celor dece unde s-a născut. Sperăm că simţite.
Gheorghe Stoicuţa, cum de s-a şi alţi factori dc răspundere. daţi. Acesta se afla deja in Nalnşn va descoperi pe acela Moldovan Teodora — Calau
ajuns ia demersuri la guvern — Ţineţi mult la ideea că nu proces eu sora lui. care pre- care a pus focul... (I. \I,l)l'). Tatăl tău şi nişte prieteni puşi
din partea prefecturii judeţului aţi făcut totul singur. Spaţiul • a w t s v v v o w v w dc un om, care dorea să stea
Hunedoara pentru demitere dvs. nostru este restrîns şi vă rog să
din funcţie. enumeraţi ci leva realizări con DOAMNA 7.ENOVIA S-A DUS CU SCROAFA LA VIER
Primar Gheorghe Stoicuţa : Nu crete. Şl LA STAPÎNA VIERULUI L-A GĂSII PE lesafe
am nici cea mai mică undă de — Aş vrea să amintesc Casa CEAUŞESCU . ..
pe de ta Tlataşa
emoţie că aş putea fi demis. Cred căsătoriilor ce nu avea decit zi Dna Zenovia din Z.laşti. a d-na Z.cnovia a intrat in casa
acest lucru pentru că am de durile şi acoperişul prin care pe descoperit recent că scroafei pc stupinei, unde a descoperit
Partea mea adevărul şi zbaterea netra ploaia. Prin redarea ei în care o are in bătătură i s-a Ceauşescu in vitrina bufetului.
folosinţă parţială am putut face făcut de vier. Şi cum purceii I imită peste măsură, a întrebat \
de zi cu zi de la învestitură pînă mama ta. Durerea nu tre
in prezent ca oamenilor să le fac pomul de Crăciun pentru copii, sînt destul de scumpi şi aduc pe d-na Câta de ee il ţine n- ce decit prin slujbe la bise
numai bine. Vă argumentez con s-a realizat montarea şi darea in bani buni Ia casa omului, a luat enlo. iar aceasta i-a răspuns : rica şi s;i te rogi personal din
cret ce am realizat intr-un an STELIAN DENA scroafa şi direct la d-na Căta „Las* că ăsta-i bun... Teroriştii tot sufletul cu capul acope
de cînd sini primar aici la Pe- (Continuare în pag. a 2-a) s-n dus. Ştia că d-na arc un ăştialatţi mi-s buni du nimic. rit. O sa suferi mult din ca
vier falnic, bun de săminţă. maică...". uza lor.
După ce vierul şi-a făcut trea Uobvcan Lăcrămioara —■ ;\1-
ÎNTÎMPLARI ADEVĂRATE CU „FOSTUL’ ba şi scroafa a fost mulţumită, ION \1.!U maş .Săli.ştc. Ai şanse cu el
dar trebuie să fi mai insis
FUMĂTOR ?
SÎNTEŢI
. PETRE DĂNICĂ (pozarul) Dacă da, atunci apelaţi ) )a o ţigară bunăa o ţigară bună .,( arpaţi" saul I i tentă. Cu serviciul şi că
sătoria mai durează.
(Urmare din nr. 152) voi să -lucraţi în Banatul ăsta, „Snagov”, fabricate la Tirgu-Jiu. De citva timp — nici o ţigară! / llristoa 1). — Bucureşti Sa
plin de oameni leneşi ? Vai de autonomă nu poate avea o aromă mai bună decit cele fa-J 1 ţineţi post marţea de trei ori
Pozarul nu era altul decit... capul vostru". Oită-Oaie lăsa bricatc la Tîrgu-Jiu. Noul director a revoluţionat eu adevărat I ţ in trei săptămini. Să faceţi
primul secretar şi-l porecliseră capul în jos — deşi era, să zi fabricarea ţigaretelor de Tîrgu-Jiu. Ţigările pot fi găsite la i ! slujbe la biserică şi sa-l rli-
oamenii aşa după obiceiul lui cem, fruntaş pe ţară în. acest do toate oficiile poştale din judeţul Hunedoara. încercarea moartei ) gaţi pc preot să suite din do
de a fotografia,. de unul singur, meniu — şi îşi făcea, supus, n-are! ION VI, UIT ] lj poţelut de argint in timpul
precum Nikita îlru.şciov, fel de autocritica, arma de îndreptare. (' cit face slujba.
fel de situaţii întîlnite pe teren. D eci: dau fuga, fuguţa Ia cabi IOSIF A LUI ILIE DIN BARU MARE, S-A LUPTAT ! Grişă Dumitru — Ihnă vă
Ba lanuri neîngrijite, ba, dru netul de la... etajul 1, fac anti !j vindecaţi mai durea/a l.a fel
muri stricate, case sau cămine camera obligatorie, pierd timpul CU URSIT ŞI DE FRICA A MURIT DUPĂ ţ şi cu căsătoria.
culturale distruse. Le developa de pomană, în loc să fiu la o DOUA SĂPTÂMlNI ) O.l’.N. • • Vali.şoara. Futcţi
singur ,să nu i se fure filmele, bere rece la Cornel Urcan, şe- Cetăţeanul losif a lui TI ie, se După aproape doua saptanuni. ţ scăpa numai prin slujbe şi
aducea imaginile în cabinet şi-.! afla cu vitele în pădure, noap losif a lui Uie a murit numai ţ rugăciuni. Au fost făcute vru ii
chema, să zicem pc Oiţă, şeful NICOLAE PÎRVL tea, cînd a observat un urs, ce chinuit dc frica prin care tre i pentru boala şi nereuşită in
drumurilor locale: „Măi, Oaie, se pregătea să-i sfîşie vaca cuse, cînd l-a lovit pc urs cu 1 viaţă.
măi, ăsta-i drum, măi ? Aşa ştiţi (Continuare în pag. a 2-a) bălţată. Fără să stea mult pe tâciunelo aprins... ^ Rus 1.. — SI. Durea/a o pe-
rioadâ îndelungata
gînduri, losif a lui Uie a luat o COKNKl, l’ÎKV , j rioadâ îndelungata puia te
bucată de Vreasc aprinsă şţ a preşedintele impari cu bărbatul iau
(I.C. bişniţar): dat în urs. Fript (puţintel) la ( tubului Copiilor (Continuare în pag a 2-a)
(C.A., client) : labă, ursul l-a scuipat pc om. din Viori, Duru Marc
— S-a scumpit relaţia, s-a
scumpit relaţia, ia relaţia după care a plecat în desiş,
losif a lui Ilie a coborît în sat,
neamule,., ' cu vitele şi oamenii îl între tN N U M Ă R U L V I I T O R
— Cît ? bau zilnic: „Măi, Iosife, o ade „Eu, JI RC \ PETRU din Do/, am simpatizat mişcarea le- j
— 500 LM, 900 kcnful, îa vărat că ai dat in urs cu foc?“ . gionară şi ciut şi acum versurile : „O, VINO !, \ NOI ( \Pt I
relaţia sigură neamule,,. El răspundea de fiecare dală : T A N E . .
„Da U*