Page 4 - Calauza_1993_194
P. 4
i l rost fiindcă vel » îferl foarte 1 DOAMNE, AM TRĂIT ŞI ASTFEL DE CLIPE !
: 7 mult. I Recent a avut loc cea mai mare maniţestkhg spirituală
j M.B. — Hunedoara. Este o pe- * de când există vatra localităţii Ilia. Aţa după curp afirma în
:*deapsă de^ la Dumnezeu pentru* cuvântul său, distinsul profesor (nu de multă vreme ţi director),
ii vorbele urâte pe care le foloseşti.? Stănescu Voinea Ştefan, „azi are. loc botezul liceului nostru
» Transcris, DAViD RUSU l cu numele ilustrului Silviu Dragomir". Au fost prezenţi profe
sori activi ţi pensionari-, patroni de firme, oameni legaţi intr-un
!? ATENŢIE ! OAMENII IES i fel sau altul de acest liceu. După.mai bine de 2 ore de evo
cări, care au trezit emoţia ţi interesul tuturor, in timpul sluj
,i IN STRADAY î bei religioase, a urmat momentul dezvelirii plăcii ce poartă în
scrierea liceului cu numele Silviu Dragomir. '
'f lia Deva a avut loc în data de f : Mulţi oameni au susţinut, această’zi memorabilă prin valori
Ţ12. XI. 1993, un miting de pro-,* materiale şi băneşti. Chiar şi dl ion Stoica, din partea „Cari-
i* test organizat de cartelul „Alfa". » tas“-ului Cluj a participat cu 200 000 lei. încheiem prin a spune
Si Manifestanţii s-au adunat pe^ „Doamne, am trăit şi astfel de clipe >
,1 stadionul din Deva, apoi au măr- | ■ M. TIC,
î şăluit pe arterele oraşului. Mi-* _____ _K. DA VID_______________________________________________
'* tingul a început la ora 16 şi»
i» câteva minute in faţa Casei de*
ii cultură. Pancardele au vorbit ] Dubla crimă din camera 25
,i mai mult decât oamenii. Pe două!
I din ele am citit: * (Urmare din pag. 1) — Da spuse omul, sărutând-o
:* Vrem locuri de muncă şi sa-* şi: mâneâmd-o. Am să vin atunci
i» larii pentru un trai decent. * mea când voi şti că alta te ţine şi de eâte ori voi veni in acest
ii Minerii nu doresc salarii mari,] în braţe .? Că gura asta care oraş te voi căuta.
,i doar un trai decent. I mi-a spus de nenumărate ori, Vizita femeii dură mai puţin
I în jurul orei 18. a avut loc | te iubesc va săruta pe alta şi ca de obicei. Dezamăgită, plecă
'fo conferinţă de presă. * poate cu aceeaşi dulceaţă şi pa şi mergea mai mult împleticindiţ-
'» Am reţinut câteva din ideile* timă, cum mă săruta pe mine ? se. Fel de fel de gânduri îi îm
,ii participanţilor la conferinţă: i De-acum nu mai există nimic bulzeau mintea tulbure, ca după
Dorim un program realist care ] care să mă lege de lumea asta. ploaie. Ce să facă fără el. Să-şi
I să scoată România din criza ac- | Te ştiam al meu, aproape.^ dar pună capăt zilelor, să scape oda
Ţttială. Indexarea salariului mi-* m-am înşelat. Nu m-am gândit tă de viaţa asta, care era doar
Ţnirn generator de neplăceri. O* niciodată, că toate lucrurile au o povară, grea ca piatra de
.♦scădere a nivelului de trai poate* un sfârşit, al nostru este aproape... moară.’ Nu-, n-am să mor sin
•i să afecteze viitorul biologic al] — Nu te întrista zise omul, gură, am să-l iau cu mine. Nici
I oamenilor. Suntem de acord să | n-am să te părăsesc, ’ ţi-am pro gând să-î las la alta. Asta va
* se coreleze indexarea salariilor* mis. fi nunta lui. Nici eu nu m-am
* cu nivelul producţiei. Sindicatele * — Nu, nu, rru aş putea suporta făcut mireasă, aşa că mă voi
sunt îngrijorate de traiul popu-« să te ştiu In braţele alteia zise face cu cel care mi-e drag pe
l laţiei. Nu e permis ca politicienii] tânăra femeie toţ cu lacrimi pe lume. Poate pe lumea cealaltă
I atunci când se deplasează în te- I obraz. Te mai rog un singur voi fi fericită. Să plec fericită
* ritoriu să spună cu nonşalanţă că* lucru: Vino într-o zi, vino vi din lumea asta unde nu mă va
? „de minerit nu este nevoie". Cejj neri, până în nuntă să ne vedem, plânge nimeni, simt sigură !
i facem ? Fără resposabilitate nu « promiţi ? (va urma)
] se poate construi nimic in Ro- ]
I mânia. Dacă nu vom rezolva n i-]
* mic, mitingurile de avertisment i
* vor continua astfel: 18 noiem- *
' ] Câmpulung Moldovenesc, 15 de- « Prostituatele de la Isotelul „Cosmos"
* brie : Baia-Mare, Cinj, Târgu-Jin,«
I cembrie : Bucureşti, apoi vom J
! | declara grevă generală. Să spe- I (Urmare din pag. () o i .pesemne socotesc un schimb
răm că totul va fi bine. * valutar în gând, Marusia se bâ-
Ţ VANDANA GRIGOROV ţâie pe picioarele cu adevărat
metru pătrat mă duc cu gând al europene, acoperite cu o fustiţă
Ia un harem. Ce-i drept intra mini ce mai mult o dezgoleşte.
l — ................................................Î
ii FARMACISTUL CASEI i rea.- costă ! Mă dau în vorbă, Ii întind pachetul de „Kcnt"
discret, dar cu abordare directă oferindu-i o ţigară. După primul
4 T E I U L j a— subiectului. Aflu că „subiectul" fum atmosfera dintre noi se dez-
are un nume, Marusia şi e dis gheaţă. Spun : „N-am dolari, lei
* Ceea ce se foloşeşte de la tei,, pusă să-mi lumineze noaptea au vrei ?
I? pentru tratarea bolilor, este floa-ţ pentru nşodica sumă de 100 Acceptă, zicând că-i iubeşte pe
ii rea, culeasă şi apoi uscată bine.* dolari. români, îi par băiat simpatic şi
li Ceaiul de tei este foarte indi-] Observându-mă cu ochi expert „mă lasă" cu 30. De mii...
I cat în . tratarea răcelii şi a gri-]
Ţ pei. mai ales când ele sunt in- |
'* soţite de temperaturi ridicate, ţ
ii Teiul produce transpiraţii abun-* Un ministru a stat 10 ore la
,idente ceea ce face să scadă tem-*
I peratura. De asemenea, ajută la]
* eliminarea secreţiilor bronhice în] rând la „CARITAS“
?
cazul tuselor convulsive. Asociat,
'm muşeţelul şi menta, uşurează*
^ digestia şi tonifică stomacul. * Istoria milenară a .-HUNEDOA gospodar IANCU. a întărit 50 de
T Pentru tratarea amigdalitei se] REI a avut două. mari persona oraşe şi peste 1100 sate. Pentru
* fo'oseste infuzia de tei la care i lităţi : toate aceste lapte de ispravă is
f *•«» adaugă put.in bicarbonat de* 1) IANCU de HUNEDOARA toria l-a trecut in rândul marilor
» -a-n Cea:ui astfel rbtrnut oentru* 2) Un ministru . adjunct la conducători ai poporului român,
] c —ară. trebuie să fie cald in* M.I.M. şi cred că merită cu prisosinţă
i folosirii. , Voievodul IANCU de HUNE acest loc.
* T-if,i-îa d» mi ma! ooa*e da DOARA ip anul 1444 i-a bătut In schimb ministrul nostru ad
* --'iiPa'e bune si sub fo-mâ de 'e turci la VARNA şi a scăpat junct s-a dus la Cluj. cu slană
oe-i*-u calmarea coniilor* Ardealul ca să nu devină paşalâr şi pită în straiţă şi a stat 10
; m!ci agitaţi nervos din cauza* turcesc. în anul. 1436 tot. dânsul (zece) ore la rări i la „CARITAS".
I unor bronhopneumonii sau tuse j la BELGRAD i-a oprit din nou Pentru această faptă de curaj şi
r CERASUS PD turci din drumul lor- spre vitejie, cred că, va trebui tşequt
VIENA şi poate ajungeau şi la î» „CARTEA RECORDURILOR”,
PAPA de la ROMA. Fiind şi un Ec. DRON MIHAIL
• NB. 194 • 1993