Page 2 - Calauza_1994_244
P. 2
pag. 2 Săptămânal Independent aflat în slujba tuturor oamenilor C Ă LĂ U Z A "!
« FLAS
mâm
C O M U N I C A T Clutul prieteniei UTILI
s o l ic t
CONCURSUL NOSTRU : CEA MAI TRISTA s i
al Inspectoratului Şcolar Judeţean Hunedoara POVESTE DE DRAGOSTE OMUL 1
...se poat<
C.’aase articolului intitulat H A N D IC A PA ŢI Pe fondul celor expuse mai sus, reiese limpe M-am căsătorit cu un bărbat de 50 nic între o
D d i TOATE ŢĂRILE-. IU B IŢI-VA“, apărut in zia- de că această deplasare nu era în contextul unor »
iad de îapcâ naţională, politică şi socială „VRE- relaţii de prietenie între două şcoli ajutătoare de de ani! “ (IV) (sâmbăta 8-
detatea
MEA‘ . sub semnătura colegului nostru GLlGOlt handicapaţi (Peşteana-Haţeg şi Toulouse), cum ..FARM AU
(o persoană care ne miră că s-a pretat la se susţinea în ziarul „VREMEA". Şi încă ceva : La altcineva mi-e greu să mă fosta lui soţie ? Poate mă aju SRL Huned
• asemenea dezinformare a cititorilor) punctează în perioada celor cinci zile cât au lipsit cei doi gândesc, m-am obişnuit cu el, taţi să găsesc un răspuns, să- farmacist
fiiiă aa simţ al responsabilităţii, sub semnul ca inspectori, destinele activităţii Inspectoratului Şco e copilul lui, el a fost prima m i'daţi un sfat, ce să fac să lotcov).
lomniei. faptul că, delegaţia Inspectoratului Şco lar au fost coordonate de către inspectorul ge mea dragoste, primul pe care mă iubească ca la început. Nu Mi hai V .iţeait
lar Judeţean Hunedoara, căt şi a prefectului ju neral adjunct, A N A ARMAŞESCU. l-am iubit cu adevărat, în ca voi renunţa uşor la el, nu ştiu municipiul
deţului, In oraşul Toulouse — Franţa, a fost „pă In discuţiile purtate la nivelul schimbului de re am avut încredere, un om de ce, dar voi plânge, şi-l voi în zona cart
guboasă", conducerea Inspectoratului Şcolar Ju experienţă, uu s-a abordat nici o problemă legată pe care nu-1 voi uita niciodată. blestema până în mormânt. Graţie prof
deţean îşi permite, pentru o corectă informare să de handicapaţi, .atacul calomnios adus prefectului Nu ştiu dacă voi putea să mai Vă rog foarte mult din nu lui patroan
prezinte următorul comunicat: în ziarul amintit se daforeşte faptului că, dove am încredere în cineva vreo merele trecute să-mi trimiteţi găsesc medi
dată. Acum, face casă la ţară, rubricile de vrăji, descântece,
• Nu demult, Inspectoratului Şcolar Judeţean dind integritate morală şi. profesională, inginerul mereu este plecat. Dragoste am farmece ; sper să îmi fie de fo tr-o gamă '
i s-au donat de către Societatea umanitară fran GEORGEL RAlCAN în funcţia pe care o deţine făcut numai când voia el, a- los. De asemenea, sper ca să de altfel pr
ceză din Toulouse, două autobuze pentru a fi „încurcă" unele socoteli, a unor persoane ce do cum nu mai facem deloc, el găsesc şi descântecul pentru u- nico -medica
folosite pentru copiii din casele amintite şi nu resc să-şi acorde veleităţi. Călătoria în Franţa sesc aniibie
manai. dar in interesul şcolii hunedorene. Astfel, nu a fost „păguboasă" cum ;se specifică în arti fiind foarte ocupat. Dacă ies în ră, am auzit că există dar nu gripalele,
oraş cu fetiţa spune că mă duc l-am găsit. Voi încerca prin
an fost invitaţi la Toulouse în schimb de expe colul din „VREMEA", ci dimpotrivă fructuoasă, la bărbaţi. La început mă alin cineva să citesc toate numere biologice, c<
rienţă (unităţi şcolare, grădiniţe, case de copii, lăudabilă, iar reprezentanţii Inspectoratului nu ta, acum vorbeşte aspru cu mi le ziarului dumneavoastră. Poa ropuri peni
colegii, Inspectorat şcolar), inspectorul şcolar au fost „bodigarziŞ* prefectului cum această pu ne, cu uri vocabular la care nu te de ziarul dumneavoastră de bolilor hepa
general şi inspectorul şcolar general adjunct blicaţie menţionează, ei la Toulouse reprezentând mă aşteptam niciodată. In o- pinde căsnicia mea. Vă voi scrie trice, bomb
ca ivfotm a. In acelaşi timp, a fost invitat prefec judeţul Hunedoara,' valoarea şi demnitatea învă raş nu am ieşit niciodată îm ce voi rezolva. Vă rog să-mi fectante peni
tul judeţului Hunedoara, inginer GEORGEL RAl- ţământului de pe aceste, meleaguri. : preună, la film, la petreceri nu scrieţi, dragi redactori şi citi piratorii şi
CAX. care a fost primit la Ministerul de Externe Să fie aceste rânduri, momente de cugetare mergem, eu nu am dreptul să tori tul sirop dir
părerea
dumneavoastră,
fi a avut întrevederi oficiale (prefectură, jandar- şi de reflecţie, a semnatarului articolului din zia mă enervez, să râd, să fiu ne sfatul ce mi-1 daţi. brad. Nu lij
amera de comerţ etc.) în oraşul Toulouse. rul „VREMEA", intitulat cu ironie „Handica căjită, să glumesp, să vorbesc, Dacă doreşte cineva să-mi le şi cremt
deplasare, a celor amintiţi, cât şi a unui paţi din toate ţările — iubiţi-vă" şi care nici pe scrie, dacă’ îmi publicaţi aceas Pentru amă
trebuie să tac... simt că înne
de patru şoferi (necesari pentru a aduce departe, nu simbolizează actul călătoriei în - Franţa bunesc. Fără nici un motiv mi-a tă scrisoare, să-mi scrie pe a- naţi la telef
la ţar* cefe două autobuze) s-a făcut pfe' cheltu a delegaţiei hunedorene. spus că am terminat-o cu el, dresa redacţiei dumneavoastră. Colectivul f
iala ganlrlor. nicidecum din fondurile Prefecturii să-i dau copilul, iar dacă nu, Nu vreau să-mi dau adresa în Maria Iaci
aferEBnspectoratului Şcolar Judeţean Hune- INSPECTOR ŞCOLAR GENERAL, nu-1 recunoaşte şi nu-mi dă ziar. Vă rog pe dumneavoastră Bretea şi B<
prof. Cândca Gheorghe să-mi trimiteţi scrisorile pe a- ie vă asteaj
1 nimic. Aceasta este toată pla EXCUB
ta mea pentru că i-am fost tot dresa... . *
• timpul credincioasă, pentru tot In speranţa că veţi primi a-
Jemina Ctub \ ce am făcut pentru el. ceastă scrisoare si mă veţi a-
la Editară ... vă oferă
Nu ştiu care este motivul, .juta, VA MULŢUMESC A N
I.DlSL o carte 1 poate o altă femeie... Cu ce am TICIPAT ŞI VA DORESC TOA Turism „CA
/
îmbrăcămintea ) greşit oare de a trebuit să fiu TE CELE BUNE. cu autobuze
SETRA — £
^ folosită pentru a se răzbuna pe AURICA C., Botoşani
Felul cum se Îmbracă o femeie jurare se recomandă totuşi o cu televizor
trădează personalitatea. buna- toaletă simplă, nu încărcată, în cazarea fiin
cuviinţă şi gustul, in final chiar zorzonată, împestriţată, stridentă. Se hrăneau numai cu via şi Istai
W a aţia eL De multe ori am Simplitatea denotă întotdeauna nun te puteţi
jm riT spuBăndu-se că hainele iţi eleganţă şi bun gust. Atenţie carne de om lefoanele:
permit d anmci o privire in in . insă ca hainele să nu fie uzate, 715857. Dire
ţiei (printre
teriorul omului şi să tragi o con
Con D. Sfrbu— cluzie. Se mai spune de aseme cârpite, pătate. (Urmare din pag. 1) tă a patru copii, mai fusese con cenţiate în
Bijuteriile se pun de obicei la
damnat pentru canibalism,
fn
Nc
Carmen
nea că după felul - cum te îm
diferite ocazii dar există şi mici
„Atlet ai braci intr-o anumită împrejurare bijuterii şi accesorii de toată rea, Ia începutul lunii septem 1982, el îşi omorâse soţia. Lucră aşteaptă, P t
torii m iliţiei de-atunci ii sur
dovedeşti câtă atenţie ai faţă ziua care subliniază personalita brie, a mai multor femei din re prinseseră pe canibal Iu momen sil în ţară
mizeriei11 de ceilalţi. tea femeii, o întregeşte. giune i-a condus pe oamenii le tul când fierbea^ trupul femeii, ce comandă
AFRO Vii
De fiecare dată, in orice împre m ir ia m gii la casa lui K.V. Montvidas. pregătindu-I pentru masă. An Şl OSPIT
In podul casei au fost găsite pi cheta din 1962 a scos la iveală că, ... găsiţi
Versuri pentru „Călăuza* leţi de carne de om tratate cu om sănătos. Acum a declarat:
> cioare, braţe, o tavă mare şi gă în plan psihic, canibalul era un mai nouă
sare. S-a constatat că K.V. Mont- „Altă carne nu suport, numai vatizată dîi
necunoscutului dramaturg Ion Dragi tineri din depărtare Cea mai mare bucurie vîdas, în vârstă de 51 de ani, ta pe . cea de om !“ Hunedoara,
D. Striat Ediţia apare sub îngri Toţi români cu mic cu mare, Care are să vă iie Bulevardul
terul blocu
jirea şi ca a Postfaţă de DamUrn Aboftaţi-vă fiecare Este „Clubul-prietenie?'.
Vefen. octala s l tta La revistă JCăJduztf. Tot ce inima vă doreşte Lumea crimei In care trăim re-şi desfăi
C i « f irh rr veşti- din Arme Vă răspunde prieteneşte tatea sub
foarte multe staturi bune; Articole potrivite i> mai mică, ILEÂNA G , i-a îm ţii Comerci
Şi-o ploaie mate de glume De redactori îngrijite. — ISA
terr ioai ale -sale apărate Ta pre plântat cuţitul in inimă, lăsând-o Deva şi a
Şi minunăţii din lume. PETRU JURCA —
să de-a Taawjiil vremii, precum şi ■ Alcoolul trezeşte pofte şi filă viaţă. A fost arestată. sunt Rodie
amintiri dezagreabile. După o ■ O crimă oribilă a comis si niel Laza
■ litu reg i. impresii. ale dntaa- asemenea petrecere cu urmări ELENA NEGKARU, o femeie de sa. Ai
targului despre mari personali neprevăzute, M ARI A PUIU (49 31 de ani, mamă a patru copii, rele î
tăţi ale culturii româneşti, cum { Cele mai bune produse din tutun i ani) şi LUDOVIC FEKETR @2 din Filipeştii de Pădure, jud. intre orele
ar f i : Biaga, Arghezi, Bacovia. \ de ani), concubinul ei din Sa- Prahova. Avea ce avea cu soa- părătorii
cră-sa, aşa că s-a îmbătat criţă,
lonta, jud. Bihor, au ajuns la
mă variaţi
Ani remarcat deci o carte in Ţigaretele de Tîrgu Jiu bătaie, femeia fiind mai vân- s-a repezit la AU RELIA NBGRA- alimentare,
teresantă, ce aduce In prim plan Fabrica de ţigarete Tîrgu Jiu ocupă astăzi locul numărul unu î joasă, şi-a aruncat iubitul de la RU, a tras-o din pat (femeia e- re şi agroal
o personalitate controversată in în producerea celor mai bune ţigarete indigene. Colaborarea cu? etajul doi. Căzând în cap, aces ra bolnavă) şi a călcat-o în pi nic, pâine
timp, asupra căreia s-a încercat firma PAPASTRATOS şi mai ales ambiţia oamenilor de aici au J ta a murit pe loc. cioare. în timp ce dezlănţuirea bucură de
dus la fabricarea ţigărilor COLOANA, TOP, CARPAŢI, SNAGOV.î ■ După un chef de pomină, atinsese apogeul, a intervenit o ionul de cc
o tentativă de condamnare la MĂRAŞEŞTI, BUCEGI, AMIRAL, DACIA atât de mult căutate? trionul ANUTA MOIS, ILEANA vecină, fiara lovind-o şi înju re practii
uitare. Cartea de faţă stă măr de către populaţie. Magazinul „A.B.C.“ din Deva, str. Horea, nr. GOJDEA, 36 ani şi ANUŢA GOJ- rând-o. După câteva ore, sărma doar de 10
turie că I.D. Sirbu trebuie să 30 este distribuitor al Fabricii de Ţigarete Tîrgu Jiu şi vă oferă DEA, 33 ani, diri Sighetul Mar- na soacră şi-a dat duhul, iar nu pierdel
existe. ■zilnic en gros şi en detaille ţigarete la presurile cele mai accesi-S maţiei, şi-au pierdut minţile şi bestia cu chip de om a fost con teţi face
? bile... “ ■ Ş s-au luat la ceartă, însultându-se. damnată după merit. domiciliu,
M ARIANA PANDARU w m m w m w m m w w w m b w w w m m m m m w m w w w w Crezându-se insultată de sora ei DAN IONESCU făcută în
| ore. IO
(Urinare din pag. 1) blilitatea în acest fel de a adera lariaţi o formă de privatizare de contractanţi cu unitatea noas astfel fonduri necesare pentru a
şi foştii salariaţi ai societăţii, ca prevăzută de actele normative în tră. Erau locatori şi spaţiile -nu schimba cât de cât mijloacele —*—*_ *_ *—,
re mi se pare corect să partici vigoare, care, se află chiar acum le aparţineau. Aceştia au fost din dotarea unităţilor, respectiv
operaţiunilor din contabilitate. De pe la privatizarea societăţii, dar pe masa Camerei Deputaţilor. primii- care au beneficiat prin cu mijloace fiabile, mici consu FAR»
asemeni am avut în vedere şi de ce să nu recunoaştem, apa In colaborare strânsă cu repre licitaţie de mijloacele fixe pe matoare de energic, astfel încât CJ
fapta! că parte din profit, peii- riţia Hotărârii Guvernului nr. zentanţii adunării generale a ac- care le-au cumpărat. utilajele din dotare să răspundă
trn a evita decapitalizarea, l-am mai bine sub aspectul designu- t a r a ţ e i
valorificat deja, in sensul că, ara lui, al funcţionalităţii, a fiabili Sunt fo
achiziţionat un mijloc de trans tăţii, scopuri pentru care ele au re eficiem
port nou, săptămâna aceasta spe fost achiziţionate. unor boli
răm să mai achiziţionăm unul, Poate nu este rău să amintesc urticarii,
astfel încât să micşorăm cheltu Managerii — oameni de afaceri profesionişti că. beneficiarii acestor rezultate ce, reuma
ielile cu aprovizionarea, respectiv au fost şi salariaţii proprii care Modul
cu transportul care grevează mult în perioada aceasta au primit 1400 g
asupra produsului aflat în faţa salarii cu cca 15 la sută mai se pun la
mari decât cele luate anterior. pă şi se i
— Aveţi în program privatiza Să nu înţeleagă cineva greşit, su 30 min. ,
rea societăţii ? 500 a blocat complect această ţionarilor, respectiv FPS şi FPP — Aţi ţinut seama de reeva mele atribuite nu sunt cele pro zultat se :
— Nu am venit la această so acţiune. Dacă, după reevaluare, care manifestă deosebită înţele luare ? venite din locaţii, ci sunt sume răstoarnă
cietate să rămân manager, dim conform Hotărârii Guvernului 26/ gere şi competenţă, am reuşit prin — Au fost două etape. Până provenite din prestări suplimen dă, care!
potrivă, in programul meu, este 1992, capitalul social al societă disponibilizări şi licitaţii care se la apariţia Hotărârii nr, 500 s-au tare pe care le-am realizat fă bă o teii
stipulat concret, până la sfârşitul ţii a fost de 598 milioane, iată organizează în fiecare miercuri disponibilizat şi vândut la pre când menţiunea, că la ora aceas 37 grade. I
anului 1995, societatea să fie pri că dintr-un condei, prin aplica Ia sediul societăţii, să transfe ţurile după 26, iar după 11 au ta există contracte de prestare 25 min. lij
vatizată. încă din primele zile gust, disponibilizarea s-a făcut şi pentru întreţinere, având Ia tismului
am in tocmit documentaţia pre rea Hotărârii nr. 500 am ajuns la răm o parte din mijloacele fixe, la preţuri reevaluate. Bineînţe dispoziţie meseriaşii noştri: e- 10— 12
eczeme
văzută de MEBO, încercând să un capital de 4 miliarde 655 către aparţinătorii din unităţile les, a scăzut numărul celor ca lectricieni, instalatori, care pres continuă
■e privatizăm după vechea me milioane lei, astfel că este foar aflate în locaţie de gestiune. Res re solicită cumpărarea de mij tează la solicitare activităţi ce ritia f*.nj
todă MEBO, respectiv cea pre te greu să încerc să propun sa pectiv, primul pas l-am făcut loace la preţuri noi, dar noi o- se decontează la tarife orare.
văzută in Legea 77, dând posi- lariaţilor proprii şi foştilor sa- cu locatorii care aveau calitatea ferim în continuare, creându-ne (Va urma)