Page 3 - Calauza_1995_265
P. 3

»CAtĂUZA“ — ----                            SĂpUmânii independent aflat î n   slujba tuturor oamenilor                                   pag.  3


      s
       Domnul   Ionel  Marcu  a  fost  primul                                                                          jâbă  dimensiuni  mult  mai  mari,  cu  res­
     H > M t  al  Hunedoarei  după  evenimentele               B u n ă   z iu a !                                      ponsabilitate  şi  respect  din  ambele  părţi,
     din  decembrie  1989,  apoi  deputat  In  Par­                                                                    în  dorinţa  de  a  fi  utili  unii,  celorlalţi.
     lamentul  ţării. ‘                                                                                                  REP.:  —  Deci,  credeţi  în  destinul  i»
       B S T :  —  Cam  se  transpune  in  pnfe-   „Nimic  nu  e  prea  mult, când  e  vorba                           mediat  şi  viitor  al  societăţii  pe  care  0
     aknea  actuală  M eaM   Des.  isW c .  dora-                                                                      conduceţi ?
     mtâm director ?                                                                                                     I.M.  —  Da I  Sunt  convins  că  vom  răz­
       IM .  —  Puţini,  poate,  iţi  amintesc  de       de  binele  semenilor  mei!“                                  bate  şi  am  încredere  în  colaboratori,  ei
     „ştefanul*  care  m-a  însoţit  in  canipania                                                                     sunt  primii  care  pot  şi  trebuie  să  se  mo­
     electorală  ţi  care  suna  a ţa :  .Nimic  nu                                                                    dernizeze.  (De  fapt  au  şi  început).  Mo­
     •   prea  mult,  căad  e  vorba  de  binele  se­                                                                  dernizarea  este  cea  mai  puţin  costisitoa­
     menilor  mei*—  Este  «m  crez  valabil  pen­  E N U l^ V lU   C U   IN G .  IO N E L   M A R C U ,  D IR E C T O R U L   S.C   re  pentru  că ştiţi  care  este  funcţia  finan­
     tru  mine,  ia  continuare.                                  „ M E R C U R  —  C O R V IN E X “   S.A-            ciară  a  agenţilor  economici  astăzi  şi  în
       Făptui că te  prezent conduc  o  societate                                                                      general.
    '  i i—  ii Tili  care'asigură  in  principal  pro­                                                                  Noi  nu  ne  putem  plânge,  avem  semne
                                                                                 forurile  competente,  rezolvând  obstaco­
     dusele  alimentare  pentru  Hunedoara,  Te-   bine  şi  eficient  in  momentul  oportun,  es­  lele  din  mers.»  pozitive  pentru  o  relansare...  Doamne  ar
                                           te  uria  din  condiţiile  actuale,  „Filtrul**
     Uuc,  Gheţari  ţ|  satele  de  munte   ţi  din                                REP. :  —  fii  anul  1990,  la  ideea  şi  cu   jută !  Şi  nouă,  şi  producătorilor  de  care,
     lacd  şase  comune  învecinate,  unei  popu­  intereselor  personale  să  fie  pe  un  plan                       din  păcate,  depindem».
     laţii  de  aproximativ  190 000  de  locuitori.   secund.  Mai  bine  poate  fi  pentru  noi,   sprijinul  Dvs,  am  editat  primul  săptă­  REP.:  —  fn  cazul  specific  societăţii,
                                                                                 mânal  liber  al  Hunedoarei,  ulterior  asu-
     In  această  perioada  dificilă   a  tranziţie!,   când  va  fi  şi  pentru  aproapele  nostru.  mându-mi-1  personal...  De  ce  a  încetat,   capitalul,  cred,  rămâne  inclusiv  cel  u-
                                             EEP.:  —  Recunosc,  în  formulările  Dvs,
     cred  că  spune  ceva.  Nu ?  Sâ  nu  credeţi   în  tonalitate,  o  anume  ardoare  politică,   este  altceva.  Este  suficient  un  singur  ziar   nian.
     că  aceasta  este  o  treabă  uşoară  sau  sim­                             editat  aici ?                          I.M.  —  Vedeţi  dvs,  în  capitalul  uman
     plă.                                  dar  interviul  nostru  îţi  propune  altceva.   I.M.  —  Timpul  şi  evenimentele  ultimi­  „modernizarea11  de  care  spuneam   mai
       Asigurăm  piaţa  cu  produsele  necesare   Care  este  stadiul  privatizării,  în  cazul  SC                    înainte,  prin  resurse  financiare  minime;
     şl  lumea  este  mulţumită  din  acest  punct   „Mercur-Corvinex"  SA ?     lor  ani  mi-au  dat  prilejul  să  parcurg  ex­  începe  să  dea  roade.  Este  un  lucru  ne­
     de  vedere.  Suntem  conştienţi  de  efortul   LM.  —  Suntem  în  faza  constituirii  „A-   perienţe  şi  evenimente  pe  viu  extrem  de   maipomenit  să  reuşim  să  rezolvăm  pro­
     necesar,  continuu,  pentru  a  răzbate  in   sociaţiei  salariaţilor  şi  conducerii  socie­  diverse.  Unul  din  ele  a  fost  imediat  du­  blema,  este  încă  mult  de  „modernizat"
     duritatea  economiei  de  piaţă  şi  a  realiza   tăţilor  comerciale  care  se  privatizează".   pă  Revoluţie,  când  am  devenit  Primarul   —  mă  refer  Ia  oameni...
     din  activitatea  societăţii  o  „adevărată  a-   Au  fost  multe  ezitări  generate  de  acte   Hunedoarei, — o cinste  şi o  mare  respon­  REP.:  —  De  ambele  părţi  ale...  tej­
     tscere",  atât  în  folosul  salariaţilor,  cât   normative  în  dezbatere,  sau  mediatizate   sabilitate  in  acea  etapă,  mai  ales  atunci   ghelei ?
     ţi  al  populaţiei  pe  care  o  deservim.  contradictoriu,  care  au  creat  nesiguranţă.   când'  o  faci  din  dorinţa  de  mai  bine  a   I.M.  —  Viteza  cu  care  o  facem  ne  ne­
                                           Lipsa  „Legii  patrimoniului  local"  ne  crea-
       REP.:  —  Eu  aş  elimina  ghilimelele,  şi                               semenilor  tăi.  Necesitatea  comunicării  în­  mulţumeşte,  încă...
     aş  spune  „servim**,  şi  nu  „deservim**».  ză  în  continuare  probleme  pentru  întoc­  tre  factorii  de  decizie  şi  oamenii  Hune­  EEP.:  —  Eu,  cât  constat  zilnic  in  o-
       IJH.  —  Problemele  sunt  foarte  diverse,   mirea  documentaţiilor  necesare  în  clari­  doarei,  în  ambele  sensuri,  a  generat  a-   raş,  observ,  sincer  vorbind,  o  sensibilă
     pornind  de  ia  gândire,  mentalitate,  ati­  ficarea  statutului  magazinelor  din  sate  şi   pariţia  săptămânalului  „Renaşterea  Hu-   schimbare  de  comportament  a  persona­
     tudine,  participare,  asumare  de  respon­  comune,  pe  care  societatea  noastră  le  are   nedoarei**.  Faptul  că  şi  acum  mai  recitesc   lului  din  unităţile  Dvs...  Schimbarea  vi­
     sabilităţi  şi  riscuri  care,  împreună  cu  co­  in  administrare,  ele  fiind  construite  de   câteodată,  când  am  timp  liber,  din  nu­  ne  dinlăuntru,  ceva  Intre  profesionalism
     lectivul  pe  care-1  conduc,  încercăm  să  le   cetăţenii  comunelor,  conform  Legii  1  prin   merele  acestei  publicaţii,  pe  care  le  păs­  şl  conştientizarea  reală  a  dependenţei  de
     rezolvăm  cât  mai  bine,  respectând  nor­  contribuţie  in  bani  şi  mUneă.  trez,  demonstrează  ce  loc  ocupă  în  a-   clienţi,  inclusiv  sub  tensiunea  firească  a
     mativele  şi  Legislaţia  în  vigoare...  Pretenţiile  Consiliilor  Locale  mi  se  par   mintirile  mele.  De  fapt,  chiar  numele  a   concurenţei  devenită  brusc  o  realitate».
       S E P .:  —  Normative  şi  legislaţie  opti­  fireşti,  dar  nesoluţionate  legislativ   în   fost  ca  un  imbold  dat  concitâdinilor,  de   Vă  dorim  împlinirea  aspiraţiilor  şi  vă
     m e?                                  favoarea  lor,  ceea  ce  conduce  la  impo­  participare  la  un  nou  început.  mulţumim   pentru  dialog.   Şi  aşteptăm
       IM .  —  Insuficiente  Unei  economii  de   sibilitatea  obţinerii  atestărilor  necesare   Eu  cred  că  a  fost  ceva  pozitiv  şi  ne­  oricând,  cu  simpatie,  tot  ceea  ce  faceţi
     piaţă  veritabile,  implicarea  fiecăruia  din­                             cesar.  Cred  că  în  Hunedoara,  acum.  dia­  în  domeniul  atât  de  important  pentru
     tre  noi  acolo  unde  ne  desfăşurăm  activi­  în  documentaţiile  noastre.  Am  conside­  logul  intre  populaţie  şi  factorii  locali  de   cetăţeni!
     tatea,  a  colaboratorilor,  a  factorilor   de   rat  că  nu  mai  putem  aştepta,   facem   decizie,  cât  şi  conducătorii  principalelor   I.M.  —  Nu  voi  uita.
     decizie  în  a  soluţiona  problemele  cât  mai  „paşi11  pe  calea  privatizării  împreună  cu  societăţi  comerciale  poate  şi  trebuie  să  EUGEN  EVU
                                    0
                                           Poşta  prietenilor  Călăuzei                             Să  nu-i  uităm  pe  părinţi,  că
     j    Farm acistul          I    Dl  Alb  Mihăilă :  Prin  amabi­  tă  pensia  de  asigurări,  iar  15 506
     i             i                litatea  doamnelor  de  la  Oficiul   lei  —  pensie  suplimentară.   In   ne  bate  Dumnezeul
                                                                  perioada  23—28.  04.  T995  veţi
                                    de  pensii  şi  ocrotiri  sociale  vă
     j         casei            |   dăm  următorul  răspuns :     primi  pensia  şi  pe  perioada  res­
                                     Vi  s-a  stabilit  o  pensie  de  in­  tantă;  respectiv  lunile  ianuarie,   D -L E   R E D A C T O R   ŞEF
                                    validitate  gr.  II  de  80 975  lei  (to­  februarie  şi  martie.  Am  îndrăznit  să  vă  trimit  acum  când  bătrânii  au  nevoie
     j   F r u c t a   d e      i   tal),  din  care  65 469  lei  reprezin­  DORINA  MOŢA         aceste  câteva  rânduri,  datorită  de  ajutor.  Scriind  această  poe­
                                                                                                   faptului  că  unii  copii,  ajunşi  zie,  poate  la  unii  li  se  va  îm­
     *                         j
                                                                                                   oameni  mari  şi  Ia  casele  lor,  prospăta  memoria,  aducându-şi
     J      g r e p f r u t     !    Elementele  esenţiale  cerute de                              au  uitat  de  părinţii  care  i-au  aminte  de  cei  rămaşi  singuri
     I  Fructul  originar  din  Asia, .                                                            crescut  şi  aceştia  au  ajuns  ai  şi  neajutoraţi
                                                                                                                                       Cu respect,
                                                                                                   nimănui.  Mă  intrigă  faptul  că
       este  astăzi  cultivat  pe  supra- I   lege la desfacerea disciplinară a                    se gândesc doar la persoana lor,  CAROLINA TIBESGU
       feţe  intinse  şi  mai  ales  con- ;
       sumat  în  toată  lumea,  dato- i
     I                                                                                               Să  tii  bătrân,  uitat  de  toţi
      rUă  proprietăţilor  sale  remar-  j   contractului  de  muncă
       cabile.  Grepfrut  este  căutat i                                                           In  ţaţa  casei,  şedea  un  biet  bătrân
       in  primul  rând  pentru  urmă-  I   Consider  că  este  de  actualita­  va  fi  însoţit  de  probe  scrise,  do­  Pe-o  bancă  învechită,  făcută  din  străbuni
       toarele  sale  calităţi:  aperitiv   te  abordarea  temei  de  mai  sus   cumente,  declaraţii  etc ;  Stătea  pe  gânduri  moşul  că  nu  avea nimic
       şi  tonic,  drenor  hepatic  şi  re- |   pentru  societăţile  care  au  anga­  —  existenţa  la  dosar a  unei  a-   El  se  gândea  la.ceia.  ce  l.au  părăsit.
       nai,  depurativ,  digestiv,  an-  •   jaţi  cu  contract  de  muncă,  deoa­  nalize  a  faptelor  incriminate  in­
      tihemoragic, vitaminizant. ener- j   rece  prevederile  Legii  nr. T/1970   clusiv  nota  expUcativă  a  persoa­  Crescut-a  copii  moşul,  dar  nimeni  nu  ştia
       gizant.  De  aceea  este  indicat ,   şi  ale  Codului  Muncii,  cu  mici   nei angajate ;  Nici  moşul  stând  tot  singur  la  nimeni  nu  spunea
                                                                                                   Se  ruga  bătrânul  la  bunul  Dumnezeu
     i  in  boli  ca:  insuficienţă  bilia- \   excepţii,  nu  au  fost  abrogate  şi   —  luarea  măsurii  de  desface­  Sâ-i vină  copilaşii,  să-l  scape  de  la  greu.
       ră,  anorexie,  oboseală,  afec- '   ca  atare  se  impune  cunoaşterea   re  a  contractului  de  muncă  să
       ţiuni  febrile   şi  pulmonare,   şi  aplicarea  lor  în  mod  corect.   se  facă  numai  de  către  organul   Din  zece  copii  moşul  pe  care  i.a  crescut
       fragilitate  capilară,  dispepsii, I   Astfel, pentru luarea  măsurii  ex­  abilitat  de  lege  în  acest  scop:  Nici unul  na  îl  ceartă,  aşa  cum  ar  fi  vrut.
       intoxicaţii,  pletoră,  artrită.   |   treme  de  sancţionare  în  condi­  —  potrivit  art.  134  (1)  din  Co:   Sunt oameni-  man  ca  toţii,  şi  au  făcut  şi  caile.
         Se  foloseşte  sub  formă  de i   ţiile  art.  130,  aiin.  1,  Ut.   din   dul  Muncii,  desfacerea  contrac­  Sunt  cu  maşini  la  scară,  dat  suiletu-i  departe.
       suc  (3  pahare  pe  zi,  înainte •   Codul  Muncii,  conducerea  socie­  tului de  muncă  se  stabileşte prin   Benzina  este  scumpă,  suflet  nu  au  nimic.
      de  mese,  simplu  sau  îndulcit J   tăţilor  trebuie  să  aibă  In  vede­  „dispoziţia   scrisă  a  conducerii   Nici  chiar  nepoţii  nu-J  caută  pe  al  lor  bunic.
      cu  miere/,  precum  şi  în  sa- \   re  următoarele  elemente  (proce­  unităţii,  cu  arătarea  motivelor,  a   Au uitatt  şi  casa  în  care  s-au  născut.
      late  de  fructe,  amestecat  cu  *   duri)  esenţiale  cerute  de  lege:  prevederilor legale pe care se în­  Au  uitat  părinţii.  care  i-au  crescut.
      portocală,  banană  şi  mere.  A-1   —  existenţa  unei  fapte  deose­  temeiază,  a  termenelor,  piecmn   Rămas-a  moşul singur,  baba  i-a  murit
      ceasta  salată  constituie  un  ne- '   bit  de  grave  a  persoanei  anga­  şi  a  organelor  la  care  măsura   Ferice  e  de dânsa,  că  nu  ştie  nimic.
      întrecut  ener gizant  mai  ales |   jate ;                 se  poate  ataca**               N-arc ea  sâ  ştie.  ~e  *'ar  cop ti  Io-
                                                                    —  aceasta  se  comunică  în  ter­
      pentru  copţi  şi  bătrâni.   j  —  şeful  de  compartiment  (sec­  men  de  5  zile  de  către  unitate   Cd  nu  maţ  vin acasă  şi că  nu  li-e  dor.
                                    ţie,  atelier,  serviciu  etc.)  va  pro­  şi  işi  produce  efectele  la  data   Mai  in  ţos  cu.o  casă.  stă  o  biată  babă
                     CERASUS    •   pune prin referat desfacerea con­  comunicării.                Care  ca  şi  moşul  şi  ea 'se  întreabă
                                                                                                   Ce  se-ntămplă  oare ?  De  nu au  nimic ?
                                    tractului  de  muncă,  care  va  ex­  CAROL BORA,              Cine-o  să-:  îngroape  atuncea  când  se  sting ?
                                    plica  fapta  deosebit  de  gravă  şi  — economist expert  —   Pe  la  ei  adesea  trece  un  copil
                                                                                                  Copil  sărman  săracul  rămas  aşa  de  mic
                                                                                                   Le  aduce  apă  şi  le  tale  lemne.
                           PANTEONUL  MOŢILOR                                                      Le  dă  şi  de  mâncare,  şi.ncearcă  să-i dezmierde.
                                                                                                   El  le  /ace  focul.  în  micul  tor  cămin
                                                                                                  Apoi  le spune  basme, şi apoi se-nchină.
                     un  proiect  pe  măsura  istoriei                                            Se roagă-ntruna moşul la banul Dumnezeu
                                                                                                  Să-i  vină  copilaşii  că.i e  tare  greu.
                                                                                                  Doar o dată moşul,  t rea  ca   i mal vadă
       La finele  lui  martie, 4a  Ţebea.   Capul  de  afiş  a  fost  fără  în­  ră,  un  muzeu,  un  amfiteatru  în
     prin  grija  Consiliului  Judeţean   doială  proiectul  cu  denumirea   aer  liber, ,un  hotel  conceput  ca   După-aceea  poate,  să  meargă după  babă.
     Hunedoara.  Direcţia  de  Urba­  semnificativă   „PANTEONUL   un  spaţiu  de  cazare  monahal  şi   Dar din lori  copiii,  pe  care  el  îi  are.
     nism  şi Amenajarea  Teritoriului,   MOŢILOR".  Concursul  organizat   un restaurant. Toate acestea sunt   Nu  vrea  să  vină  nimeni,  să-i deie  de  mâncare.
     a  dhii  vicepreşedinte   Cornel   Ia  nivel  naţional,  pe  această  te­  gândite  în  ideea  unui  efect  uni­  Dacă  vede  moşul  c i  nimeni  nu.I  caută
     Burlec  şi  a  dlui  arhitect  şef  Ion   mă,  a  fost  câştigat  de  un  colec­  ficator  cu  cimitirul  din  vecină­  Face-o mare jalbă,  şi cu  ea se-ndreaptă
     Constautineseu,  a  fost  întrunită   tiv  de  proiectanţi  din  Bucureşti,   tate,  cu  Gorunul  lui  Horea  şi   La  toţi el  le  trimită  câte  o  scrisoare.
     comisia de  avizare a unor proiec­  condus  de  tânărul  arhitect  Mi-   Mormântul  lui  Avram  Iancu.  cât   Şi  singur  el  se  duce.  la  cimitir,  şl  moare.
     te  urbanistice  de  detaliu  de  in­  hai  Butnaru.         şi  pentru  a  nu  concura  în  înăl­  Din  tot  ce-a  avut  moşul,  copiilor  n-a  dat
     teres  pentru  locuitorii  judeţului   Din   prezentarea  făcută   de   ţime  biserica.      A dăruit  totul  la  bietul  sărman.
     nostru.  Au  fost  de  asemenea  in­  domnia sa, până la cele mai mici   Proiectul  a  fost  primit-cu  en­  Nici el  n.aveă pe  nimeni,  şi nici unde  să  stea,
     vitaţi  reprezentanţi  ai  primârii-                         tuziasm  de  cei  prezenţi.     Dar  l-a  dat  moşul  totul,  pentru  mila  să.
     lor,  ai  cultului  ortodox,  ai  „Ve­  detalii,  am  reţinut  că  acest  e-                                                 I IBESCU CAROLINA.
     trei  Româneşti",  directori  ai  u-   dificiu este  proiectat  ca  un  com­                                                 str. N. Bălcescu, nr. 40,
                                                                       N1COLAE CREPCIA,
     nor  instituţii,  cetăţeni  din  ioca-   plex  monumental  în  care   vor   Viceprimar al comunei                                  Orăştie
     litaţile  Ţebea  şi  Baia  de  Criy.  funcţiona  o  universitate  de  va­  Vaţa de Jos     I
   1   2   3   4   5   6   7   8