Page 2 - Calauza_1995_269
P. 2

p ag . 2                         mm^m  _                 .  4.1                               ..'.-   ...iu  jiu i
                                         &&ptăn»3aaJ tedeţendcot aflai î»  siaţbă tuturor  oaaicniior
                         ■■<xti >
                                                                                                                                     ■îl CĂLĂUZI?
                                                                          In  inima


                                                                       UN6AHEI, l i              '          J fL a tto *
             REC O M A ND A R EA   1201                                  VREME  DE                  * *Ieşitele  mănâncă venitele"

            După  vizita  în  România a  preşedintelui  Adunării  Parlamen­
         tare  a  Consiliului  Europei,  M IGUEL  ANGEh  M ARŢINEZ,  ale                               Nu  ne  este  greu  să  ne  aducem  aminte  cum  arătau  ţarinii«
         cărui  declaraţii  favorabile  ţării  noastre  făcute  la  Bucureşti  ne-au   MANIE  (IV)  în  onii^ 1390,  1991  şi  chiar  1992,  adică,  multe  nelucrate,  năpădi­
         determinat  a  vedea  in  domnia  sa  un  prieten,  ne-a  fost  dat  să                    te  de  buruieni.  Grăne,  ce  nu  se  mai  puteau  recolta,  din  cauză
         constatăm  că  odată  ajuns  la  Strassbourg,  declaraţiile  sale  în  ca­  Interesant  mi  s-a  părut  şi  ceea   că  le  învelise  prinsoarea  şi  alte  buruieni  rele.  Suprafeţe  de ;po-
         drul  înaltului  for   European,   nu  ne-au  mai  fost  favorabile.   ce  s-a  întâmplat  cu  fostele  ziare   rumb  semănate  şi  lăsate  de  izbelişte,  nesăpate  sau  ierbicidate,
         Adică  aş  putea  zice  din  punctul  meu  de  vedere  că  aceste  de­  de  partid  din  Ungaria.  Ziarele   care,  mai  târziu  eu  afuns  în  cel  mai  bun  caz,  furaje  pentru
         claraţii  ultime,  au  intrat  in  consonanţă  cu  Comisia  Parlamen­  regionale  de  partid  au  fost -vân­  animale.
         tară  a  Consiliului  Europei  care  recent  a  adoptat  cu  o  majori­  dute  unor  mari  trusturi  de  pre­  Cu  timpul  lucrările pământului  s-au  pus  cât  de  cât  la  punct,
         tate  de  voturi,  un  amendament  controversat  pentru  noi.  In  a-   să  occidentale.  Ziarul  care  apa­  )  s-au  redresat  pe  ici  colo.  Dar,  toate  acestea  —  îmbunătăţiri  —
         cest  amendament,  se  arată  că  ţările  membre  sau  candidate  la   re  la  Szolnok  se  numeşte  NEP-   )   nu  s-au  făcut  fără  eforturi  şi  nici  /ără  mulţi  bani.  Vorba  unui
         admiterea  în  Consiliul  Europei,  trebuie  să  se  conformeze  RE­  LA P  (am  înţeles  că  în  tradu­  t  ţăran,  care  n-a  avut  niciodată  alt  servici,  decât  sapa,  coaşaf
         COM ANDĂRII  1201,  referitoare  la  drepturile  minorităţilor  na­  cere  ar  însemna  „Vocea  Popo­  }  plugul.  „Totu-i  nespus  de  piperat,  de  la  arat  până  la  recoltat.
         ţionale...                                                rului")  şi  e  bine  scris,  bine  do­  )   Cum  se  zice  ieşitele  mănâncă  venitele“.  Dacă  luăm  lucrurile  la
            Şi  cum  s-a  comentat,  această  recomandare  exprimă  de  fapt   tat,  nu  face  politică.  Singura  po­  t   „scărmănat",  multe  din  promisiunile  de  salvare  a  agriculturii,
         între  altele,  şi  seria  piedicilor  puse  in  calea  negocierilor de  până   litică  a  acestui  cotidian  cu  pes­  l  nu  prea  au  acoperire.  De  ce  oare ?  In  primul  rând,  datorită  ta-
         acum  privind Tratatul  de  bază  româno-ungar.           te  47 000  de  exemplare  este  in­  )  rifeior  ridicate  la  lucrările  agricole.  Apoi,  procurarea   semin-
            Nu  este  cazul;  să  analizez  şi  nu  se  poate  intr-un  spaţiu  res­  teresul  cititorului  şi  banul,  be­  \  ţelor,  aşa  zise  de  soi,  tratate  contră ~dăunătorilor,  devenită  a-
         trâns,  schimbarea  registrului  declaraţiilor  domnului  M ARŢINEZ   neficiul  patronului,  un  cunoscut   i   proape  imposibilă.  Şi  uite  aşa  posesorul  de  pământ  preferă  să
         care  desigur  ajuns  la  Strassbourg  s-a  conformat  conjuncturii   proprietar  de  ziare  aflate  în  în­  semene  sămânţa  lu i  din  hambar  necondiţionată,  netraţaţă.  Şi
         generale  a  cursului  politicii  Consiliului  Europei,  Semnalez  în   treaga  lume  (cele  mai  multe  a.   )  atunci,  iar  revenim  lă  vorba  acelui  ţăran,  „bagi  în  pământ  sâ-
         context  doar  faptul  că  —  politicienii  români  nu  au  întrevăzut   vâdu-le  totuşi  în  Germania).  Re­  i  mănţa  şi  nu  ştii  dacă  scoţi  recoltă  pe  atâta?.  Ce  s-a  mişcat  în
         acest  lucru...  Şi  au  stat  liniştiţi,  încrezători  în  prezumţiile  ana­  dactorul  şef   dl  Hajnal  jozef,   i  ultima  vreme  şi  este  bine,  ţăranii  solicită  din  ce  în  ce  mai  mult
         liştilor  noştri  politici,  că  la  Strassbourg  vom  avea  în  domnul   foarte  tânăr,  cu  figură  de  poet   )  icrbicide,  atât  pentru  grâu,  cât'şi  pentru  porumb  şt  cartofi.  Nu-
         Martinez  un  susţinător,   un  prieten,  cum  s-a  intitulat  chiar   (semăna’ bine  cu  Ion  Mireea  de   i  mai  că  şi  acestea  sunt  exagerat  de  scumpe,  mai  ales  eâ  sunt
         domnia  sa  în  cadrul  forului  European,  acelaşi  prieten  ca  şi  la   Ia  Sibiu),  e  un  om  atent,  fin  di­  ţ  comercializate  de  diferite  societăţi  care  au  şi  acestea  preţurile
         Bucureşti,  unde' declarase  că  „RECOMANDAREA  1201  este  de­  plomat.  Nu  mă  mir  că  patronul   i   lor.'Dacă  Ministerul  Agriculturii,  împreună  cu  alte  organe  ale A
         păşită, o gară  prin  care am trecut".                    german  l-a  ales  tocmai  pe  dum­  )   Guvernului  s-ar  fi  gândit  la  un  sprijin  pentru  agricultori,  ar
                                              STELIAN DEN A        nealui  să  conducă  ziarul.  V  fi  putut  să  „decreteze?  ca  toate  ierbîcidele  necesare  să  fie  H-
                                                                    Dar  cum  adevăratele  informa­  i  vrate  prin  Inspectoratele  judeţene  de  protecţia  plantelor  —   eu
                                                                                                 l   personalul  său,  la  preţurile  de  livrare  SC  Oltchim  sau  Chim-
                 RODUL  PĂMÂNTULUI                                 ţii  nu  se  obţin  de  la  oficiali,   i  complex  Borzeşti  la  care  să  nu. folosească  surse  bugetare.  Daeă
                                                                   l-am  tras  de  limbă  pe  un  bătrân
        Dl  GHEORGHIŢA  CONSTAN­    mântului,, ne  arată  că  in  acest   doctor,  reporter  special  la  ace­  ţ  mai  adăugăm  şi  lipsa  creditelor  cu  dobândă  redusă,  pariul  eu  .
                                                                                                 i  agricultură  nu  ştim  dacă  se  câştigă  în  anul  2 000;
      TIN,  din  Deva,  ne-a.  adus  la  re­  ari  va  f i :  porumb —  foarte  mult,   laşi  ziar.  Mi-a  mărturisiţ  sincer   '           M IRON ŢIC
      dacţie  planta  numită  „Rodul  pă­  grâu  —  mai  puţin,  râdăcinoase   că  are  cu  20 000  de  forinţi  mai
      mântului".  O  plantă  miraculoasă   —  multe,  păioase  —  mai  puţine,   mult  (la  salar),  decât  redactorul
      care  (pentru  cine  ştie  s-o  desci­  iar  vin- —  va  fi  mai  mult  roşu.   şef  şi  veghează  atent  ca  intere­  HARTA  CARE  NE  PRIVEŞTE
      freze),  ne  spune  clar  ce  fel  de   Să  vedem  dacă  va  fi  aşa !  sele  patronului  (mi-a  specificat
      an  agricol  vom  avea.  După  spu­                          că  numai  de  afaceri),  să  nu  fie   (urmare din  pag. 1)  Acest  punct  roşu   specific* i
                                                                   afectate  în  nici  un  fel.  Tot  el
      sele  dlui  Gheorghiţă,  Rodul  Pă­                 M.P.                                                                 „Continued  border  disputes**„.
                                                                  mi-a  mărturisit  că  atunci  când   In  ce  ne  priveşte,  cu   toată   Aparent,  în  Albania  disputei*
                                                                  ziarul  a  fost  vândut  de  statul   tevatura  interminabilă  a  Tran­  teritoriale  s-au  opăcit,  dar  ştim
        _                                          A              maghiar,  trei  sferturi  dintre  re­  silvaniei   dinspre  vecinii  estici,   că Albania este tot cea mai crunt
                                                                                                                         s-or
                                                                                                 suntem  optimişti.  Oricât
        Crimecomise  în  noaptea  învierii                        porteri  au  plecat  şi  au  Înfiinţat   fi  dedat  la  „oraculare  strategii",   de  săracă  ţară  din  Est...  Guver­
                                                                                                                               nanţii  sunt  cvasi-comunişfi,
                                                                   un  alt  ziar.  Acest  nou  ziar  a
                                                                                                                                                         in
                                                                  mers  i>ine  o  vreme.  După  un   unii,  de  aiurea  sau  de  foarte  a-   prima  perioadă,  dar  ceea  ce  t
                           (urmare din  pag. 1)                   timp  a  fost  trecut  în  opoziţie  de   proape,  teritoriul  actual  al  Sta­  mai  trist,  absolut  toate   între­
      NA  VOICU,  din  Ociobeşti şi-a invitat  doi  amici  la  o  masă copioasă  şi   patronul  său  şi  e  aproape  gata   tului naţional  Român  va  rămâne   prinderile  au  fost  închise,  alb*-
                                                                                                 intact,
      din  belşug  stropită  cu  vin.  Către  sfârşitul  chefului,  cei  doi  invitaţi   ca  tiraj...                          ne-zii  lucrând  în  ţările  înveci­
      s-au  luat  în  „beţe".  EMIL  RUDEANU,  47  de  ani,  i-a  aplicat  come­  Sediul  redacţiei  e  dotat  la  ce­  Dar  să  revenim  la  harta   in   nate  şi  ţara   nemaiprodueând
      seanului  său,  ION  POPESCU,  48  de  ani,  o  singură  lovitură  de  cuţit,   le  mai  înalte  standarde  europe­  discuţie.  Singurele  ţări  care,  în   N IM IC !  Cum  semnul  roşu  era
      trimiţându-I  pe  lumea  cealaltă.                          ne,  cu  aparatură,  calculatoare,   1990,  pe  acea  hartă,  erau  dese­  imprimat  şi  la  Chişinăn,  iar  e-
                                                                                                 nate  in  alb (!),  sunt:  România,'
              IN LOC SA AJUNGA LA  SLUJBA  DE ÎNVIERE.            faxuri,  şi  o  altă  duzină  de  apa­  cu  (ATENŢIE !)  un  mare  punct   venimentele  zilei  par  să  sem­
                                                                                                                               naleze  o  zonă  încă
                                                                                                                                                   fierbinte,
                          A  CĂZUT IN  SICRIU                     rate.  Un  singur- şi  mare  reproş   roşu  (bulină)  pe  graniţa  cu  Un­
         Aflat  într-o  avansată  stare  de  ebrietate,   GU1GORE   PAU-   am a le face celor de la  „Neplap":                'dincolo  de  aparenţele  care   ne
      SAN,  27  de  ani,  din  Satu  Mare,  întorcându-se  acasă  şi-a. găsit  mama   nicăieri  nu  se  vedeau  cititorii   garia  şi  supra-inscripţia  „Tran-   dor,  este  eiirios  de  văzut  cum
                                                                                                                               vor  evolua  lucrurile  pănă-n  anul
                                                                                                 syilvania",  Bulgaria  şi,  cu  ace­
      pregătită  să  meargă  la  slujba  de  înviere.  S-au  luat la  ceartă,  beţivul   care  să  vină  cu  diferite  treburi   laşi  punct  roşu  ameninţător.  A l­  2000 ?
      aplicându-i  celei  care  i-a  dat  viaţă,  mai  multe  lovituri  de  cuţit,  o-   *pe  la  redacţie,  să  dea  viaţă  zia­  bania.,.  (Va  urma)
      morând-o  pe  loc.  A   fost  încarcerat.                   rului.   Am  înţeles  că  cei  cafe
               ÎMBRÂNCITURA ADUCĂTOARE DE MOARTE                  Vin  cu  treburi  sunt  primiţi  la
                                                                  parter  (unde  se  Încasează  şi  mi­
         Dintr-o  ceartă  pornită  din  nimic,  soţul,  IOZSEF  DOBRI,  58  de                        £  vinovată  Sabina ?
      ani,  din  comuna  Ozun,  judeţul  Covasna,  aflându-se  în  capătul  scă­  ca  publicitate).   PUmbându-mă
      rilor  din  locuinţă,  şi-a  împins  soţia,  IRMA  DOBRI,  de  51  de  arii,   prin  birourile  acelea  somptuoa­
      care,  prinsă  pe  picior  greşit  s-a  dezechilibrat  şi  s-a  lovit  cu  capul   se  alături  cu  o  italiancă  trufaşă   (Urmare  din  pag  ti  rotice   unde  era  obligată  să-fl
      de  treptele  scării.  Irma  a  murit  la  spital  în  chinuri  groaznice,  soţul   dar  urâtă,  mă  gândeam  la . re­   consume  nopţile  cu’  mai  mulţi
                                                                  dacţia  noastră  micuţă  plină  zii*'
      criminal  a ajuns  în  arestul  poliţiei.                   nic  cu  oameni  care  vin  cu  tot   bucurase,  cu  banii  de  şomaj  nu   bărbaţi.  Şi  nu  era  singura.  Vă-
          ELEVUL DE 18 A N I ÎSÎ UCIDE GAZDA  CU SÂNGE RECE                                      se  prea  descurca.  Numai  că  a-   zându-se  la  înghesuială, şi  mur­
         La  miezul  nopţii,  NICOLAE  CRISTEA,  din  comuna  Băleni,  ju­  felul  de  treburi-  lâ  „Călăuza",   liunţul  era  o  capcană.  R.  Tufă-   dărită.  Sabina  D.  a  trecut  la  a-
      deţul  Dâmboviţa,  elev  la  Liceul  Silvic  din  comuna  Brăneşti,  aflat   asta  spre  disperarea  celor  de  la   naru,  presupusul  proprietar,   o   meninţări:  „Am  să  mă  adresez
      în  gazdă,  înfuriat  peste  măsură,  a  tăbărât  asupra  femeii  până  a-   contabilitate  care  spun  că  nu  au   ademenise  la  el  acasă,  o  îmbă-   poliţiei !  Te  reclam !".  Proxene­
      ceasta  a  căzut  răpusă.  Victima,  DUMITRA; SANDU,  de  69  de  ani   linişte...         tase  şi  profitase  de  ea,   asigu­  tul  a  trecut  şi  el  la  atac.  Şi  na
      a  fost  descoperită  de  vecini,  iar  ucigaşul  de  poliţie.  Pentru  fapta   Păcat,  că  pe  coridoarele  ace­  rând-o  că  sub  patronajul  lui  ya   glumea.   Gorilele  lui  i-au  ad­
      sa  abominabilă  va  fi  pedepsit  aspru  de  lege,         lea  nu  se  auzea  murmurul  mul?   face  o  carieră  nemaipomenită.   ministrat  Sabinei  o  bătaie  soră
                                                                  ţinui.               .        A   acceptat  joeul.  Sărăcia  şi  foa­  cu  moartea.  Sigur  pe  el,  R.  Tn-
      VW VW VW MAAMAAAA/W WAAAAAMWVW W VWW WVW W WVW W              Tot  aici  am  aflat  că  patronul   mea  nu  cunosc  limite.  Nu  după   fănaru,  dezvăluindu-şi  adevărata
                                                                                                                               „ocupaţie",
                                                                                                                                          de  proxenet,
                                                                                                                                                       care
               Conferinţă de presă                                cedează  10  la  sută  din  beneficiu   mult  timp,  Sabina  D.  a  început   mai  era  şi  proprietar  al  barului
                                                                  personalului < redacţiei  şi  admi-  ;  să  înţeleagă  că  ea  (ca  şi  altele),
                                                                  nistraţiei.  Asta  îi  face  pe  anga­  devenise  sclava  sexuală  a  proxe­  Arizona"  SRL  şi  a  câtorva  fe­
         „Senatorul  Munteanu,  o-a                               jaţi  să  fie  şi  mai  atenţi  la  fă­  netului.  Acest  fapt  i-a  fost  con­  te  drăguţe,  ce  „lucrau"  pentru
                                                                                                                               el,  a  decis,  prin  octombrie  *94,
                                                                  cutul  ziarului,  pentru  a  se  vinde,  firmat  atunci  când  falsul  pro­
                                                                  bine...  (Va  urma).   V    r  *  prietar  R.  Ţufănaru  a  început   să  o  arunce  şi  pe  ea  pe  piaţa
                                                                                                                               destul  de  bănoasă  a  negoţului
              făcut  decât  o  glumă"                                   VALERIU  RAUUEANU       s-o  ofere  prietenilor  şi  clienţilor   cu  carne  vie.  (Va  urma).
                                                                                                săi  în  cadrul  unor  petreceri  e-
       Ca  o  replică  ia  articolele  apă­  bească  aşa  •   Ce  l-a  determinat
      rute  în  presă,  conform  cărora   s-o  facă  totuşi?   Nu  se  ştie;
      prefectul   de  Hunedoara  —  di   pentru  că  viaţa   unui  senator   Un  primar,  două  statui  şi  o  carte!
      GEORGEL  RAICAN  ar  fi  urmat   este  mult  mai  uşoară  decât  a
      să   fie   schimbat   din   func­  unui  prefect.  Chiâr  şi  sub  as­  (urmare din  pag.  1)  REP.:  —  Cum  sunteţi   moţ,   ...Iar  cu  acest  prilej»   infor­
      ţie,   locul   lui   fiind   luat   pect  material,  este  de  preferat                   originar  din  Brotuna,  vă  întreb   măm  cititorii  cu  mare  satisfac­
      de   domnul   senator   OCTA-   viaţa  de  senator  •   In  PDSR  nu   tru  cele  două  monumente  puse   cu  emoţie  şi  de  a  doua  statuie,   ţie,  că  editura  „Călăuza"  pre­
      VIAN  MUNTEANU,  la  Prefec­  sunt  nici  un  fel  de  animozităţi   în  concurs...       de  bustul  iui  Avram  Iancu...  găteşte  o  carte-surpriză,  apar*
      tura  Hunedoara  a  avut  loc  o  în­  •   Nu  înţeleg  de  ce  acest  gest!   R.M .:  —  Pe  primul  I-a  câşti-   R.M .:  —  Bustul  va  fi  foarte   ţinând  lui  Avram  Iancu, sperând
      tâlnire  cu  ziariştii,  la  care  dl   Probabil  că  mulţi  au  dorit  ca   «gat  prof.  universitar,  sculptorul   frumos,  aparţine  altui  concurent   că  ridicarea  bustului  său   va
      prefect  a  declarat,  printre  alte­  Răican  să  nu  mai  fie  preşedin­  Paul  Vasilescu,  pentru   statuia   de  talent,  sculptorului   Mihai   prilejui  şi  lansarea  în  context  a
      le :  Cred  că  dl  senator  Muntea­  tele  PDSR  in  judeţ  şi  aceasta,   ecvestră  a  lui  Iancu  de  Hune­  Bucuiei.  Dacă  lucrurile   merg   acestei  cărţi-eveniment.   Meri­
      nu  a  făcut,  fără  să  vrea,  o  glu­  pentru  că  şi-au  dat  seama  că   doara.  N °i  am  făcut  deja  plata   bine,  îl  vom  inaugura  repede,   tul  sponsorizării  unice  a  cărţii
      mă  şi  îmi  păre  rău  că  mulţi  au   mulţi  dintre  ei  nu  vor  mai  fi   proiectului  şi  comanda  a   fost   artistul  vine  curând  aici,  iar  în   îi  aparţine  cunoscutului   indus­
      căzut  în  plasa  acestei  glume  •    propuşi  pentru  Parlament  •   Din   lansată.  Statuia  va  fi  pe  măsura   luna  iulie  a.c.,  este  data  promi­  triaş  Gheorghe  Naghi,   care  a
      Asemenea  zvonuri  sunt  derutan­  discuţiile  pe  care  le-am  avut  cu   marelui  erou,  în  bronz,  fireşte.   să  pentru  terminarea  lucrării.  răspuns-cu  mare  suflet  apeluri­
      te  pentru  mulţi  oameni  •   Am   sindicatele  mi-am  dat  seama  că   Macheta  va  fi  gata  în  cca.  şase   REP.:  —  Consemnăm:  domnu­  lor  repetate  de  publicaţia  noas­
      informat  pe  şeful  grupului  se­  ele  sunt  pentru  actualul  prefect   luni.   Amplasamentul  va  fi  în   le  primar,  primii,  eă  în   luna   tră.  Iată  cum  huneâorenii,  per­
      natorial  —  dl  Vasile  Văcaru  —   de  Hunedoara,  şi  asta  mă  bu­  centrul  vechi,  dar  nu  este  încă   septembrie  a  acestui  an,  Hune­  formanţi  cum  sunt,   âdevereso
      despre  situaţia  ivită  şi  dânsul  a   cură  •   Mulţi  au  fost  alături  de   sigur,  există,  şi  alte  opinii.  To­  doara  va  sărbători  720  de.  ani   un  renume  şi  cinstesc  munici­
      discutat  cu  dl  Munteanu,  iar  a-   mine  în  acţiunile’  întreprinse  jp   tul  se  va  decide  în  săptămâna   de  la  prima  atestare  documen­  piul  care   a  dat  numele  jude­
      resta  a  recunoscut  că  n-a  fost   judeţ;  mai  puţini  au  fost  când   viitoare,  când  vom  avea  aici  o   tară...  ţului...
      decât  o  glumă  *   Senatorul  Mun­  eram  la greu.        echipă  pentru  documentarea  în   RJVf.:  —  Exact!  Şi  noi,  mu­  Cele  două  statui  Vor  fi  argu­
      teanu  nu  avea  nici  un  mandat    A  consemnat           teren,  conform  exigenţelor  unui   nicipiul,  pregătim  un  program   mente  lăudabile  ale  unor  amM-  ]
      lin  partea  PDSR-ului   să  vor­   M ARIANA  PANDARU       atare  eveniment...           amplu,  aşa  cum  merită...   ţii  de  mare  onoare.    ...
   1   2   3   4   5   6   7