Page 2 - Calauza_1995_267
P. 2
EVENIMENT ANUNŢ MARTOR
România din 9ba&a%aJUa hlicăm din nou «dresa centrului
Pentru cititorii interesaţi, pu-
de recrutare a Legiunii Străinei Un nou sSiaş de închinare
Mai bine de trei săpt&mâni a durat la Chişinău greva M
manifestaţiile studenţilor fi elevilor. Ele an fost îndreptate ADJUTANT C n f A UBfc Nu de puţine mi, cineva tmi aduce satul natal fnatafoo
contra deciziei Ministerului Învăţământului, luată Ui mijlociii CHEF DU FOSTE DE RE- ochilor. Nu de puţine ori, ajung acolo unde mă întâlnesc cu
lunii martie, ce prevedea, ca de acum înainte in gimnaziu, li CRUTEMENT DE LA LEGlON atâţia oameni buni şi cu credinţa sfântă in Cel de Sus. Bea,
cee ţi instituţiile de învăţământ superior să se predea „Istoria str a n g e r e-m e tz după cum ne spune dicţionarul înseamnă buruiană rea, dar,
IJB.P. NR. 8 5793® METZ AR-
Moldovei", în loc de „Istoria României'4. MEES, Tel. 97565712. după ceea ce constată, cine vine aici, (fie doar o singură datâl,
La aceste manifestaţii de protest ale tineretului studios din este un sat de oamriti care te invită la masă, care îţi sar ta
Chişinău s-au alăturat cadrele didactice, dar fi alţi cetăţeni. ajutor ia necaz, la greutăţi. Casele şi curţile dovedesc din pita
Trebuie remarcat că revendicările de natură economică ce vi UN APEL PENTRU A neodihna acestora. Ţarina arată şi semănată aşteaptă recolte
zau majorarea burselor şi a salariilor profesorilor, reducerea bune. Şi, parcă mai mult ca oricând, acum în preajma Sfintelor
tarifelor de transport pentru studenţi etc, au trecut pe plan se GĂSI TREI FAMILII Paşti, oamenii par mai, luminoşi, mulţ mai calzi la vorbă. Am
cund, în prim-plan fiind revendicările cu însemnătate naţio DORNICE A LUCRA LA cut nu de multă vreme pe lângă cimitir şi am văzut străda-
nală, faptul, că moldovenii sunt români şi au limba de vorbire ŢARĂ S : 'multora de a îngriji mormintele părinţilor; ale rudelor. Bi
comună. serica vedre nu peste iirkiltă vreme va rămâne Un sălaş ăl istoriei
Astfel că teoria „m oldovenism uluifabricată pentru pri Preotul A. Ciuhandu, vechi satului. In apropiere, s-au ridicat ridurile şi clopotniţa unei
ma dată în laboratoarele „tătucului Stalin", cade, iar scăldatul prieten al publicaţiei „Călăuza" biserici noi. Iată un lucru de mare bucurie creştină. Vreme de
în ape tulburi a guvernanţilor de la Chişinău, pro-moscoviţi, se ne solicită să anunţăm în ziar aproape o sută de pni, ăcest sat, nu s-a putut mândri cu un
clatină. Cu toţii dorim ca înţelegerea dintre greviştii tineri şi că are nevoie de trei familii de şălaş nou dc rugă şt închinăciune, aşa cum satele din jur au
guvernul de la Chişinău, ce prevede ca istoricii şi lingviştii Re oameni nevoiaşi (pot să aibă şi de mulţi agi, biserici falnice şi încăpătoare pentru creştinii
publicii Moldova să facă posibilă în scurt timp revenirea ia copii mici), care s& dorească ăi lor. Aici, a» fost doar intenţii. Părinţii şi bătrânii satului ştiu
„LIMBA ROMANA“ şi „ISTORIA ROMÂNIEI“ să devină fn muncească ii să trăiască- la ţâ adevărul, dar pac,-jsaă şic „s ă ,« » mai dezgropăm morţii". Unul
fapt împlinit. ră, în Bihdr? Cei interesaţi se dintre cei care a trecut de la „ intenţii" la fapte este tânărul
Aşadar prin manifestaţiile de la Chişinău, Basarabia s-a pot prezenta la redacţia „CĂ preot Miron Pârva, fiu ol satului, inimos şi hotărât, care nu
reabilitat. In urmă cu cinci ani se manifesta cu portretul şi LĂUZĂ", spre a studia oferta s-a lăsat pradă greului. A organizat munca, a ţinut socoteala
perestroika lui Gorbaciov. Acum ca şi la Revoluţia tuturor ro părintelui şi harta zonelor res cinstită a banilor şi cu ajutorul Bunului Dumnezeu, la viitoa
mânilor din 1989 s-a protestat cu tricolorul găurit, semn al pective. Nu se dau relaţii prin rele sărbători de Paşti ale anului 1.990, creştinii Bozului var
lipsei Basarabiei din trupul ţării. Este de remarcat solidarita telefon sau scrisoare. Este ne putea păşi in noul lăcaş.
tea studenţilor români cu cei de la Chişinău şi hotărârea lor voie ca redactorul nostru V. Să le ajute Dumnezeu şi preotului şi. tuturor să ducă la bun
de a pune mâna pe arme intru apărare, dacă Armata a 14-a Râureanu, să vă cunoască per sfârşit tot ce au început şi gândesc în continuare. ,
Rusă va interveni. STELIAN DEN A sonal. Asta e dorinţa părintelui MIRON TIC
şi trebuie să o îndeplinim. (LP.)
SÂNGE, PETROL Şl CONTRABANDĂ Fericiţii câştigători ai premiilor
Un contrabandist (D. Petru), tal spunea că „pe Glisară Du sârb, şi al observatorilor ONU ?
Îmi spunea: „N-au ce să ne to nării se află: stocat mal mult Un confrate nota: „Sateliţii de la chichiţe b din martie
că, dom’le, ei trec oficial canti petrol decât există pe toată Va urmărire amplasaţi pe orbita
tăţi mari de carburant la negru lea Prahovei11,' şi că, vezi Doara- pământului pot observa trece încheiat astăzi §2. 04. 1905 )a sediul redacţiei „Călăuza*?,!
şi iau mărci, nu glumă. Aşa că, ne, „oamenii legii nu pot inter rea unei cutii de chibrituri dift- din strada 1 Decembrie, nr. 27, cu ocazia tragerii la sorţi g
bătălia noastră cu rechinii pu tr-un buzunar in sătul, darămite răspunsurilor corecte la concursul de chichiţe, apărute în nr.
terii nu va înceta niciodată. veni decât atunci când carbu coloanele de cisterne cu octani 260; 351; 362 ; 263, luna martie a.c. \
Trebuie să trăim şl noi". Nu poţi rantul este trecut peste grani- care împânziseră toate drumu Juriul., format din : dl Bălgrădeanu Alexandru, administra-1
să nu-1 crezi, dar nici să fii de rile Olteniei şi Banatului şi ale tor al firmei „Editura şi Casa de comerţ Regina". dl inginer'
acord cu fărădelegile lor (ale „CĂLÂUZA" ALĂTURI malului cuscrilor". Deşi târziu, Ciprian Alic, 4-na Turda Domniţa, prozatoare, din partea citi-!
contrabandiştilor). Mai nou, par DE GRĂNICERII DE PE se Încearcă să se dea „undă ver torilor, d-na Gaşoar Adriana, din partea cititorilor, dl Vaieriu
că în disperare de o cauză mai de" pentru paralizarea filierei Râureanu, din partea redacţiei „Călăuza". !
bună, se întreprind din când în CLISURA DUNĂRII mafiote a benzinei de către toţi
când razii. Unele dau rezultate, aceiaşi care până acum au o- 1. Pentru chichiţa din numărul 269/1995. oâştisător este dă'
altele se sfârşesc în gol. Nimic Ducă Vasiliu, din -Hunedoara, -str. Mihai Viteazu, nr. 15, bl. B?,!
de zis, raziile sunt Binevenite, ţă“ . Am crezut că este a glumă biăduit-o, profitând chiar de pe ap. 35.
se naşte totuşi o mare între sinistră 1 Sate ca Pescari, Du- urm a'ei. Dar nici mafioţii nu 2. Pentru chichiţa din numărul 261/1995, . câştigător este1
bova, Moldova Nani şi cea Ve
bare: de ce atât de târziu ? în che au devenit Intr-im timp dorm, «u găsit o formă „masca d-na Neacşu Viorica, loc. Petroşani, str. Aradului, nr. 36. !
trebările au şi o mai mare doză tă* legal, Înfiinţând o reţea de 3. Pentru chichiţa din numărul 262/1993, câştigător este'
de suspiciune dacă ne gândim scurt localităţi de milionari, ta staţii mobile PECO in toate lo d-na Ceauş Viorica, ci:n Vulcan, str. M. Viteazu, bi. Fi), ap. 8.!
că observatorii ONU, pentru valută, prin contrabandă. $i- calităţile vecine frontierei. Iar în 4. Pentru chichiţa din numărul 263/1905. câşticâtor este
respectarea embargoului impus atunci, nu este omeneşte săne curţile localnicilor de pe Clisura dl Nicolae Dorin, din satul Ilărţăgani, corn. Băi ţa, jud. Hune-'
vecinilor bat Dunărea in ambar întrebăm dacă nu cumva tot Dunării se află de asemenea doara.
caţiuni luxoase de crezi că nu acest trafic „la negru* * s-a făcut cisterne pline de carburanţi W S W V .W A W S A W W .V X W A W A W M .W M W A V ,V iW W I (W
mişcă nici un val fără ştirea cu acordul tacit ai tuturor: şi al „Revoluţionarii trebuie sa ia
lor: Un demnitar guvernamen guvernului român, şi al celui DBHU COSÎAUAN
V din nou puterea în stat...”
ÎN INIMA UNGARIEI, LA VREME DE MANIE(IU) (Urwar* din pag I) iii sunt acum în mare măsură
Un personaj cu adevărat im ţia la ceea ce ştiu şi fac ei. Asta La prânz, vin hotărât şi mă marginalizaţi, şomeri, astfel ■ că
portant pentru urbea Szolnok- ne omoară pe noi— aşez Ia masa d-lui Santha. In- trâ cât vom reuşi acest lucru nu mai au nici o sursă de exis
ului era primarul. Îmi pare Nu -pot pierde prilejul aă vă tru-n vorbă şi U Întreb cât e de • Ne declarăm în opoziţie, ex tenţă. De aceea, credem că re
sincer rău că am uitat cartea povestesc şi ceva nostim, pen adevărat sau nu ceea ce s-a poziţia este şi tactică şi strate voluţionarii trebuie să ia din
de vizită a dumnealui la hotel dulând Intre nostim şi nu mai scris ta toate ziarele din Româ gie pentru noi • Pentru a mer nou puterea 'în sta: şi aceasta
şi nu-i mai ştiu numele. In ştiu ce._ nia despre dumnealui- Omul e ge treaba bine, trebuie să exis să se facă prin FDR # Au exis
fond, numele contează foarte La un moment dat am remar amabil şi îmi răspunde, încer te reglementări clare pentru tat propuneri de alianţă, mai
când să reproducă din memo
puţin faţă de ceea ce a făcut şi cat un personaj Intre două toate instituţiile statului » Pen demult, cu partidul dlui Cîm-
rie ce a discutat cu ziariştii şi
face primarul acesta, de numai vârste, care nu prea comunica ce a ieşit din discuţiile avute... tru democraţie, este 'nevoie de poanu. apoi cu cel al dlui Ion
27 de ani. Nu mi-a venit să cred nici cu ungurii şi nici cu ro Restul acestor însemnări ne- informare şi elită • Statul tre Biaconescu, dar nu s-a concre
când am auzit că e ales pentru mânii mu cu alte delegaţii. Ba, fiind aceia de a pleda pentru o buie să fie la dispoziţia cetă tizat nimic din aees-.e discuţii.
a .doua oară. Mi-am şi zis, când mai mult de atâta — am remar cauză sau alta, i-am răspuns ţeanului şi nu invers • Avem Până acum nu avem predilecţie
am văzut că orăşenii au numai cat faptul că dacă se aşeza la o dlui Santha că îl voi vizita la în atenţie grija pentru clasa de pentru o anumită forţă politică.
masă în restaurant, cei care se mijloc • Suntem de părere că
cuvinte d e laudă faţă de prima aflau acolo, găseau un motiv Miercurea Ciuc şi îi voi pune proprietatea privată trebuie să Dar intenţionăm ca până la
rul lor — uite, ce înseamnă ti sau altul şi o ştergeau la altă întrebării din partea cititorilor Congresul nostru să purtăm dis
nereţea 1 La noi e altfel: Cică masă. Desigur, curiozitatea ra-a „Călăuzei*. Ceea ce am să şi fac fie preponderentă, apoi cea de cuţii cu toate part'te ie politice,
grup o Tratatul cu Ungaria tre
dacă-i prea tânăr n-are minte împins să fac cercetări şi mi-a nu peste multă vreme. Totul buie semnat, dar nu ori zum, auoi vom hotărî da- ă să intrăm
destulă I Şi uite aşa o s-o ducem fost dat să aflu că personajul e depinde de Dvs, de rapiditatea pentru că el este un tratat de in vreo alianţă e FDR este un
încă nişte ani. Să-l punem pe taman din România, se numeşte cu care ne veţi trimite întrebă lur^ă durată • FDR a fost foar partid naţional, cu 37 de filiale
cutare că a fost deţinut politic, SANTHA PAL VILMOŞ şi e rile pe cane să i le adresări», te apropiat de Asociaţiile de în tot atâtea judeţe • In e*ni-
să-l punem pe cutare că are preşedintele Consiliului Jude fără ură şi mânie, dar cu aspri luptători revoluţionari. Dar s-a tciul director s-au purtat dis
experienţă, a condus nu ştiu ce ţean Harghita. Informându-mă mea adevărului in miez — dlui creat o altă imagine a revolu cuţii pe tema schimbării nume
Santha...
firmă.„ Scăpăm din vedere fap printre cei prezenţi şi din ce ţionarului, care nu mai cores lui, dar aceasta se va stabili -tot
tul că oamenii se adaptează mai ştiam eu — m-am dumirit VALERIU RÂUREANU punde cu cea din de:. - nbrto '89. la congres.
greu la viaţa in democraţie şi că dl Santha e de la UDMR şi w i w n v o v . v . v . W .V A W W i M W i V W r t W V i .W V \ Y 1 V .,.V .'.Y .V .W V .V .V V ..O V lftlW ft
că de cele mai multe ori vor să parcă e în Consiliul ăla cu pri
adapteze mulţimea sau democra cina, cu autonomia...
. #_*_*_* —*_*—*—»—*—*_*—*—*—*—» . Ia cărând se vor „fabrica” oameni vii!
întreagă cohortă (sosii) de JIR-
Wetcome dear Corbi! (Urmare din pag. ») pe diverse animale (vaci, oi şi lori, Stal ini, Ceauşeşii, Jvlusolini
măgari).
Numai omul a Sosi
care s-au format câteva oue până în prezent exclus de la ctc. S-ar putea, la o astfel de
Adică Bun Venit dragă... CORBI, în cetatea corviaă, spunem după fecundarea artificială „în asemenea experienţă (cel puţin CLONAKE (dacă i se va da
apropiatului eveniment sportiv al Mondialelor de popice din Hu vitro", adică In eprubetă. Ei au in mod oficial). Cercetătorii a- curs), să-i priveze pe oameni de
nedoara™ „Domnul Corbi" este simpaticul corb cu inel din heral izolat celulele recoltate şi le-au mericani susţin că acest proce individualitatea lor. După cum
dica. cetăţii care a dat nume acestui judeţ jf el va figura, imprimat relnsămânţat In medii de cultu deu ar fi mult mai avantajos so ştie, civilizaţia noastră se
pe tricouri, şepci, fanioane, alte posibile suveniruri ca mascota $ho- ră prielnice. Aşa s-au obţinut şi ieftin decât o insămânţare ar bazează tocmai pe respectul U-
wului sportiv respectiv. Moderna sală din incinta clubului, e gata 48 de grupuri celulare, absolut tificială. Experimentul celor doi nicităţii şi caracterului sacro
să primească echipele, fanii, Ziariştii şi televiziunile celor 16 ţări identice din punct de vedere ge savanţi americani a stârnit mari sanct al vieţii umane.
participante. In exterior, se fac febrile finisări. netic. Cercetătorii presupun că controverse în rândurile opiniei Deocamdată, numai zece pu
Este remarcabil că oraşul profită deja de prilej, pentru a se în acest stadiu primar, chiar publice internaţionale. Se pre blicaţii de prestigiu internaţio
găti sărbătoreşte: se toarnă asfalt (vezi str. Knescu şn.), se împros dintr-o singură celulă embrio supune că embrionii conservaţi nal, printre care şi „SUNBAY
pătează colorisfic parcurile, băncile, oe amenajează rondouri pentru nară s-ar putea dezvolta un la temperaturi foarte scăzute, TELEGRAPH", cer senatului O-
flori, deci se vede un efort cert pentru ca oraşul să fie „telegenie". embrion (individ) absolut nor ar putea fi implantaţi la coman merican interzicerea imediată
Cum vedem, profitul nu va fi doar sportiv, ci general, inclusiv mal — dacă se implantează a- dă, putând da naştere la un nu a acestor experienţe pentru pre
întâmpinarea producerii
unor
ccastă celulă izolat în uterul
f entru comerţ şi locurile de cazare. Aşadar, IVelcome mister C orbi! unei femei. Aceste experienţe măr nesfârşit de indivizi (chiar „monştri". Prin aceste opinii,
î thanlie you, „Siderurgica" S.A., Primărie şi RAM GCI.!
armate întregi) absolut
iden
(EUGEN EVU) au fost făcute deja cu succes tici. Se poate, astfel, imagina o ziarul „Ca LAUZA" li se alătură.