Page 5 - Calauza_1995_263
P. 5
.CĂLĂUZA" Săptămânal Independent aflat în slujba tuturor oam enilor
RUBRICA BĂTRÂNEASCĂ PENTRU TOT OM UL
- SCRISOAREA UNEI FETE DE 17 ANI
Pentru putere şi sănătate
Zile triste, zile negre care s-a plămădit Vase (Vîscum albun). Nu se Prun (Prunus domestica), de Păr (Pyurussativa), {
a) Pentru putere şi sănătate este bun rachiul în
de Măr (Malus pumila) şi de tot felul.
precizează pe ce copac să fie crescut vâscul. e) Se bea în fiecare dimineaţă câte un păhăbj
b) Se îmbăiază cel vlăguit într-o scăldătoare în ruţ de rachiu în care s-a macerat rădăcină de tă-rj
\ Acum un an şi cinci luni am-cunoscut un băiat brunet cu \
i ochii căprui. M-am îndrăgostit de el la prima vedere, au tre- 1 care au fost puse Nuiele şi Frunze de Alun (Cory- tăncasă (Symphyrum officinale), tăiată mărunţi j
? cut cinci luni şi el a tot insistat să facem dragoste. Eram vir-'} lus ayellana, Corylus cbturna), de Plop (Populus Cei slabi se vor împlini. j
1 gină şi i-am spus că îmi este frică.. El mă încuraja cu vorbe,) sau Nimphaea albă), sau de Cătuşnică (Marrubium f) Copiii care cad în boală şi slăbesc, sunt îm
\ dar eu ţineam una şi bună că nu. Mi-a spus că dacă nu vreau ) peregrinun, Melissa officinalis, Mentha' ervenise băiaţi timp de; trei luni în apa în care s-a fiert r
i să facem dragoste, nu mă mai caută. Atunci am decis pe loc 1 şi Nepeta cataria). : Buruiană de Boală sau Sporici (Verbena officina—<
> că da, pentru simplul motiv că îl iubeam foarte mult şi de ce } c) Copiilor mici ce nu pot umbla în picioare lis). De fiecare dată, după îmbăiere apa se arun*4j
\ să nu recunosc că încă îl mai iubesc şi acum. M-a căutat m u lt1 li se face baie în apa în care S-au fiert mlădiţe de că într-un loc „curat", „ca să nu se calce în pi-fj
1 timp, până în luna septembrie a.c. De atunci nu mi-a mai dat ţ Corn (Cornus mas). Copiii se fac frumoşi dacă cioare“. După scăldătoare,' copilaşului i se maîfj
l nici un semn de viaţă. Cel puţin cred că nu îi mai pasă deloc i sunt scăldaţi cu Mierea Ursului (Eehium vulgare) împlineşte trupul. Verbena Officinalis mai esteţi
| de mine. Cred că a uitat că îl iubesc sau cel puţin că îmi este ) — eficientă conform tradiţiei populare în surme folosită în popor şi pentru răni, abcese, dureri d e'
ţ dor de el. Noaptea îl visez mereu, dar degeaba, dorul de el \ naj şi anemie, —, Borago officinalis — eficientă în cap, de ficat, splină şi rinichi.
l nit îm i trece. Poate că într-o zi îşi va aduce aminte de mine î spălarea rănilor —, Pulmonaria angustifolia, Pul g) Când slăbeşte un copil, se scaldă eu apă în i
J şi mă va căuta, citind ziarul „Călăuza", care este al nostru al l monaria montană — foarte utilizată în afecţiuni care s-a pus (sau s-a fiert puţin), Iarbă Grasă. ;
| tuturor. Vă mulţumesc anticipat! s pulmonare. (Portulaca oleracea).
t -- M. d) Cei slabi fac băi cu ierburi de Boz (Sam- (in numărul viitor „PENTRU BOLI l'A R A j
bucus ebulus). Urzică (Urtica dioica), Crengi de LEAC").
Colaboratorii „CĂLĂUZEI" scriu cărţi
*
L A CEREREA CITITORILOR NOŞTRI PU B LIC A M :
0 carte inedită despre ziarişti
Pentru viitorii studenţi ai
Cunoscutul publicist Nicolae cific, această carte readuce în prieten apropiat al autorului,
Pârvu, redactor la Studioul Te prim-planul vieţii gazetăreşti fi Ion Iliescu, fost secretar cu pro INSTITUŢIILOR MILITARE DE
ritorial de Radioteleviziune Ti guri distinse de ziarişti pe care paganda în judeţul Timiş in a-
mişoara este autorul volumului autorul i-a cunoscut de-a lungul nii ’70, Ilie Matei, Eugen Flores-
de memorii intitulat „Când a- cu, Petre Dănică şi alţii, iar un
mintirile încep să doară", apă celor peste 30 de ani de activi altul este consacrat artiştilor. Învăţământ superior din reţeaua
rut recent la Editura „Helicon", tate profesională. Două capitole Dintre aceştia din urmă men
Timişoara, sub îngrijirea consi distincte sunt consacrate perso ţionăm pe Maria Tănase, Ioana
lierului editorial Ioan Iancu, nalităţilor politice, , printre care Radu, Nicolae Perescu, Ion Cris- MINISTERULUI
Scrisă într-un stil propriu, spe recent dispărutul RADU BĂLAN, toreanu ş.a.
Etapa I — eliminatorie . —• Algebră. Elemente de a-
' — Limba străină (engleză, naliză matematică. Geometrie
Cum a urcat1 Zăroni prima dată în avion franceză, germană, rusă — la plană şi în spaţiu şi Trigono
alegere) — scris.
metrie — scris.
.Notă: La toate instituţiile : — Fizică; (mecanică, fizică
Prin 1947—48, Zăroni ajunge Ministrul Coope Deva, după care îl întreabă.
raţiei, fiind pus de Dr. Petru Groza. “ — Nu vă e teamă ? , militare de învăţământ supe moleculara şi căldură,, electri
Zăroni, ne mai călătorind niciodată cu avio — Nu domnule. rior etapa I — eliminatorie mai citate) — scris.
nul este chemat la Groza, care îi înmâna un per Se avântă în picaj. Pilotul iar îl întreabă: cuprinde Şi următoarele pro B. La ACADEMIA TEHNI
mis pentru un avion de la Şăuleşti, spre a face — Nu vă e teamă ? be, care se notează cu „admis" CA M ILITARĂ (pentru profil
Sau „respins". Examinarea me Chimie).
antrenament de acomodare. Ca ministru i se pu — Nu domnule, răspunde Zăroni, dar deja fă — Chimie anorganică şi or
tea ivi ocazia de a călători în alte ţări, dar mai cuse pe el în izmene. dicală. Examinarea psihologică.
Pregătirea- fizică. Dicţie. Pen ganică — scris.
ales în U.R.S.S., cu diferite treburi. După aterizare, pilotul îl felicită cu cuvin tru lucrarea scrisă la limba — Fizică (Fizică moleculară
Se prezintă la aerodromul de la Şăuleşti la tele: străină, media minimă de ad şi căldură, electricitate) —
pilotul de servici, care îl întreabă: — Sunteţi cel mai curajos om, nu am mai mitere în etapa a Il-a este 5,00. scris.
—' Aţi mai călătorit cu avionul ? văzut aşa ceva. Să nu vă fie teamă. Detalii privind conţinutul pro G. La celelalte instituţii mi
Zăroni fiind corect îi spune: . Dar şi Zăroni îi răspunde: belor şi modul de desfăşurare, litare de învăţământ superior
— Niciodată ! — Da, domnule? nici eu nu am mai văzut aşa condiţiile de participare la con pentru formarea de ofiţeri ac
— Când urcaţi, să nu aveţi nici q teamă. După om să se c... pe după cap si gât. curs şi documentele necesare tivi.
decolare face câteva raiduri deasupra oraşului PETRU JURCA, Boz înscrierii se pot solicita coman — Algebră şi Elemente de
damentelor militare judeţene Analiză matematică — scris.
sau la instituţiile organizatoa — Psihologie sau Sociologie
CU ALTE CUVINTE re. — scris.
D. La INSTITUTUL MEDI-
Etapa a Il-a
a. La ACADEMIA TEHNICA CO-MlLlTAR probele sunt ce
M ILITARÂ (pentru profilurile le stabilite pentru profilurile
MECANIC, ELECTRONIC, similare din_ reţeaua universi
CONSTRUCŢII şi ACADEMIA tăţilor de medicină şi farma
NAVALA „Mircea ce! Bătrân". cie.
Sfaturi practice pentru
gospodari în luna aprilie
Se plivesc semănăturile de buruieni: se seamănă grâu, secară,
trifoi, cânepă, in, cartofi şi'porumb. Porumbul, cartofii, floarea soa
relui şi alte prăşitoare dau rod îmbelşugat dacă se însămânţează
în cuiburi dispuse în pătrat, adică în rânduri încrucişate de-a lun
gul şi de-a latul ogorului.
Pentru a face arături bune, ele trebuiesc făcute la 18-20 cm,
lucrările cu tractoare fiind cele mai recomandate.
Se pune fasolea dacă nu e frig. Tutunul se răsădeşte, dacă are
5_6 foi. Se udă pomii sădiţi. Se plivesc straturile şi pepinie
rele. Să se aibă grijă ca vitele să nu se umfle de iarbă verde, să li
se dea fân înainte de a le scoate la păşune. Se începe lucrul la vie.
Dacă-i secetă, dimineaţa se udă grădina. în pod se întorc bucatele
şi să se vadă dacă nu au gărgăriţe. Lâna nespălată aşezată lângă
grâne' alungă gărgăriţele. Grâul încins se amestecă bine cu pulbere
de cărbuni, după 14 zile cerne-1, că-şi pierde mirosul. Oile se scot
la păşune; fereşte mieii de umezeală. Văruiţi casele şi ţineţi cură
ţenie, pentru că de acum încep bolile. Fă-ţi în jurul casei grădiniţă
cn flori.
Comunicată de EMIL ŞANDRU, Zam
