Page 4 - Calauza_1995_271

paS^4 Săptămânal Independent aflat în slujba tuturor oamenilor „CALAUZA

de dezbinaţi ar trăi, oricât «k
I MUSIC TOP TEN I cu onor certaţi, oricât de supuşi păcate­
lor omeneşti, când simt PERI­
I COLUL aproape, uită de .tot ne­
10. U 96 — CLUB BIZZARE
9. SCOOTER — MGVE ŢOUR ASS cazul Iui personal, îl amână
8. MN 8 — GOT A LITTLE SOMETHING FOR YOU Ce-ar fi fost oare viaţa Tran­ ventual, şi se pregăteşte să-şi 8-
pere glia, ţara, „că neamul ro­
7. OFFSPRING — SELF ESTEEM silvaniei, dacă n-ar fi existat
6. FREAK POWER — TURN ON, TUNE IN, CAP OUT Munţii Apusenii, Ţara Moţilor şi mânesc nu poate pieri după voia
unora1', vorba moţului.
5. SCATMAN JOHN — SCATMAN' mai ales cei doi crai nefericiţi:
4. SNAP FEALURING SUMMER — ETERSUTY HOREA şi AVRAM" IANCU? Am simţit toate acestea, în
3. EAST 17 — LET IT RAM Ce-ar fi fost seminţia de român mijlocul REUNIUNII NAŢIONA­
2. JANET JACKSON — WHOOPS NOW pe aceste plaiuri ? Poate destine LE A MOŢILOR, când buciumul
a adus lacrimi în ochi şi a des­
1. TAKE THAT — BACK FOR GOOD OANA frânte, poate destine şterse... ci­
ne mai avea timp să se gândeas­ chis spre cer tot sufletul romă*
că la nişte amintiri, acolo şi ele... nesc. Nu, noi nu suntem încă
pierduţi, nu, noi nu ne-am uitat
o manevrabilitate foarte bună, Şi chiar dacă, acum, vremea
Informaţii pentru iubitorii automobilelor iar, aparatele de bord sunt bi­ a adus uneori iarba până lângă niciodată Unul pe celălalt, în in­
teresele noastre majore. Căci cei
ne amplasate, vizibile şl acce­ talpa casei, chiar dacă se nasc poate fi mai grăitor decât moţul
PEUGEOT 106 XSI este o sul la ele este foarte rapid. Mo­ tot mai puţini copii şi îmbătrâ­ venit tocmai din Arizona (SUAjf,
maşină de dimensiuni reduse, PEUGE0T 106 X SI torul provine de la modelul nesc tot mai mulţi maturi, mo­ să-şi întâlnescă şi să stea la sfat:
dar totodată şi sportivă. De la PEUGEOT 306, din 1993 şi fiind ţii îşi vor găsi in cele din urmă cu confraţii săi? Ce i-a adunat
începuturile lui, PEUGEOT 106 chidere centralizată cu teleco­ înbunătăţit a ajuns să livreze echilibrul pentru că ei au rezis­ pe atâtea sute de oameni la uit
şi până astăzi s-au vândut mandă, volan sport, jante aliaj 105 GP. Viteza este de 195 km/h. tat dintotdeauna demni, au trăit loc (acum când este atât de greu
653 000 de exemplare. Chiar uşor. Ca opţiuni firma PEU­ De la 0 la 100 km/h PEUGEOT liberi, şi oriunde s-ar afla acum, să-i aduni) ? Cred că jalea bu­
dacă PEUGEOT 106 XSI este GEOT oferă : ABS, (6150 FF), 106 XSI ajunge în 9,35 s. Preţul sunt la fel. DUHUL LUI IANCU ciumului şi îngrijorarea în pri­
o maşină mică, aceasta dispu­ autoradio cu două boxe (1700 este cu ei şi când se simte un­ mul rând. Pentru că am senti­
ne de multe elemente de lux FF), vopsea metalizată (1600 de bază al acestei maşini este deva Un pericol, se adună cât mentul că este timpul să fim în­
în standard : geamuri electrice, FF), aer condiţionat (7750 FF). de 95 000 FF, ce însumează mai repede Ia sfat, sau Ia sabie. grijoraţi.
oglinzi reglabile electrice, în- Micul PEUGEOT 106 XSI are 16 850 USD. DANIEL 1 De fapt, aceasta este o carac­
teristică a tot românului. Oricât MARIANA PANDARU
ADU N AREA PARLAM EN TARA A CONSILIULUI EU ROPEI
A P A T R U Z E C I Ş l P A T R A S E S IU N E O R D IN A R Ă '

RECOMANDAREA 1201 (1993) relativă lâ un protocol adiţional la Convenţia

Europeană a Drepturilor Omului eu privire la drepturile minorităţilor

1. Adunarea reaminteş­ mitetul de experţi pentru şi dezvolta în deplină li­ nei minorităţi naţionale,
te Recomandările sale protecţia minorităţilor na­ bertate identitatea sg reli­ persoanele aparţinând la
1134 (1990) şi 1177 (1992), ţionale" şi doreşte să-şi a- VA PREZENTAM gioasă, etnică, lingvistică această minoritate au drep­
şi Directivele sale nume­ ducă o contribuţie totală şi/şau culturală fără exer­ tul de a afişa în limba
rele 456 (1990) şi 474 (1992) la aceste lucrări şi să le citarea împotriva voinţei lor (maternă — n. trad.),
relative la drepturile mi­ promoveze activ. sale a nici unei tentative denumirile localităţilor, â
norităţilor. In cele , două 7. Prin Introducerea în RECOMANDAREA 1201 de asimilare. semnelor, îpreripţiitor şi
texte adoptate pe 5 fe­ Convenţia europeană a 2: Orice persoană apar­ a altor informaţii analoa»
bruarie 4992 s-a cerut Co­ Drepturilor Omului a u- ţinând unei minorităţi na­ ge expuse publicului. A-
mitetului de Miniştri: nor drepturi persoanelor A ADUNĂRII PARLAMENTARE ţionale îşi poate exercita ceasta, fără a obstrucţio-
1. Să concluzioneze cât aparţinând Unei minori­ drepturile şi să se bucure na dreptul de a afişa in­
mai curând posibil lucră­ tăţi, aceste persoane, ca şi A CONSILIULUI EUROPEI de ele individual sau In formaţiile menţionate mai
rile în curs pentru elabo­ organizaţiile calificate pen­ asociere cu alte persoane. sus în limba (limbile) ofi­
rarea unei Carte a limbi­ tru a le reprezenta, pot Articolul 4. cială (oficiale) ale Statfihii.
lor regionale şi minoritare beneficia de mijloace de Urmare cererii unui număr foarte mare de Toate persoanele aparţi­ Articolul â.
şi .să facă tot posibilul recurs propuse prip Con­ cititori, am procurat pe căi numai de noi ştiu­ nând unei minorităţi na­ 1. Orice persoană apar­
pentru punerea în practică venţie, In mod particular ţionale au dreptul la ega­ ţinând unei minorităţi na­
a Cartei’ ; dreptul de a supune cereri te, textul in engleză şi franceză a celebrei Re­ litate în faţa legii. Orice ţionale are dreptul de a
1.1. Să elaboreze un pro­ Comisiei şi la Curtea eu­ comandări 1201, care astăzi e pe buzele deza­ discriminare bazată pe a- învăţa in limba sa ma­
tocol adiţional, -cu privire ropeană a Drepturilor O- probatoare ale fiecărui român. Fără a comenta partenenţa unei persoane ternă şi de a primi a edu­
la dreptăţile .minorităţilor, mului. in vreun fel textul Recomandării 1201 il pu­ la o minoritate naţională caţie în limba sa matetv
la Conyenţia europeană a 8. In consecinţă. Aduna­ . este interzisă. nă intr-un număr potrivii:
Drepturilor Omului; rea recomandă Comitetu­ nem, în acest număr şi in numărul viitor Ia Articolul 5. de şcoli şi de aşezăminte
1.1.1. Să înzestreze Con­ lui de Miniştri adoptarea dispoziţia cititorilor noştri. Ei au dreptul să Schimbările deljberate ale de învăţământ public^ lo­
siliul Europei cu un in­ unui protocol adiţional la ştie ce se cloceşte în canţelariile europene, iar compoziţiei demografice calizarea ţinând cont de
strument de ' mediere po­ Convenţia europeană fi noi obligaţia să aflăm, să-i informăm. Ii invi­ a unei regiuni în care repartiţia geografică a mi­
trivit. Drepturilor Omului cu este stabilită o minorita­ norităţii.
2. Prin adoptarea, la 22 privire la drepturile mi­ tăm să ne scrie părerea lor, la care ţinem ca te naţională, in detrimen­ 2. Persoanele aparţinând
iunie 1992, fi Cartei euro­ norităţilor naţionale, inspi- la ochii din cap I tul acesteia din urmă, sunt unei minorităţi naţionale
pene a limbiiOr regionale rându-se din textul repro- interzise. trebuie să aibă dreptul da
sau minoritare — o con-' dus mai jos, care face a crea şi de a conduce
venţie'a Consiliului Euro­ parte Integrantă din pre­ tăţilor naţionale la diver­ presia „minoritate naţio­ SECŢIUNEA 3 — propria(-ile) sa (lor) şcoală
pei — Comitetul de Mi­ zenta recomandare. sitatea culturală şi la di­ nală" desemnează un grup DREPTURI MATERIALE (şcoli) -şi aşezământ (aşe­
niştri a dat satisfacţie A- 9. Cum această proble­ namismul statelor euro­ de persoane dintr-un stat Articolul 6. zăminte) de învăţământ şi
dunării pentru primul mă este de o extremă ur­ pene; care: ' Toate persoanele apar­ de formare In cadrul sis­
dintre puncte. Carta care genţă şi este una dintre 3. Considerând că doar a) an reşedinţa Pe teri­ ţinând unei minorităţi na­ temului juridic al statului.
va trebui să stea la baza chestiunile cele mai im­ recunoaşterea drepturilor toriul acelui stat şi ii sunt ţionale au dreptul de a-şi Articolul. 9. /
legislaţiei din statele mem­ portante ce se tratează ac­ persoanelor aparţinând u- cetăţeni; crea propHa(-ile) lor or- Dacă o violare a drep­
bre, va putea, în mod e- tual de către Consiliul Eu­ nei minorităţi naţionale b) păstrează legături ganizaţie(-ţii), inclusiv par- turilor protejate prin pre­
gal să ghideze şi alte sta­ ropei, Adunarea ‘Parla­ din interiorul unui stat şi străvechi, solide şi dura­ tid(-de) politic(-ee). zentul protocol este invo­
te .lăţimi» subiect dificil mentară recomandă, de a- protecţia internaţională a bile cu acri stat; Articolul 7. cată, orice persoană apar­
şi delicat. semenea, Comitetului de acestor drepturi' sunt sus­ c) prezintă caracteristici 1. Orice persoană apar­ ţinând unei minorităţi na­
3. Rămâne punerea în Miniştri . să-şi accelereze ceptibile de a finaliza du­ etnice, culturale, religioa­ ţinând unei minorităţi na­ ţionale sau orice organi­
practică rapidă «fi acestei calendarul lucrărilor pen­ rabil confruntările etnice se sau lingvistice speci­ ţionale are dreptul de a zaţie reprezentând o mi­
Carte. Este încurajator că tru a permite la Reuniu­ şi să garanteze justiţia, fice; folosi liber limba sa ma­ noritate naţională au drep-.
de la deschiderea pentru nea şefilor de stat şi de democraţia, stabilitatea şi d) sunt suficient de re­ ternă, atât în particular, tul la un recurs efectiv In
a fi semnată din 5 noiem­ guverne (Viena, 6 şi 9 oc­ pacea; prezentative. deşi sunt mai cât şi în public, atât vor­ faţa unei instanţe a sta­
brie 1992, unsprezece sta­ tombrie 1993), să adopte 4. Considerând că se puţin numeroase ca şi res­ bit cât şi în scris. Acest tului. 1
te membre ale Consiliului un protocol cu privire la face referinţă la drepturi tul populaţiei acelui stat drept se aplică de aseme­ Articolul 10.
Europei deja au semnat-o. drepturile minorităţilor pe care orice persoană le sau al unei regiuni a ace­ nea, în utilizarea limbii Orice persoană aparţi­
Dar trebuie să se meargă naţionale şi de a-1 deschi­ poate exercita atât indivi­ lui stat; sale In publicaţii şi vîn nând unei minorităţi na­
mai departe. de pentru semnături cu dual cât şi în asociere cu e) sunt animate de do­ audio-vizual. ţionale are dreptul, in res­
4. Adunarea Parlamen­ această ocazie. Propunerea alte persoane; rinţa de a păstra împreu­ 2. Orice persoană apar­ pectul strict al integrităţii
tară â lansat deci un apel unui protocol adiţional la 5. Considerând că pro­ nă tot ceea ce creează ţinând unei minorităţi na­ teritoriale a statului, să
Statelor membre care încă Convenţia de . Apărare a tecţia internaţională a identitatea comună, în ţionale are dreptul de a-şi ■ aibă contacte libere fi
nu au semnat Carta de a o Drepturilor Omului şi a drepturilor minorităţilor mod notabil, cultura lor, utiliza numele său şi pre­ fără îngrădire eu cetăţeni)
face şi ca toţi sa o rati­ Libertăţilor fundamentale naţionale este o compo­ tradiţiile lor, religia sau numele în limba sa ma­ Unei alte ţări cu care a-
fice rapid, cu acceptarea referitoare la persoanele nentă esenţială a protec­ limba lor. ternă şi are dreptul la re­ ceastă minoritate împarte
a maximum dintre clau­ aparţinând minorităţilor ţiei internaţionale a Drep­ cunoaşterea oficială a nu­ caracteristici etnice, reli­
zele sale. naţionale. turilor Omului şi deci, un SECŢIUNEA 2 — melui şi prenumelui său. gioase sau lingvistice sau
5. Adunarea îşi rezervă domeniu al cooperării in­ PRINCIPII GENERALE 3. In regiunile în care o identitate culturală.
dreptul de a reveni, cu o p r e a m b u l ternaţionale. Articolul 2. este stabilit un număr Articolul 11.
ocazie ulterioară, asupra Statele membre ale Con­ S-au convenit după cum 1. Apartenenţa la o mi­ substanţial aparţinând fi­ în regiunile unde ele sunt
p roblemei instrumentului siliului Europei, semnata­ urmează : noritate naţională este o nei minorităţi naţionale, majoritare, persoanele Cff
le mediere cel mai potri­ re a prezentului Protocol: problemă de liberă alegere persoanele aparţinând a- aparţin unei minorităţi
vit pentru Consiliul Euro­ 1. Considerând că diver­ SECŢIUNEA 1 — personală. . cestei minorităţi au drep­ naţionale au dreptul de â
pei, pe care deja l-a pro­ sitatea umană şi culturală DEFINIŢIE 2. Nici un dezavantaj tul să-şi utilizeze limba lor dispune de administraţii
pus pentru a fi creat. pe care o conţine (Consi­ Articolul 1. nu trebuie să rezHlte din maternă în contactele lor locale sau autonome pro­
6. Ea (Adunarea Parla­ liul Europei — n. trad.), In contextul scopurilor alegerea apartenenţei sau cu autorităţile adminis­ prii sau de un statut spe­
mentară — n. trad.), a fost este una dintre sursele acestei Convenţii (cuvântul din renunţarea la aceasta. trative ca şi în procedu­ cial, corespunzător la si­
informată Cu privire la esenţiale a bogăţiei şi a „Convenţie" în acest text Articolul 3. rile din faţa tribunalelor tuaţia istorică şl teritoria­
mandatul dat de către Co­ vitalităţii civilizaţiei euro­ face trimitere la Conven­ 1. Orice persoană apar­ sau instanţelor juridice. lă specifică şi conform le­
mitetul de Miniştri, Co­ pene ; ţia de apărare a Dreptu­ ţinând unei minorităţi na­ 4 In regiunile în «are gislaţiei naţionale a stătu- ■
mitetului Director pentru 2. Considerând contribu­ rilor Omului şi a Libertă­ ţionale are dreptul de ex­ este stabilit un număr lui respectiv. -i
Drepturile Omului şi Co­ ţia importantă a minori- ţilor fundamentale), ex­ primare, de a-şi păstra substanţial aparţinând li­ (Va urma) ___, A