Page 2 - Calauza_1995_265
P. 2
pag- 2 fndep«nd«»t Aflat! » slu)t>a tuturor oamenilor „CÂLÂUZA"
r,a m f a amar # nour a # muur. a «no», a mmm.md
EVENIMENT MARTOR
a t e n t a t e i m m i E C u gândul la ŞOSELE PETICITE
Cu ani in urmă citeam în presa vremii, despre atentatele Olimpiadă.* Pentru a ajunge din Deva la lila, Zam, Dobra,
teroriste de tet felul puse la şale de mâini criminale. De regulă ştie se poate apela la serviciile CFR-ului. Dar d ___
atentatele se petreceau în ţările occidentale. Aveam bineînţeles, Faza naţională a Olimpiadei de beşti 7 Atunci, recurgi la autoturismul propriu şl p e ___ ,.
cp toţii o strângere de inimi c i in lume există astfel de peri* limbi clasice desfăşurată la Deva drumul. Noi, a-am fost dintre cei cu grabă şi deplasarea aM
cote ţi ne bucuram în acelaşi timp că la noi aţa ceva nu există. a stârnit o adevărată furtună a aies-o intr-un mod mai original, am dat cu banul şi-an! alea
Această stare de lucruri prezentă „dincolo**, stare de nesiguran creierelor Domnul lector univer drumul Deva—Zam. Şi cum nu ne-am abătut, ne-am şl inter*
ţă în egală .măsură a individului ţi instituţiilor de tot felul, con sitar ION PÂTRULESCU de la pe aceeaşi „cărare", ce poate fi asemuită cu o cămaşă pcticRă
venea politicii timpului, dând „gratuit" prilejul celor ce o fă Universitatea din Timişoara, a fost sau cu nişte tălpi de pantofi care au fost pingeliţi dar, cărora
ceau, să se laude cu stabilitatea ţi siguranţa pe toate planurile direct implicat ţi a condus toate li s-au mai lăsat nişte găuri de aerisire. O fi oare o inovaţie sau
existente la noi. Era vorba însă de stabilitatea ţi siguranţa indi „ostilităţile** acestei olimpiade. doar o glumă că tot a trecut 1 aprilie ? Colegul meu, ajutor de
vidului obţinute prin forţă ţi dictatură, care îi leza'flagrant per A fost pentru prima dată când reporter are argumentele lui „e nevoie ţi de gropi, că altfel
sonalitatea ţi libertatea de mişcare. Acum, democraţia instaurată s-a organizat Olimpiadă la lim adorm şoferii la volan 1". Şi mai zicea colegul, „peste gropi sa
ţi la noi nu ne mai supune vreunei rigori ţi lasă la liber arbitru ba greacă. re maşina că doar n-o să sară gropile peste maşină". Una pes
posibilitatea de exprimare a fiecăruia la bine dar din păcate ţi Probele s-au desfăşurat pe două te alta, tot e mai bine ca atunci când se circulă în acelaşi sens,
la rău. Iar actele teroriste ale ultimelor trei săptămâni petrecute secţiuni, latină şi greacă, într-o când pe stânga când pe dreapta, ca pe pârtia de schi printre
la noi constituie un'rău mare, ce nu-1 doream ţi care a bulver singură zi, numai cu probe scrise, jaloane. -
sat întreaga Românie. Pentru că, de ar fi fost vorba doar de cu subiecte eşalonate pe clase şi Nu scriem aceste rânduri să supărăm pe cineva, că doar
seria zecilor de alarme false date in ţară în ultimul timp, pri care vizează cunoştinţele elevi ne amintim cum se făceau reparaţiile şoselelor înainte vreme.
vind plasarea unor bombe în aeroporturi, curse aeriene, primă lor, teoretice şi practice de tra Şi mai ştim că iarna (ce o considerăm trecută), a fost cu mult
rii, tribunale, ţcoli ţi. tot ar fi însemnat o destabilizare neobiţ- ducere a unui text necunoscut care polei şi tot noi, conducătorii auto, ne-am dorit imprăştierea de
nuită până acum. Este însă vorba de pierderea de vieţi ome este punctul forte la Olimpiade antiderapante, care în felul lor, au ajutat la formarea gropilor.
neşti, în urma unor atentate reale, începând cu explozia auto- le naţionale. Deci, şă ne grăbim să mulţumim celor ce se ocupă cu repara
mobilului-capcană de la Suceava, când a fost ucis un poliţist ţi Din punct de vedere al cunoş ţiile de drumuri şi să credem că nu se vor lăsa mult aşteptaţi
rănite grav câteva persoane ţi culminând cu explozia „Airbu- ţintelor celor care s-au prezentat şi vor petici şi ce a mai rămas. Că, iată Primăvara e cu noi,
sUlui" românesc deasupra localităţii Baloteţti, de lângă Bucu- la Olimpiadă, iată părerea ce. când eu soare când cu ploi.
reşti, o catastrofă de proporţii, în care ţi-au pierdut viaţa toţi lor care au fost direct implicaţi: MIRON ŢIC
cei aflaţi în avion, echipaj ţi pasageri, în total 59 de persoane, „Din totalul de 240 de pârtiei,
la baza suprimării acestor vieţi considerându-se a fi tot o mână panţi, aproximativ 170 au luat me.
criminală. „Mâna lui Alah“ s-a răzbunat pe cine ţtie care ac dii peste 8 şi 9, ceea ce înseamnă Conferinţă de presă la Automobil
ţiuni ale poliţiei române sau ale serviciilor secrete, care, din or că elevii sunt din ce In ce mai
goliu sau doar din rutină, au lovit în interesele mafiei susnumite. pregătiţi, ştacheta se ridică tot Clubul Româo
Credem că e nevoie, ca serviciile secrete să lucreze mai rapid — mai sus. Ar trebui menţionat,
şi nu numai cu pistolul. Ei sunt singurii care pot să negocieze cred, faptul că dacă anul trecut în ziua de 5 aprilie am fost invi Haţegan. Desigur, A.C.R. pregă
fără a leza interesele statului român, o anume liniştire a situa la Olimpiada naţională au parti taţi la o conferinţă de presă des teşte câteva surprize plăcute
I ţiei. cipat 190 de concurenţi, anul a. făşurată la sediul A.CJL, filia membrilor săi, fiind foarte ho
tărât să-şi dezvolte aria servi
STELIAN DENA cesta au fost 240. tn sfârşit, lim. la Judeţeană Hunedoara-Deva, ciilor, să devină aproape îm Ş*-
ba latină este pusă la locui pe întâlnire cu presa, prilejuită de pensabd fiecărui automobilist.
împlinirea a 91 de ani de la în
care ii merită, mai ales având fiinţarea acestui popular dub al Vom reveni cu informaţii com-
fără voie în vedere faptul că, atâţia ani, automobiliştilor. Au vorbit cu a- plete.
latina nici măcar nu a fost pre
cest prilej domnii Mircea Deae,
dată. La liceul „DECEBAL", ea preşedintele filialei şi dl director VALERlU RAUREANU
(Urmare din pag. |) tat. N-a trecut mult ţi dincolo se predă doar din 1990.
de uşa de la intrare s-au auzit Ne bucură faptul că şi din DEVA
luat o funie, s-a legat cu ea paşi. Bucurie mare. Acum ori există o premiantă. Domnişoara Contrabandiştii italieni
peste mijloc, un capăt I-a în niciodată, ţi-a spus Pantelie. A POPA CODRUŢ A (ci Xl-a la Lic.
făşurat în jurul gâtului, un ochi lăsat capul să-i cadă intr-o par DECEBAL) a obţinut o menţiune. erau... spioni
al funiei I-a agăţat in cuiul de Ii mulţumim pentru că a repre
care nevastă-sa prindea sfoara te, limba să-i atârne ca la un zentat Deva cu cinste. (Urmare din pag. I) lanul unui „FIA T DUCATO",
de rufe, cu piciorul i-a dat brânci spânzurat şi a închis Ochii. care, dincolo de „afacerile" du trec de câte cinci, şase ori pe
scaunului ţi s-a pus pe aştep- (Va urma) bioase, aveau de îndeplinit, şi zi în Iugoslavia, la fiecare drum
misiuni de spionaj. GUIDO transportând 1 450 I de benzină.
GARELI, „boşul** grupului, fost Fără nici o piedică, intră şi
rea. Vorba lui Nea Iancu : „S-a ofiţer în SERVICIUL DE IN ies, când vor în instituţii de
stat, interesaţi fiind de colabo
reperat ruşinea". FORMAŢII ITA LIA N (SlSDE),
de unde, chipurile, fusese înlă rări şi promiţând contracte fa
• Timp de trei zile, o tânără turat, împreună cu „ciracii" săi, vorabile. Organele noastre au
(Urmare din pag. t) viaţă. Acum aşteaptă pedeapsa. de 19 ani, din Bucureşti, a fost iţi asigură multă vreme o iden stabilit că în realitate, „grupul
informaţii,
GRACIA" strângea
• O fătucă de numai 14 ani sechestrată de GHEORGHE titate falsă ţi calitatea de repre
Tulcea, după ce s-au îmbătat de din Vişeul de Sus, Maramureş GHEORGHE, de 27 de ani şi zentat ONU însărcinat cu su pe care le „depozitau" şi prelu
crau in Iugoslavia, unde finan
lumânare şi văzând că acesta după ce a fost violată şi l-a bă GHEORGHE MARIN de 19 ani. pravegherea respectării embar ţau firma ESAT HUNGARY
pleacă după băutură, şi-a violat gat la zdup pe PETRU GA VRU, După ce au violat-o pe rând goului. Posedau uniforme cu MARCHETING CENTEB NYRB-
mama intr-un mod bestial, după (violatorul), de îndată ce-a pri aceasta a reuşit să fugă şi să însemnele ONU, ştampile „FOR- GYHA ZSABADSAG.
care i-a înfipt cuţitul in spate, mit de Ia părinţii acestuia 2 alerteze POLIŢIA. Acum cei doi PSONU". sub această acoperire,
luându-i viaţa celei care i-a dat milioane lei, şi-a retras plânge- violatori îşi aşteaptă pedeapsa. sprijUnţi şi de localnici, la vo- (Va urma)
0 M IE I)E MILIARDE „Considerăm că „Siderurgica" Si. e atractivă pentru
(Urmare din Pag. I) foarte spectaculoase...
R E P : Sincer, deci ? cei ce vor să îşi investească certificatele"
Cu alte cuvinte, această campanie ca S.S. : Noi credem că salariatul judicios
re stârneşte speculaţii inclusiv în presă preferă siguranţa locului de muncă şi a
şi nişte amănunte— unor dividende certe, chiar mai mici, u- (Urmare din pag. 1) LC, — Intre întreprinderile propuse
R E P : Ce părere aveţi de abundenţa la nor dividende foarte ridicate dar nesi spre privatizare am introdus şi un colos
schimbul certificatelor ? gure in timp vatizării, atât ca om de pe stradă cât şi industrial, această acţiune având şi rolul
5.5. : Paradoxal, acest lucru, faptul că (Discuţia avea loc seara, după una din ca preşedinte al FPP î ? de test. Am vrut să vedem gradul de in
oamenii cumpără fără reţineri acţiunile zilele obişnuite de lucru a dlui director I.C — Eu sunt implicat ca om de pe teres al populaţiei pentru un colos care
societăţii, justifică marea încredere m general... Neaşteptat de energic, după o stradă şi ca om cu o anumită funcţie în therge bine. Şi, în plus. ani ţinut cont
viabilitatea ei... zi grea, dumnealui ne-a dat un sentiment acest proces. Consider şi eu ca mulţi alţii, de faptul că în judeţul Hunedoara exis
!n condiţiile grele ale tranziţiei, noi am de confort psihic şi i-am exprimat des că principala cale de realizare a refor tă foarte mulţi care lucrează în regii Şi
menţinut energic Societatea, n-am dis- chis admiraţia pentru neobişnuita pute mei este privatizarea. Bineînţeles, nu sin care nu au posibilitatea să se privatize
ponibilizat oameni, ba apt realizat şi in re de muncă, pentru echilibrul pe care-1 gura! Şi. de aceea, am adoptat o poli ze in regie. Şi atunci le-am dat şansa, cs
vestiţii pentru modernizarea fluxului teh insuflă Societăţii... L-am întrebat chiar tică a „porţilor deschise", chiar ani sti deschiderea de filiale in Petroşani, să par
nologic şi am prbbat viabilitatea acestui dacă nu va candida politic, având în ve mulat acei factori care s& influenţeze ticipe şi ei la ceva.
mare centru al oţelului românesc, inclu dere popularitatea de care, pe merit, se pozitiv accelerarea procesului de priva R. — Nu v-aţi gândit la divizarea a-
siv prin profitul concret bucură... A negat categoric această posi tizare, cestor coloşi in mai multe societăţi pen
R E P: Vă rog să exprimaţi în cifre... bilitate. Deocamdată mai are de „tras" R. — Deci, dvs. ca posesor de certifi tru ca lumea să nu fugă din cauza sec
5.5. : Rata rentabilităţii a crescut an vreo patru ani aici... cate de proprietate, le veţi folosi acum toarelor care nu merg bine ?
de an, cifrele evidenţiază că în 1994 pro In biroul D-Sale, demult, se află pe un sau veţi păstra unul şi pentru acel Fond I.C. — De unde ştiţi dvs că in SIDE
fitul corespunzător livrărilor este de 21,65 perete, ca un motto permanent, poemul ce Mutual care va deveni FPP-ul ? RURGICA S.A. sunt sectoare care merg
miliarde lei~. lebru al lui Rudyard Kipling „Dacă“ _. ÎJC. — Opţiunea Investitorului trebuie prost ?
RF.P. : Cei familiarizaţi cu logica econo L-am rugat să exprime starea sufleteas să fie una pe termen lung. El rru trebuie R. — Să înţeleg că merg toate bine 7
mică vor înţelege mai mult. Ce înseamnă, că a acelei seri şi a rostit o strofă din să se gândească că azi cumpără o acţiu I.C. — Eu, din informaţiile pe care le
ce ar însemna, dacă am avea o economie Radu G y r: ne şt mâine o vinde. Aste pot să facă am pe total, faţă de alte societăţi din
normală ?... „înfrânt nu eşti atunci când sângeri cei ce cumpără pachete însemnate de ac domeniul siderurgiei acest combinat mer
5.5. : Dacă ar fi una normală, cifrele Nici ochii când In lacrimi ţi-s ţiuni, Ori, un deţinător de 30, 40, 100 de ge bine. Divizarea acestei societăţi este
ar evidenţia un rezultat impresionant: Adevăratele înfrângeri acţiuni nu se poate considera un individ O problemă la care eu nu pot să răspund.
profitul aparţinând încasărilor efective Sunt renunţările la vis** care face speculaţii financiare pe bază Noi am practicat divizarea acolo unde
este de 5,175 miliarde lei. Ce aş mai putea adăuga ? Acest om ex de acţiuni. Cât priveşte Fondul Mutual, am considerat că facilităm privatizarea.
Acest profit asigură locul de lider So traordinar, jată, a ştiut să sintetizeze în nu este exclus să păstrez unul şi pentru tns& în condiţiile în care există legături
cietăţii în domeniu, o ipostază concuren. rezonanţă cu marele poet, propria-i cre acest fond. Dar asta nu înseamnă că îi tehnologice în diferite secvenţe ale unei
ţială, performantă... dinţă de viaţă. A înţeles şi vrea să trans sfătuiesc pe cei care au asemenea cer întreprinderi, consider ca inoportună di
REP.: Cei care cumpără acţiunile ce tre mită altora că Visul este cel care zideşte, tificate să facă la fel. Opţiunea de inves vizarea societăţii pe motivul că o secţie
buie să ştie cert ? în vremea acestei crize, poate că domnul tire e o opţiune personală. Eu unul îmi merge rău. E o părere personală. Deci
S.S.: Valoarea patrimoniului nostru este Samoilescu este unul din tot mai rarii pot permite să fac o investiţie cu un a- noi, pe total, avem informaţii în baza
extrem de ridicată. Opţiunea lor este jus Oameni. Ca în poemul lui Kipling. Cât numit grad de risc. Dar filozofia fondu de date. că .SIDERURGICA" Hunedoa
tă, firească şi sper că cifra spune totul: priveşte clarificarea „situaţiei create" la lui mutual este tocmai să evite riscul. ra are rentabilitate. Sigur că toate între
o mie de miliarde lei. Dar acest lucru tizării, în căzui metalurgiei hunedorene, prinderile au greutăţi, însă nu se emu-
conduce la un număr foarte mare de acţi poate prea grabnica declanşare a priva- Insă şt veniturile realizate ea acţionar fruntă cu dificultăţi de gradul celor da
uni. estimativ cam 24 de milioane le i! vom trăi si vom înţelege. al unui fond mutual sunt mai mici. la Reşiţa sau altele. Din acest punct da
Conchidem că, în cazul logic al urnii pro tn numele cititorilor „Călăuzei", mulţu R. — Cum v-aţi- gândit să privatizaţi vedere considerăm că va exista tu
fit foarte mare, dividendele să nu fie mesc pentru tot, _ ----- -, SIDERURGICA S.A. Hunedoara! . ■___ dealractivitate. ..... —------