Page 3 - Calauza_1993_185
P. 3
„CALAUZA" • NR. 185 • 1993
rii, cât mai repede cu putiinţâ,
A SUIT DIN NOU CLOPOŢELUL! la clădiri pentru cursuri, la ate deci implicit a celui hunedorean
liere, săli de sport, până la mo
a învăţăm ântului românesc —
bilier, aparatură, m aterial
di
i dactic etc. De exemplu: numai — care, pornind de la o nouă
in Învăţăm ântul gimnazial dis concepţie despre locul şi rolul
punem do 219 laboratoare, 11 şcolii în viaţa societăţii, să ne
Dialog cu prof. GHEORGHE CÂNDEA, săli şi 35 terenuri de sport. readucă la cerinţele actuale şi
inspector general la Inspectoratul Şcolar Greutăţi sunt suficiente în acest de perspectivă. M inisterul învă
domeniu, întrucât fondurile sunt ţăm ântului a elaborat recent
m ult sub cerinţele unei rapide „Cartea albă" a reformei, ale
mântului hunedorean mai sunt ce acţiune internă, iniţiată in modernizări a învăţăm ântului, cărei componente vor fi imple
ţi alte tipuri de unităţi şcolare, tr-o şcoală, ar fi neapărat nevoie încercăm atragerea unor spon m entate, utilizând po de o par
printre care : 4 case de copii, de „indicaţii", aprobări, etc. sori. Se obţin fonduri şi din în te „şcolile pilot", iar pe de altă
6 cluburi ale copiilor, cluburi Gradul de independenţă în lua chirieri de spaţii, dar acestea parte experienţa cadrelor didac
sportive şcolare etc. Din păcate, rea unor decizii de către con nu acoperă necesarul de bani, tice din învăţăm ânt. Recenta
nu putem acoperi nici in acest ducerile de şcoli este in creşte de care avem nevoie. „Fişă de evaluare a cadrului di
an şcolar toate posturile de în re, cu condiţia însă ca acestea — Se spune că adevărata re dactic" se va constitui, desigur,
văţători, cât şi unele discipline să contribuie la rezolvarea „din formă începe cu aceea a oame într-un instrum ent de apreciere
cu cadre didactice calificate. mers" a multiplelor probleme pc nilor de la catedră. Aici ce ne si stim ulare a acestuia. Sunt
Pot spune că am încercat şi în care le ridică azi şcoala. în re puteţi spune ? convins că pe fondul propriei
cercăm în continuare să rezol zolvarea practică a unor pro — Se cunoaşte faptul că, în conştiinţe, fiecare om de la ca
văm acele probleme care asi bleme, s-a bucurat de succes deosebi în ultimele decenii, în tedră va urm ări modelarea nu
gură traversarea perioadei de dialogul deschis cu reprezentan numele politehnizării, circa 90 num ai a minţii tânărului stu
tranziţie pentru a ne apropia ţii sindicatelor din învăţământ. la sută din tineri erau pregătiţi dios, ci şi fondul lui emoţional,
cât mai mult de asigurarea pre — Despre baza materială, co pentru meseriile „epocii indus atât de necesar profilului unui
miselor şi cerinţelor reformei. ne puteţi spune ? triale", pe când în ţările avan om modern, bine educat.
Am urmărit eliminarea unor şa — Desigur că am încercat să sate ale lumii elevii erau pregă
bloane sau elemente ale vechii păstrăm şi să dezvoltăm baza di- tiţi pentru epoca postindustria- A consemnat
concepţii după care, pentru ori dactico-materială începând de lă. De aici, necesitatea reform ă IOÂN v l a d
CONFERINŢA NAŢIONALA A FEMEIA CU OCHII VINEŢI
UNIUNII „VATRA ROMÂNEASCA" (Urmare din pag. () buîe sâ fie plăcută şi atrăgătoare,
*
plină de m ister şi farmec, ca
Vineri, 10 septembrie, la propune ca în „Vatra Româ
Casa de cultură a municipiu nească" să fie atraşi toţi pre doamna părea desprinsă din- să^-i înnebunească pe bărbaţi.
Această misterioasă artă este
lui Deva a avut loc deschide şedinţii partidelor politice din tr-un roman de dragoste citit de sorginte orientală şi m ajo
rea Conferinţei Naţionale a ţară. Domnul Funar afirm ă că, cu sufetul la gură în anii tinereţii. ritatea bărbaţilor nu o bănuiesc.
Uniunii „Vatra Românească". personal l-a convins şi l-a în M-a invitat să şed afară în Un spirit puternic m ă însoţeşte
Debutul s-a făcut prin intona scris la Cluj, pe domnul Ion mai ales în tim pul contactului
rea imnului Uniunii „Vatra Ro Raţiu. curte, la o masă acoperită cu o
mânească". Participanţii au Din cuvântul prefectului de faţă aibă ca o scrisoare neexpe sexual, de unde îşi trage de
rostit „TATĂL NOSTRU". Pre Covasna, aflăm pentru prima diată, deasupra căreia aveam să altfel şl puterea şi care-mi face
şedintele ţării, Ion Iliescu, a oară, noi, „simplii cetăţeni" că dezleg misterul vieţii şi frum u rost de un num ăr nelim itat de
transmis Conferinţei un mesaj între prefectul judeţului Hune seţii ei. bărbaţi, generatori de noi ener
şi un salut care a fost Citit de doara şi preşedintele Consiliu „Ştiam că o sâ veniţi, mi-a gii. Undeva, nu-mi am intesc unde
la tribună de domnul Georgiu lui Judeţean, ar exista mari spus. Cu o oră în urmă, am sim există o lege scrisă, „sămânţa
Grigore, trimisul special al pre divergenţe şi că din acest mo ţit brusc nevoia să realizez o este cuvântul şi cuvântul este
şedinţiei. Un salut a fost trans tiv, prefectul n-a mai rezistat şedinţă mentală, şi v-am văzut săm ânţă şi din el ne întrupăm
mis şi de Partidul Naţional fizic, aflându-se semiparalizat, venind spre mine. în viaţă". Când acest spirit trece
Ţărănesc. în stare gravă în spital. Vă aflaţi departe, la peste o ia acţiune, dezbină familii, se fao
La Conferinţă au participat O doamnă aflată în spatele sută de kilometri, dar eu ştiam vărsări de sânge, crime şi tâl
delegaţi din Republica Mol meu, văzând că înregistrez că spre mine veniţi şi-am pre hării, lucruri oribile, dar eu U
dova, respectiv din Albiţa, ţipă isteric că în sală se găsesc gătit această masă schimbându-i stăpânesc atât de bine încât a-
Vulcăneşti şi Chişinău, la fel spioni, un domn care s-a pre faţa ca nu cumva să citiţi pe ca supra mea are un singur efect,
şi din Negotin, Iugoslavia. zentat ca fiind din Timişoara, întâm plări ce nu vă aparţin. un singur scop, acela de a atrage
Preşedintele Consiliului Ju mă abordează la standul de Drogostea mea cu bărbaţii, nu bărbaţi, părăsindu-i pe rând, aşa
deţean Hunedoara, dl. Alic cărţi şi doreşte să afle dacă nu este altceva decât „un schimb de cum au venit şi dirjiându-i ca
Costel, a transmis participan cumva sunt UDMR-ist, Le-am putere latentă1' şi spiritul care spiritul cât mai departe de mine
ţilor un salut. refuzat politicos la amândoi mă ajută îmi aduce o putere te cedându-le pentru energia ce
La conferinţa de presă, în explicaţii detailate. O fac acum ribilă care mi-o inoculează în mi-o dăruiesc, o experienţă pe
trebările puse de ziarişti au foarte pe scurt. în 1990, când corp ca pe-o infuzia de tinereţi? care nu o vor uita toată viaţa
vizat implicarea „Vetrei Româ puţini erau înscrişi în „yatră", şi prospeţime. lor, pentru că-i maturizează. De
neşti" în stoparea dezinformă noi românii răspândiţi prin ţa Se ştie din cele mai vechi tim ce fac toate acestea veţi înţelege
rii opiniei publice internaţiona ră, am alergat la Tg. Mureş să puri, se ştie din bătrâni, e.ă un după ce mă cunoaşteţi. Pregă-
le de către etnia maghiară, în ne apărăm păm ântul unde contact sexual este echivalent cu tiţi-vă deci ca această noapte să
speţă Memorandumul UDMR. ne-am născut. o zi de coasă. Dacă aţi cosit vreo o sacrificaţi pentru mine, sau
Aflăm cu surprindere din re Şi tot ca bun român l-am in dată, ştiţi ce energie enormă chel dimpotrivă, s-ar putea să nn fie
latările unui ziarist din Ora vitat pe domnul Gheorghe Fu tuieşte un bărbat într-o asemenea un sacrificiu ci acea lecţie unică
dea că, la un recent festival nar, prim arul oraşului Cluj, să zi, deci vă daţi seama ce energie pe care o s-o cunoaşteţi şi ca
folcloric in Ungaria, la care au transm ită gândurile domniei încorporez în fiecare celulă din care veţi pleca m âine în zori
participat ansambluri din Ro sale, în câteva cuvinte scrise trupul meu. Dar numai energia spre rosturile dvs.
mânia, preşedintele „aşa-zişi- pentru dragii şi statornicii citi nu este suficientă, o femeie tre- (va urma)
lor români" de acolo, a interzis tori ai ziarului „CĂLĂUZA" JWJVWVVWVWWWWVWUWÎM
ca la parada folclorică dintr-o pe care cu siguranţă, prin ar
localitate, formaţia română, să ticolele noastre, i-am legat cu
poarte drapelul românesc. speranţe de marele oraş De ce nu mai beau oţelarii sifon ?
Prim arul Clujului, dl Funar, DAVID RUSU
(Urmare din pag. 1) în cadrul unei stime de cca.
20 000 lei pe lună.
pachete pentru a nu le mai cum 5. Distribuirea la angajaţii
CEI MAI GUSTOŞI MICI DIN ROMANIA păra bişniţarii. G.S.H.-ului lunar contra cost a
SE GĂSESC LA S.C. „PRIETENIA" DIN PETROŞANI 3. Aprovizionarea alimentelor unui litru ulei, un kilogram za
Indiscutabil, cei mai gustoşi şi mai m ari mici din România să se facă direct de la furnizori hăr, 2 kg carne sub preţul exis
pot fi găsiţi la localul aparţinând S.C. „PRIETENIA" din piaţa şi nu de la comercianţii din Hu tent în alimentare.
mare a Petroşaniului, patron fiind dl IFTIMIE LUCIAN, bar nedoara cum se practică de că 6. Aprovizionarea prin bufetele
man d-na Matiaş Maria. F elicitări! tre domnul director Fotache. A- existente cu cartofi, varză, faso
(I-A.) cest sistem de lucru va contri le, mere etc., alim ente necesare
bui ca preţurile să fie mai r jici pentru perioada de iarnă.
cu circa 20 la sută decât ceVt^de 7. ^Montarea pe principalele
