Page 5 - Calauza_1995_266

M Săptămânal Independent aflat în slujba.tuturor garofailgr
c AlAu z a ^ 5 '
lubrkfl bW ntflici yatru tot omul
La cererea citita’ilor publicăm j

PENTRU VIITO RII STUDENT! LAM E D IC IN A ) Pentru lipsa de calciu
Profilul 0MEDIC1NA .(cu excepţia specializării FIZIOKI- * Se prepară un întăritor’din 10—15 lămâi, 10 loc cald, întunecos şi, periodic, se îndepărtează
JIETOTERAPIE) . : ; ! * f | ouă proaspete cu coajă albă, 360 gr miere şi un spuma de la suprafaţă şi se amestecă bine cu O
— Biologie (clasa a Xl-a) — scris : * pahar de coniac bun (de struguri). Se iau cele 10 lingură de lemn. întăritorul este gata când nu se
— Fizică (fizica moleculară şi căldură, electricitate, optică) I
ouă crude şi se pun intr-un borcan, iar peste ele mai formează spumă: Atunci el se strecoară şi se
— scris . _ ■■■ ■ 1 ;■ . ■ ■ î ; se pune sucul de la 10-lămâi, încât să le acopere. păstrează neapărat într-un loc rece şi întunecos^
Ghimie organică — seris ' ■ Borcanul se acoperă cu o hârtie neagră şi se păs­ într-un borcan de sticlă neagră.
Profilul MEDICINA (numai specializarea FIZIOKINETO- I trează la loc rece, întunecos, până când. coaja ouă- Se ia din preparat, de două-trei ori pe zi, după
TERAPIE) j lelor se dizolvă complet (de obicei una până la 2 mese. După 2—3 săptămâni prgparatul nu m al'
— Biologie (clasa a Xl-a) — scris I săptămâni). De îndată ce coaja se dizolvă, iar ouăle este bun şi trebuie refăcut. (Data viitoare: Pen­
— Fizică (Fizica moleculară şi căldura, electricitate, optică) * devin o masă subţire, se adaugă mierea şi conia­ tru hernie).
■ — scris'" I cul şi se amestecă bine. Se lasă la macerat într-un
Profilul FARMACIE
— Ghimie anorganică— scris
— Ghimie organică— scris Descifrarea caracterului (II)
— Bilogie (clasa a IX-a) — scris.
Iată-ne din nou împreună! noaştere, dar şi senzualitate sulta caracteristicile, veţi con­
MUWW^MVUVUWVVVWVWWVVVVVUVtnmVVVVVVVVWWWWWVVVVW
V-am stârnit interesul cu pri­ dusă până la desfrâu şi destră­ stata lucruri foarte interesan-
PROFESORUL UNIVERSITAR DOCTOR IO N DRĂGAN, mul episod al acestui serial? bălare. Deci, astea sunt cate­ ' te. Mersul sprinten, agitat ca­
SE CONFESEAZĂ LA „C Â LAU ZA" Nu doresc să aflu răspunsul ;a* goriile în caro sunt împărţite racterizează dezordinea, ia*,
cum, poate Ia sfârşitul serialu­ braţele, dar după cum vedeţi mersul lipsit de vlagă, cu vâr­
Şcoala de altădată lui vă faceţi puţin timp pentru şi trăsăturile de caracter diferă spre interior denotă lenea.: Ana­
uşor; întoarse
ful picioarelor
impresia voastră.
de la caz ia caz. Mergând mai
a-mi scrie
Dacă nu aveţi răbdare până departe, să dezbatem, problema litic, meticulos ; dar şi ezitant
EXAMENUL DE ADMITERE atunci, puteţi face observaţiile abdomenului. 'Abdomenul larg, întâlnim Ia semenii noştri ca
J Acest eveniment mi-a ră­ Normală, unde urma să dau pe adresa ziarului, cu menţiu­ mare, este caracteristic tipu­ mersul cu paşi mărunţi: Mulţi
mas în amintire nu prin con­ examen, am început să salut nea pe p lic: „DESCIFRAREA lui îngâmfat, iar abdomenul dintre noi suntem timizi şi ne­
ţinutul lui, ci prin atmosfera Pe toată lumea. CARACTERULUI". Cât din ceea hotărâţi, şi suntem uşor do re­
în care. s-a desfăşurat şi prin Aceasta până mi-a atras tata ce, aţi luat la cunoştinţă aţi pus cunoscut prin mersul păşit pe
drumul până la Deva, pe car atenţia că aici, în oraş, nU în practică? Timpul nu este SĂ ÎN V Ă ŢA M vârfuri.' Trăsături de caratele*
re-1 făceam prima dată cu a- saluţi pe -toată lumea, decât pierdut, aşa că puneţi în prac­ A NE CUNOAŞTE negative (fals, viclean şi şiret)
cest. mijloc de locomoţie — pe ce-i pe care îi cunoşti, tică ceea ce invăţaţi I îmbinaţi no „arată" persoanele care pă­
trenul. îl-am conformat recomandă- practica cu teoria. Este cel. mai şesc oblic. înţeleptul, cumpăta­
M-am despărţit întristat de rii tatălui, deşi mi s-a părut uşor şi rapid mod de a învăţa. tul si hotărâtul îl recunoaştem
mama, care m-a condus cu la- ciudat, deoarece la Bretea sa- Şi acum la treabă. strâmt scoate în evidenţă cali­ prin faptul că păs drept
crimi în. ochi până la capătul - lutam pe toţi cei întâlniţi, de Deci, reamintesc, ne ocupăm tăţi ale omului de afaceri, prin­ - înainte, -uniform - şi liniştit. Bate
uliţei, m-a sărutat pe amândoi acasă până la şcoală şi de la de studiul „FIZIONOMIEI". • în tre care severitatea şi perseve­ nervos din picior, când stă ,pe
obrajii şi-apoi s-a întors acar şcoală până acasă. Că aşa ne episodul trecut am studiat: renţa. Aventurierii, din acest loc, iar când mergo are pasul
să, la treburile gospodăreşti, spunea învăţătorul. \ statura, umerii şi pieptul şi studiu, ,se pare că au abdome­ Scurt, grăbit şi pripit şi carac­
hohotind de plâns. După ce am intrat în curtea trăsăturile lor de Caracter. As­ nul păros, iar abdomenul fără terizează pe cei inconstanţi, ne­
Cu acest sentiment apăsător, şcolii normale, tata s-a des- tăzi ne vom ocupa de braţe, păr denotă slăbiciune. răbdători, insensibili dar şi ca­
al despărţirii, am făcut drumul părţii >de mine cu următoare- abdomen şi picioare. Să înce­ înclin să cred că subcapitolul pabili de orice.
până la i gară, care era şi este le vorbe : „In caz că nu şti pem cu fiecare pe rând. Bra­ legat de picioare va da multă Starea încălţămintei după două
în capătul de apus al satului, şi nu reuşeşti la examen, să ţele lungi denotă generozitate bătaie de cap băieţilor.' Picioa­ luni de utilizare a făcut, în lu­
Era o dimineaţă ceţoasă de nu ,te necăjeşti, că acasă ai ce şi cutezanţă; braţele scurte ca­ rele lungi arată nobleţea şi mă­ mea sociologiei! şi psihologiei,
toamnă. să Iucri: te aşteaptă, boii şi racterizează desfrâul; braţele rinimia, iar la polul opus pi­ multă vâlvă. De ce ? Simplul
După ce am urcat, cu o a- vacile". fără păr, lucioase, „demască* cioarele scurte şi nervoase de­ S-a considerat a fi Un aspect
numită teamă in tren . (deşi După această „îmbărbătare", firile răzbunătoare. Să trecem notă cutezanţa şi tăria, dusă care nu trebuie folosit' în stu­
aveam 14 ani, urcam pentru tata a plecat la „piaţa dc acum la braţele cărnoase, tari până la cruzime. Mult discuta- diul caracterelor. După miâţe
prima dată în tren, m-am pos­ porci", pentru a se interesa de (după care. fetele se dau în ta problemă, în cercurile băie­ studii s-a ajuns Ia următoarele
tat la Un geam. De aici ve­ preţul lor, că avea şi el de, vânt), caracterizează persoane­ ţilor, a picioarelor în x, este re­ concluzii: -tocitul tălpii în mod
deam minunea minunilor: stâl­ vânzare. le muncitoare, active şi cu un zolvată prin trăsături ca răufă­ egal, pe toată suprafaţa, îi ca­
pii de telegraf, pomii şi hal­ Nu i-am simţit lipsa decât temperament mult invidiat dp cător, escroc lacom şi ironic. Pi­ racterizează pe bărbatul energia
tele de pe marginea căii fe­ după ce am terminat prima cei din jur. Persoanele cu bra­ cioarele în ţomră de O caracte­ şi femeia devotată. Un bărbaţi
rate fugeau în timp ce noi probă scrisă. Când am auzit. ţe cărnoase dar moi, sunt rozul-* rizează nepăsarea. Grosolănia uşuratic, dar şi cu iniţiativa, ri
stăteam pe loc, doar puţin le­ întrebările părinţilor, colegi- tatul tipului flegmatic. Braţele caracterizează genunchi groşi • toceşte talpa in partea din afa* 1
gânândU-ne. lor, veniţi din Oltenia: „Câte strâmbe denotă setea de câştig, şi greoi, dar şi talpa mare. Tal­ ră. Lipsa de hotărâre, bunăvoin* i .
Şi mai mare mirarea mi-a propoziţii găsişi Mitică?” sau caracterizat drept „tipul mer­ pa mică denotă nesiguranţă şi ţă la femei, caracterizează pen i .
fost faţă de rapiditatea (lim- „Cât- scriseşi ia compunere, cantil" . Trăsături de caracter; moliciune, iar talpa scurtă, lată soane care tocesc talpa în pa*- j
pul scurt) îrt care am ajuns: Costică ?“ . Pentru aceşti pâ-f ca:.neruşinarea, şl obrăznicia în- , şi îndesată reprezintă intelîgen- tea dinăuntru (interior). Orga,
fusesem Ia Ilia de mai multe rinţi, veniţi de peste munţi, tâlnim la persoane cu braţele ţă şi senzualitate reduse. V-aţi liul şi îngâmfarea se întâlneso
| ori pe jos şi' făcusem aproape „pe Defilău" cum ziceau ei — păroase, (ATENŢIE !). Diferenţă gândit vreodată că specialiştii la cei care tocesc călcâiul.
] o oră, iar acum, deşi mi s-a esenţialul nu era „preţul por- care există Intre cele două sen­ iau în considerare mersul şi Până la numărul Viitor, v8
j spus că. Deva se. află la peste Pilor", ci- reuşita lui Mitică şi suri: păroase şi foarte păroase) starea încălţămintei ? doresc îndeplinirea tuturor do* !
| 28 de km de satul nostru, nu a lui Cosţică Ia eXhmen. A- caracterizează persoanele care Pare foarte ciudat, dar în ă- rinţelor şl BAFTA M A X IM A 8 .
! făcusem nici o oră. - ceasta m-a făcut să mă în- fac multe 'eforturi pentru cu-
Din gară. până da Şcoala tristez puţin, (Va urma) | celaşi timp, după ce veţi con- CRISTI B. *■
W .V .W .V .V A W V A V .V W W A '.W W .V W .W A W A V .V .V .V .’ v ^ w v w ^ w v i\ V k W / iY «% v ^ w iN v v y Y w w ^ iV A V V w v iftiV .v V iW < -» v v y w y | :
A L O I
T8&79 \//o/ r —
n ? ■ HCfj > e u 6t.i ACWIP ŢAyrs-
M t
■ ■ :: TiST/
OtHiar- p/iETU/r hJftMO* r »
uJMdm. TAL \ T â o / VAl/L'C
■: j. / • ir
-*
1
■■ ■- ■■ • ■ - ..
CO.PH W n / y t ^— -—
JEJJjtfcJ'X cfiT ► \
JiVSJi. f-4 . '
' -■ "! '•
Tttr ............. — : . . COUTA4 ' r - ; . DEZLEGAREA
: ir ( INTEGRAMEI „PRETEXTE** i.
:Ziy//r- . :r I — p . _ v — U — G — A —* ;•
m i m T-APTE - > C — INCOMENSURABIL —
■7>tz • emicE TA LA N — AM ORALA — V * i
CGilAU : SELIE — IT I — A T — RAIC0V f
i-------- r~ ........ — -—
hi t *- ■■■ * c o n j of­ , — ŞLEPURI — CEP — SOŢIE— I
S iT( - A M — N —• SIR — SOG — O- I
.__t- L—— J erte v
■ TOVA — PETICIT — STARKJS, l
iJf-IA N TRGPfi'j!
C1STIGĂTORII
1 H - i s/OABA
j i P e n a CONCURSULUI
PRO-BINGO, DIN NR. 265
i i
1 S£>t£ ! Premiul întâi a fost câşti­
' i . _ _ ? r _ gat de d-na I ILIPESG LE-
thtr/Mi - , ** NUŢA, cartier Gojdu, bl. K9,
tjfi n Mtr/?u ap. 32, loc. Deva, jud. Hune­
CU& r > • ’ . ■- * doara.
\'fitoun
Au mai câştigat, la numă­
— ■’p * rul 264 : d-na NEDA MARJA,
L .. ACJfLtti str. Prepeliţei, nr. 3, bl. 7,
■
sc. A, ct. 4, ap. 10, loc. Vul­
r1 c ■ J ••• ' i > ' ; i can, judeţul Hunedoara, şl
p • i ' /. • *3-n. * ■: d-na SÂRB HOJHCA, Ioc.
Glodghileşti, corn, Zam,; jude­
ţul Hunedoara.
VICTOR IAŢENCO