Page 2 - Calauza_1995_264
P. 2

pag. 2                            SAptâmSaftl  IndependUt tR itt           sbl|bA (utirer oanrtnlhK



        I                   EVENIMENT                            i    Punctul  p i  I              • • * • • • • • • • • • • • • • • •  • • • •
        I                                                        i                   ti ii
        I  1000  de  ani  de tratate  cn  Ungaria                i

              Nu  este  un  lucru  neobişnuit  că  nu  s-a  semnat  Tratatul  de I
        I bază  romăno-ungar  şi  nici  adevărat  că  partea  ungară  semnând  I                      Un  fazan  se  plimba  peste
          atât  de  uşor  Tratatul  cu  Slovacia,  ne-a  tras  nouă  românilor  I    La  ce  btin  si  cânţi  în  ţara
       1 clapa.  Acest  Tratat  nu  este  un  act  de  diplomaţie  ce  poate  fi I    Surdului,  ai  putea  să-ţî  spui  a-
        I  încheiat  atât  de  uşor  între  partea  română  şi  maghiară.  Nu  este  I    tunci  când  convulsiile  vieţii  de   Leşnic,  pe  o  porţiune  unde  străjuiesc  arborii  pădurii,  s-a  pro*
                                                                                                        In  dimineaţa  zilei  Echinocţiului,  între  localităţile  Veţel  fă
          uşor,  deoarece  discuţii  asemănătoare  cu  ţara  vecină  s-au  pur-  I
                                                                     zi  cu  zi,  iţi  arată  pe  drept,  că
        I  tat nu  de ieri,  de azi, ci de  aproape  1000 de ani.   I  nimic  nu  şe  schimbă  întâmplă­  dus  Un  accident  auto,  in  care  a  fost  implicat  un  T IR  frăncez.şt
                                                                                                     o IFÂ  românească încărcată cu material  lemnos;  grinzi, cherestţm
              Intre  Ungaria  şi  Slovacia  problema  minorităţii  maghiare  ■
                                                                     tor,  că  nimic  nu  se  îndreaptă
        I  este  mai  puţin  complexă.  Astfel  că  tratatul  între  ele  a  putut I   fără  vrţun  interes.  Căci  INTE­  etc.  Din  „pupătură?  maşinile  s-au  deplasat  din  mersul  tor  ocu­
                                                                                                                                        Cheresteaua  Zăcea  a-
                                                                                                     pând  de-acum  aproape  toată  şoseaua.
        I  fi  semnat,  fiind  benefic  pentru  ambele  ţări  ca  să  îşi  îmbunătă-  J   RESUL  —  mai  ales  s-»  stă  Ia   tât  pe  şosea  cât  şi  pe  câmp.'In  scurt  timp,  s-a  blocat  circulaţia,
                                                                     baza  tuturor  faptelor.  El,  linge
           ţească  imaginea  în  perimetrul  european.  Acelaşi  lucru  s-a  do- I
                                                                                                     ajungând  după  vreo  două  ore  —  într-un  sens  şi  altul,  la  câţiva
        I  rit  şi  de  către  diplomaţii  noştri  şi  de  către  noi  toţi.  Adică,  sem- J   mâini,  scuipă  obraji,   risipeşte ■   kilometri.  Descongestionarea  şoselei  a  durat  câteva  ore,  unU
                                                                     prieteni,  adună  Circari...  Până  şi
           narea  unul  Tratat  de  bună-vecinătate  cu  Ungaria,
                                                          dar  „nu I
        I  oricum“.  Un  „nu  oricum"  exprimat  de  toate  partidele  şi  for-  I    dragostea  ia  tot  mai  mult  for­  dintre  cei  cu  autoturisme  au  mai  reuşit  (cu risc),  să  se  strecoare
                                                                                                     printr-o  mică  porţiune  rămasă  liberă.  Automobiliştii  care  au
                                                                     ma  interesului  Ce  să  mai  spui '
           moţiunile  politice  româneşti,  indiferent  că  sunt  la  putere  său I
                                                                     de  dreptate,  libertate,  cinste...  a-
                                                                                                     aflat  vestea  au  ocolit  drumul  prin  Bretea Mureşană  —  Brăntşca.
        I  în  opoziţie.  Pentru  că  revizuirea  graniţelor  şi  ac ea  Autonom iei   ceste  cuvinte  ce  copleşesc,  deve­  A  doua  zi,  trecând  idr  prin  zona  cu  pricina  am  dat  cu  ochii de
           Teritorială  a  minorităţii  maghiare  din  România,  pretinsă  de I
                                                                     nite  iată,  tot  mai  des,  simple
        I  partea  ungară,.este  de  neconceput  pentru  români.  In timp,  între ■   cărţi  de  joc  în  mâna  interesului.  Tir-ul  francez  şi  de  un  mie  morman  de  ruine  ale  maşinii  eu
                                                                                                     material  lemnos.  Peste  acestea,  ţanţoş,  parcă  sfidând  cele  în­
           cele  două  ţări  neînţelegerile  şi  ănUmite  dispute  politice  şi  te- |
           ritoriale  au  existat  mereu.  De  o  mai  mare  preponderenţă  însă, m   Să  fie  oare  doar  întâmplare 7   tâmplate  eu  o  dimineaţă  înainte,  se  plimba  un. fazan  de  toată
                                                                                                     frumuseţea.  M i  s-au  luminat  ochii.  De  la  necaz  la  extaz,  n-an
        I au  fost  între  ele,  relaţiile  de  bună-vecinătate.  De  aceea  semna- |   Doar aparenţă 7  trecut decât 24 de ore.             M lRO N Ţ lC
                                                                           M ARIANA  PANDARU
        I  rea  Tratatului  trebuie  bine  gândită  şi  nu  grăbită  de  dragul  ima-  |   V W W W W W W W W tfW W W W W  • • • * « * • • » • • * « • • • » • • • • • • • • • • • • » • «  « t e
           ginii  ce  am  putea  să  o  căpătăm  în  Europa.  Spun  acest  lucru |
           deoarece  în  Ciuda  atâtor  invective  spuse  la  adresa  ţării  noas- |
        I tre  şi  a  proastei  imagini  în  ochii  Occidentului,  cauzate  mai  a- I    SÂNGE,  PETROL  SI  CONTRABANDA
           Ies  de  extremiştii  naţionalişti  autohtoni,  dar  şi  al  celor  străini,-|
        I un  sondaj  ştiinţific  recent  făcut  în  sânţii  Uniunii  Europene  a |
          arătat  că  avem  în  momentul  de  faţă  o  imagine  mai  bună,  pen- I    (Urmare din  pag.  |)       şi  el  ca  şi  reporterul,  la  multe  „bătălii*
        I tru  Europa,  ca  a  altor  ţări  şi  că  doar  11  la  sută  dintre  români I                          rate în  larg. Una din  ele :  în seâra  zilei de 19
           declară  că  nit  pot  convieţui  cu  alte  etnii.  Procentul de  11  la I    în  stat.  Timp  de  o  săptămână  am  parcurs  CLI-   tie  â.c„  în  jurul  orei  19,00,  în  zona  comunei
        I sută,  este  relevant  dacă  îl  comparăm  cu  cel  obţinut  de  Albania, I    SURA,  întinsă  pe  circa  75  de  hm,  cu  gândul  de  a   CARI,  patrula  grănicerilor  a  reţinut  în  larg  •
        I  Polonia,  Germania,  Anglid,  Franţa,  Macedonia,  Croaţia,  Bul-1    desluşi  „misterul*1  acestei  dezvoltări  rapide  şi  Şi­  barcă  încărcată  ochi  cu  „vase*  pline  cu
                                                                     ră  precedent.  De  fapt  nu  există nici  un secret. Bo­
                                                                                                                  Imediat  au  pornit  20  de  bărci  încărcate  cn
           garia,  Slovacia,  care  în  ordine,  s-au  situat  intre  60  şi  20  la  su-1
        I  tă,  contra  acceptării  în  ţările  lor,  a  minorităţilor  conlocuitoare I    găţia  arhitectonică  de . tip  „Beverly  Hilis  96210“ ,   cari",  înarmaţi  repezindu-se  asupra
          şi a convieţuirii cu ele.            ST ELI AN DEN A   "   serial  aşteptat  de  telespectatori  —  îşi  are  izvorul   de  patrulare.  Bătălia  declanşaţi  de
                                                                    în  negoţul  de  tip  mafiot  cu  combustibil  (motori­  cn  bâte,  vâsle  şi  răngi  a  durat  circa  •  « f i
                                                                    nă  şi  benzină).  Zilnic,  bărcile  încărcate  cu  bidoa­  cui  grănicerilor  că  ia  preajmă  se  aftae  alte
                   SIM POZION IO A N  BUDAI DELEANU                 ne  şi  butoaie,  trec  la  sârbi  sute  de  tone  de  lichid   de  patrulare  care  le-au  venit îa  ajutor,
                                                                     „exploziv".  Cine  ce  are  cu aceşti  „nelegiuiţi  ai  Du­  din  încercuire.  Nava  acestora  a  fost  avariată. (Va
         In  data  de  7  aprilie  a.c„  Ia   plinirii  a  235  ani  de  la  naştere   nării*.  cum  îmi  mărturisea  un  grănicer,  martor  urma)
        sala  festivă  a  Prefecturii,  va  a-   şi  175 de ani de la  moartea  scrii­
        vea  loc  un  interesant  simpozion   torului  născut  pe  aceste  melea­
        dedicat  scriitorului  IOAN  BU­
        DAI  DELEANU,  cu  ocazia  îm­  guri.  (V.  Kâureanu)              fn  inima  Ungariei,  ia  vreme  de  mânie
         Târgul  de  maşini  şi  utilaje  agricole                       (Urmare  din  pag.  I)   zbuciumat că Televiziunea Româ­  roaică  frumoasă  se  apropie  da
                                                                                                   visasem  într-o  clipă  de
                                                                                                                          somn
                                                                                                                                 noi  şi  spune  că  e  de  loc  din  $a-
           In  organizarea  CAMEREI  DE  COMERŢ  SI  INDUSTRIE  A   JU­  mâno-ungar  —  timp  în  care  fie­  nă  anunţa  la  Actualităţi  despre   lonta,  că  e  de  3  ani  în  Ungaria
        DEŢULUI  HUNEDOARA  şi  Complexului  „EUROVENUS*  Deva  a   care  aruncă  vina  pentru  nerea-   un  „atac  terorist  asupra   unui   şi  ne  poate  ajuta  şi  îndruma,  in­
        fost  organizată  zilele  trecute  Expoziţia  de  maşini  agricole  „AGRO-   lizarea  acestui  deziderat,  pe  ce­  grup  de  ziarişti  români...* *  forma  despre  tot  ce  voim  să  a-
        EXPO ’95“.                  *                               lălalt !),  vameşul  ungur  care  a   Legănat  între  vise,  teroare  şi   flăm.
           Am  fost  şi  noi  la  deschidere  şi  putem  spune  că  expoziţia  a  fost   observat  din  paşaport  că  intru   vorbele  unui  domn  din  compar- ~   Dl  Firczak  n-are  răbdare  să
        diversă,  oferta  fiind  destul  de  bogată,  dar  şi  scumpă.  Cu  mici  ex­  pentru  prima  dată  în  Ungaria   timent  care  explica  tuturor  ce   ne  explice  cum  se  traduc  unele
        cepţii  preţurile  utilajelor  şi  maşinilor  agricole  depăşesc  mult  posi­  —  mai-mai  să  se  crucească,  în­  firmă  nemaipomenită  are,  câte   cuvinte  din  formular,  aşa  că  eu
        bilităţile  ţăranilor  români.  Se  pare  că  producătorii  simt  că  dacă  îi   cât  a  uitat  pur  şi  simplu  să   ţări  a  vizitat  şi  cu  câţi  ambasa­  scriu  la  locul  de  muncă  —  RO­
        „înghesuie*  cu  preţurile  mari  pe  ţărani  —  vor  face  venituri  buni­  mai  controleze  bagajele  în  care,  dori  a  stat  la  masă,  am  ajuns   M ÂNIA  şi  la  ţara  de  unde  via
        cele,  Ori  că  ceva  nu  e  în  regulă  în  privinţa  cheltuielilor  de  produc­  •  oricum  nu  aveam  decât  nişte  su­  la  Szolnok.  Ghidul  nostru,  un   —  CALAUZA.  Nu-i  nimic.  Viaţa
        ţie.  Să  dea  Dumnezeu  să  fie  cât  mai  mare  oferta  pentru  a  scădea   veniruri  pentru  a  le  oferi  gaz­  inginer  tânăr  (n-âm  mai  întâlnit   merge  mai  departe.  Intrăm  ÎB-
                                                                    delor,  numere  din  „Călăuza**  si   un  om  care  să  fie  atât  de  fidel
        preţurile !                                                                                                              tr-o  sală  în  care  organizatorii
                                           VALERIU RÂUREANU         revista  „CONSTELAŢIA   DRÂ-   soţiei  şi  fetiţei  de  acasă!)   ne   din  Szolnok  oferă  un  dineu  bl
                         4 M i 0                                S 4  GONULUL  cărţi  de  vizită  şi  al­  îmbarcă  în  două  taxiuri  şi  pes­  cinstea  seminarului  si  a  festiva­
                                                                    te  cărţi  —  cărţi  editate  de'„Că-  te  câteva  minute  eram  deja  in   lului  „UNDE  TR Ă IM ?  IN   EU­
        I                   CITIŢI R O M A N UL                  j                                faţa  Hotelului  Tisza.  In  hol  se   ROPA*.
                                                                      Toate  bune  şi  frumoase.  Am   vorbea  in  toate  limbile,  dar  mai   Mă  enervează  o  ucraineaacă
                                                                    uitat  să  vă  spun  că  soldaţii  au   mult  in  maghiară.  Camerele  e-   deja  zbârcită,  care  nu  ştiu  m
        !  „Seara  când apare  luna“  \ cotrobăit  de  zor  prin  podul  va­                      xau  rezervate  de  către  şeful  de­  bârfea  cu  un  ucrainean  cu  ochfi
                                                                    gonului, căutând  pe cei  care  îm­  legaţiei,  dl  Ciprian  Alic,  cu  ca­  roşii de  cârcă sudase singur c o s ­
        I    Romanul  are  330  de  pagini  şi  este  prefaţat  de  Excelenţa  Sa  J   pinşi  de  nevoi  vor,  săracii,  să  a-   re  de  altfel  am  şi  nimerit  intr-o   ta: natul  de la KRIVOÎ ROG. Bâr­
        î   Domnul  DARIE  NOVACEANU,   ambasadorul  extraordinar  şi  |   jungă  în  Europa—     cameră  frumos  mobilată,  aliată   fea  şi  se  uita  la  delegaţia  ro­
        I  plenipotenţiar  al  României  în  Regatul  Spaniei— Costul  cărţii  »   Pusta  e  pustă.  Ochii  mi  se  în-   la  ultimul  etaj  care  probabil  pe   mână  M-am  uitat  dacă  nu  am
        J  este  de  4 000  lei.  Cei  care  doresc  să-şi  rezerve  exemplare,  sunt  |  —viorează  privind  reclamele  care   vremuri  fusese  pod,  acum  deve­  ceva  pe  costum,  am  crezut Ia nk
        I  rugaţi  să  trimită  pe  adresa  Editurii  „Călăuza*, Deva,  str.  1  De-  .  se  văd  din  tren.  Mari,  frumoase,   nind  o  mansardă  bine  şi  frumos   moment  dat  că  Q  priveşte  pe
        *  cembrie,  nr.  27,  câte  o  carte  poştală,  menţionând  adresa.  Spe-  I   căutând  să  se  ridice pe orice  zid,   exploatată.   Prin  ferestra   în   colegul  Lepădatu,  băiat fain, care
        I  eifieăm  că  taxele  poştale  pentru  expediere  vor  fi  suportate  de  ,  în  orice  loc  în  care  ochiul  ome­  diagonală  se  vedea  Tisa,  despre   asculta  cu  atenţie  îndrumările
        *  editură. Nu  pierdeţi o carte importantă I            I  nise  ar  putea  poposi  pentru  o   care credeam  că  e  mult  mai  ma­  patronului său, dar până la a n a l
                                                                    clipă.                        re  dacă  judecăm  după  versuri­  tot  nu  am  aflat  despre  ce  vor­
                                                                      M-am  bucurat  pentru  tractoa­  le  eminesciene  „DE  LA   NISTRU   beau  cei  doi  ucraineni  care  pe
                                                                    rele  şi  maşinile  agricole  pe  care   PAN»  L A   TISA..."  loc  mi-au  devenit  antipatici.
                                                                    le-am  văzut  grupate  şi  bine  gos­  Dar  nu-i  timp  prea  mult  de   De  supărare  n-am  mâncat  nici
                                                     minore         podărite  Ia  un  loc,  aşa  cum  se   gândire.  Delegaţia  este  delega­  sandviciul  oferit.  Am   băut  doat
                                                                                                                            in
                                                                    întâmpla  pe  vremuri  la  noi...
                                                                                                                                 o  jumătate  de  pahar  de
                                                                                                                                                         tot.
                                                                                                  ţie,  suntem  ziarişti  români
                                                                      Să  fiu  sincer  mă  uitam  şi  du­  cadrul  unui  program  ai  Adună­  Noaptea  maghiară  a  venit   cit
             (Urmare  din  pag  I)    totalitate.  Cred  şi  nu  sunt  sin­  pă unguroaicele tinere  despre ca­  rii  Regiunilor  Europei  şi  trebu­  burniţă  şi  frig.  De  la  Centrul
                                      gurul, care crede că a venit  timpul   re  auzisem  că arată  foarte  bine...  ie  să  ajungem  la  Centrul  Cul­  cultural  până  la  hotel  nu  e  de­
                                      elaborării unei legi de  autoapăra­  Nu  pot  nega  că  din  când  în   tura)  diin  Szolnok.  Holul  imens   parte.  Rcccpţioneruf  e  amabil
        deni,  care  trecea  prin  dreptul
        lor,  au  dus-o  cu  forţa  într-un   re ! Votată, bineînţeles.  Altfel vom   când  eram  atent  şi  la  eventua­  e  luminat  puternic,  organizatori   In  barul  hotelului  sunt  multe  a-
        loc  dosnic  şi  au  batjooorit-o.  Ca­  îi  mereu  agresaţi,  tâlhăriţi  şi  U-   lii  terorişti care ar  putea  să  răz­  şi  străini  vânzolesc  de  mama  fo­  nimatoare,  fete  drăguţe  care  li
        zurile  sunt  cu ' zecile.    eişi  ca  nişte  gângănii  inutile.  Şi   bune  cine  ştie  ce  articol  deran­  cului,  noi  ne  înghesuim  să  com­  fac  pe  oameni  să  mai  uite  de
                                      tot  din  întâmplare. -       jant  din  „Călăuza*.  Mai  ales  câ  pletăm  nişte  formulare,  o  un-  necazuri...  (ya  urma)
         Anormal  ar  fi  să  credem  eă
       toţi  gardienii  publici  se  hazar­
       dează  în  acte  de  viol.  Ar  fi  ne­
       drept  şi  umilitor,  să  credem  a-            Neerntător  e  euţitul  răzbunării  (II)
       şa  ceva.  Aşa  cum  s-a  dovedit
       în  anchete,  toţi  sunt  prea  încre­  (Urmare  din  pag.  1)  şi  ura,  dar  şi  suferinţa,  durerea.   tru  oropsiţi.  Să  mă  răzbun  pe   pentru  o  crimă  pe  care  n-o  făp-
       zători  In  dreptul  lor  de  putere»                        De  aceea  m-am  întors,  să-i  aduc   un  mort 7   Cum ?   Am  stat  o   tuisem,  dumnealui  se  însurase
       Gum  s-ar  spune,  puterea  uni­  vă.  Cuţitul  lui  Alexandru  Plă-   aminte  ucigaşului  că  intre  noi   vreme  printre  dărâmăturile  ca­  cu  Sa vela  lui  Vătrai,  aveau  d
       formei  şi  armei  din  dotare,  le   Viţu,  că  al  lui  era,  mi-a  stricat   se  află  acest  cuţit  şi  că  n-a  scă­  sei,  plângând  şi  blestemând  ziua   vreo  trei  copii,  iar  socru-su  fi
       dă  dreptul  să-şi  manifeste  bles­  viaţa,  m-a  adus  în  starea  asta   pat  de  pedeapsă...*.                       ajutase  să  ajungă  preşedinte.  Ge
       temul  nenorocitului  cod  genetic.  de  animai..."  (Se  întorsese  Ia   „Cuţitul  m-a  adus  aici.  La  oc­  In  care  m-am  născut.  Ce  bles­  crudă  e  soarta  cu  unii şi  ce dar­
                                                                                                  teme  adusesem  cu  mine  pe  lu­
         Nu  m-ar lăsa  conştiinţa  şi  nici   Jijia  după  23  ani,  bătrân,  sărac,   nă,  el  a  fost  şi  viaţă  şi  speranţă   me?  Gândul  răzbunării  nu  mă   nică  e  cu  alţii.  Am  vazut-o  d
       inima  să  nu  scriu,  şi  nu  pentru   amărât,  eu  o  viaţă  întreagă  de   pentru  mine.  II  visam  şi  zi  şi       pe  Saveta,  cernită,  îndurerata,
                                                                                                  slăbea.  Am  aşteptat  să  treacă
       prima  oară  că  fărădelegea  nu   temniţă  îndărătul  lui  şi  încă  în­  noapte,  era  ca  un  cui  înroşit  în   popa  Sofronie,  apoi,  m-am  în­  de  unde  să  ştie  ea  sărmana  pe
       este  un  act  întâmplător,  necu­  durerat  de  nedreptăţile  şi  laşi­                                                 cine  jelea,  n-avea  cum,  nu  Ştie
       getat,  nepremeditat,  ci  dimpo­  tatea  legilor  şi  nepăsarea  oame­  gândurile  mele,  mă  stimula,  dar   făţişat  şi  eu.  Când  am  intrat  in   de  cuţitul  care  îi  ucisese  tinere­
       trivă  are  un  punct  de  pornire,  o   nilor. La  închisoare  învăţase me­  mă  şi  înverşuna.  N-am  avut  no­  ctirtea  Plăviţilor,  lumea  şi-a  dat   ţea,  ii  trimisese  pe  lumea  cea­
                                                                    roc. ’ Pe  cine  sâ  mă  răzbun 7 I
       rădăcină  ancorată  adânc  în  ura,   seria  de  tâmplar,  mi  înţelesem                   coate,  şuşotelile  nu  mai  conte­  laltă  iubirea.  Plângea  un  crimi­
       şi  Sadismul  indivizilor  anormali   de  ce  s-a  întors  Ia  Jijia.  Ce  il   Alexandru  Plăviţu  cel  care  I-a   neau, unii dintre cei de-o seamă cu   nal t  Lumea  îndurerată  s-a  dat
       împotriva  semenilor.  întâmplă­  mânase  acolo?)           Ucis  pe  Grigore  atunci,  în  seara   mine mă reeunoacuserâ,  alţii  n-a­  la  o  parte,  unii  cu  teamă,  a lţi
       rile  cu  care  ne  justificăm   în   „Pământul  te  trage  mereu  U   aia  de  pomină,  murise  şi  Îngro­  veau  de  unde.  Atmosfera   era   înţelegând  de  ce  o  făceau,  le-
       mOlte  ocazii,  (nepăsarea  şi  in­  napoi,  ca  un  magneţi  Şi  mai  e   păciunea  avea  loc  în  ziua  sosi­  tristă,  lacrimi,  văicăreli.  Am   a-   sându-ml  cale  liberă.
       dignarea  sterilă),  he  ascundem   ceva :  obsesia,  obsesia  cuţitului.   rii  mele.  Soarta  omului  e  câteo­  flat  pe  urmă  că  în  timp  ce  eu
       teama  din  noi,  ne  aparţine  în  Cuţitul  leagă  totul  în  viaţa  mea,  dată  nedreaptă,  mai  ales  pen­  mă  aflam  La  pârnaie,  ispăşind  (Va urma)
   1   2   3   4   5   6   7