Page 3 - Calauza_1995_270
P. 3

.c A l ă u z a '  u                        Săptămânal Ia4«pead«at  oftat însltiJbA  tuturor  oamenilor                                  pag..  3

                           mm»
                                A N C H E T A




        Ce  aţi dori  să  se  facă  în  municipiul, oraşul, comuna, satul  Dumneavoastră?

                                                                                                                                    Peste  tot  există  cetăţi  şi  cas­
                                                                     tificat  de  sănătate  sau  de  pro­
                             Petroşani                               prietate  de  pământ  sau  de  pro­  haosul  acesta   din:   Petroşani.   tele,  de  exemplu  Castelul  de  la
                                                                                                   Mai  e  un,  inconvenient,  în  tot
                                                                                                                                  Hunedoara  este  o-mândrie.  Toate
                                                                                                                             nu
                                                                                                    centrul  oraşului.  Petroşani
                                                                     ducător  al  grâului  sau  mălaiu­
          c ă t r e   „CALAU ZA"  —    efectuează  nici  un  fel  de  lu ­  lui ?                  este  un  WC  public,  poţi   face   acestea  sunt  renovate  pentru  a
                                                                                                                                  nu  se  pierde.  Dar  aşa  cred  că; se
                                                                                                   lipsa  mare , pe  tine ? I  E  normal
                                                                       Dacă  eşti  agresat,  bătut  sau
        săptămânal  independent,  aflat  în   crări.  Fundaţia  unui  bloc  care   o  femeie  este  acostată,  violată,   să  fie  aşa ?  Există  WC  numai   va  întâmpla, şi  cu  această1  cetate
        slujba  tuturor  oamenilor.    trebuia   să  fie  construit  de  5   poţi  striga  că  nu  vine  nimeni.   în  Piaţa  Agroalimentâră,   dar   frumoasă.  Cetatea  a  fost  în  prag
          Nu  yreau  să  mă  pronunţ  că   ani,  a  devenit  groapă  de  gunoi   Să  nu  scap  din  vedere,  nu  ştiu   funcţionează  numai  unul, deşi era
        eu  personal  aş  avea  ceva   cu   şi  mlaştină,  unde  există  un  fo­  de  câte  ori  am  propus  înfiinţa­  prevăzut  pentru  bărbaţi şi o parte   de  renovare,  ca  odată  renovată
        domnul  inginer  primar   Berea   car  de'  infecţie,  ţânţari  şi  miros   rea  unui  târg  în  zona  Aeroport,          să  fie  lăcaş  al  celor  ce  vor  să  se
        Gheerghe  sau  cu  domnul  secre­  insuportabil.  Poate  veni   orice   intre  calea  ferată  şi  şoseaua  Na­  pentru  femei,  separat.  E  logică   apropie  de  religie  şi  care  cred
        tar,  jr.  Ambruş  Irina,  sau   cu   ziarist  să  vadă  şi  atunci,  dacă   ţională ;   lângă  stadionul  Jiul,   treaba  asta ?  Sunt  două  crâşme,   în  Domnul  Nostru  Isus  Hristos.
        domnul  inginer  Codrean»  Ba-   mint,  prefer  să  fiu  eu  amendat,   unde  oamenii  traversează  calea   care  nu  au  WC.  Folosesc  pe  cel   fn urmă cu doi ani cred. un preot
        ■teta,  ce  e  cu  relaţiile  cu  pu-   cu  cea  mai  mare  amendă.   Iu   ferată,  unde  există  un   pericol   public  şi  ar  trebui  şă-i  pună  la   modest  a  strâns  o  sumă  de  bani
        blicul,  dar  reiese  din  răspunsul   legătură  eu  înfiinţarea  Unui  post   de  accidente  mortale  prin  sur­         de  Ia  oamenii  din  jur  Şi  a  ple­
        primit  că  în  trimestrul  1,  nu   de  Poliţie,  măcar  pe  timpul  nop­  prinderea  din  neatenţie  a  trenu­  . plată  pentru  întreţinere.  Aş  dori   cat-  unde ?  Cu  Dumnezeu  poate,
        •feti'luat  măsuri  decât  in  Piaţa   ţii.  nu  vrea  probabil  primarul   rilor  din  ambele  sensuri.  Dom­  să  publicaţi  cele  scrise  de  mine.   dar  faptul  este  că  nu  l-am  mai
        Alimentară  din  cartierul  Aero­  sau  ştiu  eu  cine  se  opune.  Am   nul  primar,  mâl  bine  a  vândut   Vă  trimit  şi  două  copii.  văzuţ  atât  eu  cât  şi  alţii.
        port şi $e mai  mişcă ceva  la ma­  făcut  această  sesizare  şi  la  Mi­  terenul  pentru  benzinărie  şi  a
        gistrala  de  gaz  metan  din  car­  nisterul  de  Interne.  Cu  privire                           GIIEORGHE MATEI,         Adevăr#  este  că  şi-a  ridicat
        tierul  Aeroport,  dar  şi  aceasta   la  cererea  noastră  de  amplasa­  scăpat  de  el,  e  logic  aşa  ceva ?   str. Aviatorilor,   o  căsuţă,  dar  el  nu-i.  Aşadar  dl
        ca  melcul,  se  trage  de  timp  ca   re  a  semnelor  de  circulaţie  pen­  Eu  cred  că  Prefectul  de  judeţ   bloc  19 B,  sc.  1* ap.  10,   Preot  noi  te  aşteptăm  si-ti  con­
        «2  aibă  de  lucru  tot  anul.   Eu   tru  interzicerea  parcării  maşini­  ar  trebui  să  ia  măsuri  faţă  de  Petroşani  tinui  ce  ai  început.  Unde  ai  ple­
        cred  că  nu  e  bine,  nu  cred  că   lor  mari  şi  claxonatul  interzis
        sunt  con trolaţi.             între  cele  două  blocuri,  19 B  şi                                                      cat t  Unda  te  afli ?  Noi  incă  mai
          jar  cu  iluminatul  public   in   23 A,  din   strada  Aviatorilor,   Satul  şl Cetatea                                speram  ca seara de  Înviere  să  o
        cartierul  Aeroport,  nici  vorbă,   cartierul  Aeroport,  ţiu  s-a  efec­                                                sărbătorim  acolo f  Este  adevărat
        nu  se  mişcă  nimic.  Am   inter»   tuat  nimic.  Se  pornesc  maşini,                                                   că  acea  sumă  nu  acoperă  situa,
        venit  şi  la  biroul  Senatului  Ro­  %  accelerează,  sună  la  ore  ne­  Mergând  pe  un 'drum  de  ţară   în  vedere  că  marchează  istoria
        mâniei  din  Petroşani.  Tot  nu  se   potrivite:  orele  13—16,   noap­  nu  prea  nostim,  ieşim  din  satul   şi  eând  spui  asta  te   gândeşti   fia  cetăţii,  pentru  asta  cred  că
        Întreprinde  nimic.  Cum  huliga­  tea,   încât  te  «rewse  şi   nu   Suseni îndreptându-ne spre RAU-   imediat  la  lapte,   izbânzi  şi  în­  trebuie  să  fie  un  eventual  spon­
        nismul  predomină,   mai   ales   poţi  dormi.  Eu  cred  că  dom­  ŞOR.   Aici  se  află  o  cetate  nu   frângeri  ce  au  avut  loc  aici,  în­  sor.  Totuşi  acesta  este  un  apel
        noaptea,  poţi  fi  lovit  de  Ia  în­  nii  de  la  Primăria   Petroşani   chiar  dărăpănaţi,   dar  cred  că   cepând  cu  anii  106  când  Trai an   ta  dvs  cel  cu  inima  apropiată  de
        tuneric.  Am  făcut  în  scris  şi  la   dorm  liniştiţi.  încă  un  aspect:   peste puţin  timp  se vor  alege  de       Dumnezeu.
        RENEL  Petroşani,  toţ  nu  s-a   cine  a  autorizat  să  se   vândă   ea  doar  rămăşiţe  dacă  situaţia   şi Decebal  se  luptau.  Deci  aceas­
        făcut  nimic.   Pentru  asfaltarea   pâine  din  maşini  sau  din  dife­                    tă cetate semnifică ceva  şi  pentru   Cetatea  este  o  mândrie.
                                                                     va  fi  ca  până  in  prezent.
        străzii  dintre  blocurile  19 B   şi   rite  cutii  sau  lăsă  necorespun­  Ea  reprezinţi  o mândrie  pentru   mine,  care  nu  m-am  născut  aici   €u  respect,
        23 A,  strada  Aviatorilor,  nu  se  zătoare  igienic  şi  dacă  au  cer­  mine  şi  pentru  ceilalţi,  având  ci  lângă  Dunăre.  OPREA  IGANA
          La  ora   actuală,   S.C.                                                                                                    să,  ci  şi  rezistentă,  în  in­
        I.G&.H.  S A .  este,  conform                                                                                                 terior  şl  exterior.  I.C.S.H.
        Catalogului  german  al. fir­          I. C. 8  H.  - **•  H U N E D O A R A                                                   a  lucrat  repede  şi  foarte
        melor  europene  de  anver­                                                                                                    bine,  timpul  de  execuţie  a
        gură,  lider  între  societăţi­                                                                                                fost  mult  mai  bun  ca  al­
        le   de  construcţii  ale   Ro­                                                                                                tădată.  Rapiditatea  de  e-
        mâniei.  Şi  mFocus  Ren»a-                      W elcom e  in  all  Klnd  of cooperat ionii!                                  xecuţie  nu  a  afectat  cali­
        «d*n“   fin  engleză),  atestă                                                                                                 tatea,  acum  nu  prea  inult
        aceasta.  Societatea   fiind                                                                                                   timp  nici  n-am  visat   să
        ■omfeer  mie  in   domeniu                                                                                                     avem  un  aşa  sediu.  Este
        fltt  pe  vorbe,  ei  pe  fapte.        (TEL,s  654-712608,  054-713140  *  F A X :  054-716812  *  T E LE X : 72417)          una  din  cele  mai  frumoa­
        Dar  pentru  noi,  cei  fami­                                                                                                  se,  mai  impunătoare  clă­
        liarizaţi  de  mult  timp  cu   rid  actual  rtu-şî  arogă  re­  cea   propagandistică,   ci   faianţari:  Gh.  Tudorache,   au  văzut  lucrările  intr-un   diri  de  acest  fel  din  cele
        amploarea  activităţilor  sa­  virimentul   societăţii   de   prin  conştientizarea  in   oa­  Andrei  Beche,  Marin  Pi­  stadiu  preliminar,   „Avem   pe  care  te  ştiu.  S-au  .fo­
        le,   sentimentul   acestor   când  domnia  sa  o  condu­  meni  a  viabilităţii  socie­  tulice,  Perene  Ianoş,   Ni-   constructori  de  elită!".  losit   materiale   exclusiv
        performanţe   este  cumva   ce,  ei  imi  spune  că  „tra­  tăţii  numai   prin  perfor­  colae  Ptedâru...  Dulgheri:   ...Imagine  fugară  de  in­  româneşti, foarte  bune,  es­
        tatnal,  nu  şocant.  Enume­  diţia  societăţii  este  edifi­  manţă  ş«  competitivitate.  Vasile  Da vid,   Gheorghe   terior;  culori  reconfortan­  tetice  şi  rezistente.  Avem
        răm,  de  altfel,  Intr-un  nu­  cată,  prin  ard,  de  oameni   Impactul coneureaţial este   Btassa.  Meşteri  ai  echipelor   te,  materiale  de  construc­  spa#!  adecvate  ideal  spe­
        măr  trecut  ai  nCâUuwela,   valoroşi,  de  «i,  de   eon.   dur  şi  va  fi  şi  mai  dur.   de  mozaicari  (lucrări  |m-   ţie  uşoare,  exacte*   săli,   cificului  bancar—".
        (prin  dialogul  cu  d-1  di­  structurii  dintotdeauna*.  Se  schimbă*  uneori   mai   pecabile i) :  Petrache  Fal­  vestiare,  duşuri,  grup  so­  Şi  iată,  adaug   eu,   că
         rector   general   DORU   Răsar  şl  acum  alte  o-   lent,  alteori   mai  repede,   că  şi  Nicolae  Stoica.  L-am   cial,  cabinet  medical,  se­  prin  astfel  de  construcţii,
        G AIŢA,  *   parte  din  cete   bfective,  personal  te  eeasi-   mentalităţile,  iar  .cine  nu   regăsit  atei  şi  pe  un  vechi   cretariat  elegant,  sate  de   dovedim  că  ne  respectăm
        t e   pot  configura  azi  pro­  der  mai   frumoase,  şi  •    „construieşte"  şi  lăuntric,   şi  respectat  maistru,   Ni*   presă,  sală  de   relaxare,   şi  pe  noi  înşine!  Căci  am
        fitai  strict  actual  al  socie­  aşa deoarece trebuie să fim   adică  în  conştiinţă  şi  la  oolae  SîrbU.  Dumnealui  e  saună,  bufet,  scări  interi­  văzut  multe  lucrări  făcute
         tăţii.  cât  şi  perspectivele.   cu  adevărat  europeni,  să                                        oare  elegante,  estetică,  de­  de  români în lume,  la mari
         Obiectivele   permanente   ne  integrăm,  funcţionai  şi                                             sign  modern,   lambriuri»   exigenţe*  în  vreme   ce  la
        «Unt  multe,  diverse,  sim­  estetic,  te  exigenţa   euro­                                          faianţări  impecabile;  vor­  noi  se  improviza,  sub  „im­
         pla  for  enumerare  necesi­  peană.  Se  fac  retehnotogi-                                          ba  românului  (traductibilă   perativul"  economisirii  cu
         tând  spaţiu  excesiv.   zări,  se  aplică  inclusiv  ttn                                            şi  pentru  «trâinti  ce  vor   orice  preţ,  ^Preţul"  a  fost
          SG.  i.C d H .  S A .  - este   design  industrial şi respec­                                       participa  Ia  „mondiale"  ?)   urâtul,  mediocritatea,  pre­
         viguroasă,  rezistă  şi  stră­  tiv  urbanistic.  Dar  valoa­                                        --   „rămâi  tablou 1".   De   carul.
         bate  fără  seisme  situaţia   rea  reală,  in  cazul  Socte-                                        Uimire,  de  admiraţie-    încheind  acest  „reportaj,
         dificilă  a  economiei  noas­  tăţii  hunedorene,  sunt con­                                          „Găpii"  lucrărilor   au   reafirm că  mi  se pare ciu­
         tre  şt,  desigur,  complexi­  vins  că o   au  oamenii  el.                                         fost,  în  direct,  binecunos­  dat  să  avem  reţineri, com­
         tatea  unor  motivaţii,  argu­                                                                       cuţii  ingineri  Victor  Bu-   plexe  de  timiditate   sau
         mentarea  lor  aici,   ne-ar   COMENTARIU                                                            caleţ,  şef  şantier  Şi  La»   suspiciuni,  când  e   vorba
         suprasolicita.   Un   lucru                       pârghia  firească  ă  intere-   oarecum  stingher  că   tre­  dislau  lacob,  ing.  şef  con­  să  răsplătim  cu  elogii  oa­
         €$te  cert;  calitatea  oame­  Hunedoara  civilă  şi  in­  sării  materiale,  a  câştigu­  buie să se  scrie despre ei...   strucţii,  precum  şi   Ioan   menii  merituoşi.  Este  ca-
         nilor,  începând  cu  direc­  dustrială este doar o  parte   lui, nu  este  iertat.  De  rea­  De  ce  te  ne  sfiim,  când   Bilei  şi  Cornel  Hanga,  şefi   zul  societăţii  hunedorene,
         ţiunea,  specialiştii,   maiş­  din  creaţia  I.C-S.H.  Deci,   litate.  Mi-am  propus   te   merită ?  Sunt  oameni   de   de  lot.   Mărturisim,   im­  Se  tot  vorbeşte,   parcă
         tri şi  până  ia  ultimul  me­  cvartaluri,  spaţii   comer­  scriu  despre  două  din  o-   mare  bun  simţ.  Ei  pot  lu­  pactul  cu  „bijuteria"   ar­  prea   numai  —;  vorbeşte,
         seriaş   debutant.   Toate,   ciale,  socio-cul turale,   de   biectivele  civile  executate   cra  oriunde  in  lume,  ono­  hitectonică  ne-a   umplut   despre  „o  nouă : Imagine  a
         cred,  converg  spre  ideea   sănătate,  sportive,  platfor­  nu  de  mult  t e   societate.  rând  cele  mai   rafinate   de  admiraţie.  României"  în  străinătate.
         tradiţiei,  a  unei   vocaţii   ma  industrială,  toate  stau   Nimic  mai  firesc,  decât   gusturi  şi  exigenţe.           Or,  eti  cred  că,  dacă  in­
         constructoare.   Iar  acolo,                      să-l  întreb  chiar  pe  repre­  Ioan  Ionichentie:  „Cum   BANCA —  O A LT A    tr-adevăr  o  dorim,   acea
         in  birouri,   am  constatat   sub  pecetea  acestei  socie­  zentanţii  beneficiarilor,  vedeţi*  aici  avem  o  biju­       imagine  începe  aici,  adică
                                  tăţi.  Lor  li  se  adaugă  ne­
         fără  dubii  că  se  consumă                                                terie  a  sportului   româ­  BIJUTERIE URBANA     prin  IMAGINEA  NOAS­
         enorm  de  mulţi  nervi.  E»   numărate  altele,  pe  teri­  O  BIJUTERIE   nesc  şi  «a -este   meritul                      TRĂ  DESPRE  NOI    IN-
                                  toriul ţării şi  nit doar. Tri-
         nergie  vitală,  aşa   cum   buie  să  recunoaştem  cate­                   constructorilor te  1a  1CSH-   Nu  a  trecut  mult  timp   Şi NEI
         cere ‘ funcţionalitatea  unui   goric  că  vocaţia’  construc­  A  SPORTULUI   "  S.A.   Apreciem  in  primul   de  când  o  altă  clădire  a   Bă  revigorăm  o  autenti­
         «refer.                  toare  i-a  consacrat,   prin   ROMANESC  —    -   rând  efortul  şi   eficienţa   fost  predată  de  construc­  că  identitate,  un   speci­
          Construcţii   siderurgice,   ani,  pe  foarte  mulţi,  unii                remarcabilă  a  acestor  oa­  torii  hunedoreni,  Una  si­  fic,  chiar  daeă   virtuţile
         metalurgice,  obiective ‘ in­  „transportând",   odată  cu   PO PIC ARIA    meni  minunaţi»  care   in   tuată,  inspirat,  în  spaţiul   noastre  au  fost,  prin  su-
         dustriale  diverse,  dar   şi   plecarea  lor  îrt  alte  locuri,   „SIDERURGICA"  doar  câteva  luni,  au  dat   aferent  parcului   „Corvi-   praiicitare,  vidate  de  con­
         Civile-;  reparaţii  in  dome­  marca  profesională  a  ex­                 lucrarea  „la  chete*.  Au  lu­  nul“.            ţinut.  Cele  două  exemple
         niul  industriei,   prestaţii   perienţei  şi  cea  umană,  a   In  incinta  bazei  sportive   crat  zi-luminâ,  pentru  a  o   Sediul  B.C.R.  Hunedoa­  alese  sunt  puţine   pentru
         cu utilaje  de  construcţii  şi   personalităţii  lor,  formată   celei  mai  noi,  a  popicâriei,   termina  te  timp,  sub  pre­  ra  prefigurează   sugestiv   ceea  ce.  de  fapt,  fac  so­
         mijloace  de  transport,  con­  aici.             forfota  ameţeşte.  Mai  sunt   siunea  premierei  sportive.   revirimentul  mult  aşteptat   cietarii  I.C.S.H.  S.A.
         fe r ii  metalice,  din  lemn,   Sigur,  acum  nu  se  mai   două  zile  până  la  premie­  S-a  munCit  extraordinar,   in  domeniul  construcţiilor   Dar  merită  să  le  vedem
         prefabricate  d e . beton  ş.a.   acţionează  cu  „hei-rup"*Ul   ra  mondialelor  de  juniori.   cu  nerv,  cu  pasiune.  Ad­  civile,  Profilul  elegant,  ar­  şi  merită  să fie etalon  pen.
         Activităţi  de  informatică,   —  slogan   de   altădată,   Finisările  sunt  ultime,  la   mirăm  in  mod  firesc  pro­  hitectură  sa,  impun   res­  tru  tot ceea  ce  se  va  con­
         proiectare,   laboratoare*   mult,  în  grabă  şi  improvi­  exterior.  Până  să  am  opi­  fesionalismul  lor,  al  dom­  pect.  Dar  de  la  proiect,  la   strui.  ,
         import-e xpţort,   şcolariza-   zat.  Iată  că  S.C.  I.CJS.H   nia  preşedintelui   clubu­  nului  director  general  Do-   concret,  a  fost  nevoie  de   Orice  s-ar  zice  (şi  tace),
         re(   calificare,   cultură,   S.A.  ştie,  poate  să  se  ra­  lui  sportiv, admir sala, do­  ru  Gaiţa,  al  întregii  între­  buni  meseriaşi,  aşa  că  s-a   tot  omul  rămâne  măsura
         sport...  Impresionant,  da I  cordeze  din  mers  la  stan­  tările,  pistele,  toate   gata   prinderi   pe  care  o  con­  apelat  tot  la  ICSH.   Iată   tuturor  lucrurilor  (şi   lu­
           Un  uriaş  travaliu,   in   dardul  firmelor  omonime   pentru  inaugurare.   Aflu   duce...".  Proiectul  aparţi­  ce  spune  domnul  director   crărilor  sale)!  Iar  I.C.S.H.
         ţară  şi  în  străinătate,  u-   câ  obiectiv  din  ţările  dez­  câteva  nume  de  meşteri,   ne  I.P.H.  Deva,  iar  ai  noş­  Ion  Cotar,  ca  reprezentant   reconfirmă  cu  brio.
         nul  cate  a  impus  faimă.                                                 tri  au  executat  totul   la                      Exigenţa europeană, cred,
                                  voltate.  O  recunosc  chiar   care  au  lucrat  atei,  unele   parametri  admirabili,  aşa   ai  beneficiarilor,   adică...
           ...Au  răsărit,  din  braţele   el,  partenerii  ©critestatî.   din  multele ;   Mozaicari i   cum  s-au  exprimat  chiar   al  populaţiei:   *  este  şi  exigenţa   noastră,
         acestei  societăţi,  nenumă­                                                                                                  românească.
         rate  ctitorii  industriale  şi   Nu  sub  rigida  şî  păguboa­  liie Păsărelu, Adrian Grau­  germanii  de  Ia  Federaţia   —- „Construcţia  propriu-
         civile,  jac  directorul  gene-  sa  exaltare  a  aparenţelor,  re.  loan  Alecu.- Zidari  şi  Germană  de  Popice,  când  zisă  este  nu  doar  frumoa­  EUGEN  EVU
   1   2   3   4   5   6   7   8