Page 3 - Calauza_1995_274
P. 3
M
U Z A 1 Săptămânal independent aflat în slujba tuturor oamenilor
. 3
JESTE ADEVĂRAT CĂ E 6REU SĂ REPROŞEZI COPIILOR TĂI CEVA... El ŞTIU
CĂ IH ACEASTĂ SCOALĂ EXISTĂ 0 CĂLDURĂ CARE EHAIĂ DE PESTE TnT “
Mariana Pandaru: Dle director Robert Singer, ce-i Rep.: Sunteţi un profesor, cu multă experienţă. Con Rep. : Ce credeţi că nu aţi reuşit să faceţi ia aceas
sfătuiţi pe elevii care doresc să se îndrepte spre liceul sideraţi că personalitatea dvs a imprimat impresia bună tă şcoala ? „ '
dumneavoastră ? a acestui liceu ? Dl, Rober( Singer: Ceea ce nu am reuşit să reali
DL Robert Singer : In primul rând aş vrea să men Dl. Robert Singer : Cred că este clară în conştiinţa zăm până acum în această şcoală sunt independenţe de
ţionez că toţi elevii care se vor îndrepta spre liceul nos fiecărui om care lucrează într-un. domeniu al spiritua voinţa noastră. Foarte multe neîmpliniri de-aîe noastre
tru, probabil că o vor face din plăcerea dânşilor şi în lităţii, legat de un domeniu intelectual, că rolul lideru sunt legate de faptul că nu este su^ ient să ai suflet,
cunoştinţă de cauză a activităţii ce se desfăşoară în a- lui (negat înainte de ’89) a devenit extraordinar de im creier şi capacităţi care sâ meargă spre copil’ cu dăruire,
ceastă şcoală. Aş vrea să vă spun că noi, săptămânal, portant după această dată. Liderul, indiferent unde îşi cu responsabilitate. Mai există şi nevoia de a avea cu
facem consultaţii gratuite cu elevii care vor să se pre manifestă el funcţia; are obligaţia morală să-şi pună în ce să realizezi toate acestea. Iar realizările sunt legate
state la examenul de admitere în liceul nostru. Purtăm valoare toate capacităţile in folosul, în primul rând, al de partea financiară. De aceea, consider că marca ma
de asemenea, discuţii cu ei In vederea realizării acelei colectivului, apoi al unităţii pe care o reprezintă. Vor joritate a neîmplinirilor sunt legate de factori externi.
orientări şcolare, despres oare s-a cam uitat. Vrem ast besc de liderul ales şi nu de cel impus. Luând această Sunt însă un optimist şi sper că învăţămân
fel să arătăm copiilor ce poate să realizeze colectivul parte teoretică, dacă acest lider îşi valorifică capacită- tul îşi va recâştiga locul pe care noi îl dorim.
nostru şi ce le oferim. Este un adevăr că liceul nostru Mai sunt însă şi alte neajunsuri — mă refer
ca profil teoretic este pregătit să şcolarizeze elevi cu la problematica idealului elevului de a învăţa, de a se
aptitudini intelectuale deosebite. Deci, scopul acestui pregăti. Noi reuşim aici, in această şcoală, pe care nici
Beai este de a crea intelectuali ai societăţii româneşti, cum n-am izolat-o de celelalte, să creăm o atmosieră
care continuându-şi studiile, să poată aduce un aport ORĂ MĂRTURISIRILOR care să fie favorabilă învăţăturii, urmând ideea: „învă
pe plan superior Ia viaţa intelectuală ţi sociaP-economi- ţaţi pentru că, chiar dacă acum nu ştiţi unde să vă du
eă a României de mâine. Sfatul pe care îl dau este ca ceţi, vor veni ani când învăţătura pe care o aveţi vă va
toţi copiii caic an aptitudini ţi înclinaţii intelectuale şi Dialog cu dl profesor ROBERT SINGER, folosi pentru a vă descurca în diverse situaţii ale vie
care vor s i se pregătească in această direcţie, să vină cu ţii1*. Deci, copilul trebuie pregătit să devină competi
M mai mare încredere la noi, pentru că bara noastră directorul Liceului Teoretic „Traian“ — Deva tiv,
diâvrfir i ţi colectivul nostru, oferă condiţii excelente Rep.: Ce le cereţi dvs, în primul rând, elevilor ?
; pentru pregătirea iar ţi realizarea ideal arilor lor în di DI. Robert Singer: Este normal eă prima cerinţă
recţia pregătirii inii Ier fu iii. ţile şi puterea lui de muncă in folosul tuturor, atunci este aceea ca ei, la sfârşitul unui trimestru, unei clase
Rep.: Sunteţi directorul unui liceu despre care se este benefic. Ea unul încerc, pe măsura .puterilor mele sau unui ciclu de învăţământ să posede cunoştinţele
vorbeşte tot mai mult şi tot mai bine. Cum vă simţiţi in ţi a dorinţei de a ajuta copiii, să fac tot ce pot in ca care sunt prevăzute în programele şcolare. Dar ea nu
această postură ? drul acestei ţcufi. Cate de fapt, nu este nici şcoala mea,
DL Robert Singer; Aprecierile c m se fac la ora aici ţcaada ce legilor mei ci este o instituţie de cultură este singura. Aceasta nu se poate fără alte cerinţe de
actuală referitoare la activitatea tkenlni „Traian” un care. are menirea ca peste ani să-şi îndeplinească rolul, natură educaţională, care îmbracă munca noastră în-
anat rodul nari activităţi de scurtă durată, ci de mai poate mai bine decât in prezent. tr-o activitate complexă, din care sperăm să dăm so
cietăţii un om complet, un om liber, care să poată per
lungă durată. Să mă explic. Liceul acesta s-a transfor fecţiona ceea ce este în jurul lui.
mat după '89 în liceu teoretic, desprinzându-se de ve-_ Rep.: Poate că această stare de lucruri v-a deter
chiul Liceu de construcţii. Colectivul de profesori a ră minat odată să mărturisiţi că acest liceu este chiar via Rep.: Le-aţi putea reproşa ceva elevilor dvs ?
mas aproape In întregime în cadrul acestui liceu. Deqi, ţa dvs ? Dl. Robert Singer: Este adevărat că e greu sâ re
suntem un ediectiv care lucrează împreună de mai bine Dl. Robert Singer : Da. proşezi copiilor tăi ceva. In primul rând că noi îi con
de 20 de ani ţi cunoaştem foarte bine care este rolulîn- Rep.: Ca profesor şi ca director, vă consideraţi e- siderăm copiii noştri. B ştiu că in această şcoală există
' văţământului. Ne-am format şi nişte tradiţii care şi îna- xigent ? o căldură care emană de peste tot. Deci, reproşurile.»
i Inte au fost apreciate pentru că vechiul liceu industrial DL Robert Singer: Noţiunea de exigenţă are atâtea reproşurile există, dar ele nu pot fi colective. Nu avem
de construcţii a avut nişte rezultate deosebite. Chiar valenţe încât atunci când o apropiem de meseria noas fenomene pe care să le reproşăm în masă. Iar reproşul
confruntându-ne cu licee teoretice de renume ţi dând tră. parcă nu aş vorbi de exigenţă. Poate aş vorbi des folosit ca mijloc pedagogic, îl folosim şi noi ca şi orice
absolvenţi care în marea lor majoritate au intrat in fa pre altceva. Atitudinea, ţi a directorului şi a profeso părinte, atunci când unii dintre ci merita aceste repro
cultăţi. In consecinţă, această capacitate a colectivului rului (vorbesc in postura ambelor situaţii), trebuie să şuri. Dar ele se fac tot în ideea de a-l determina pe
ţi dorinţa de a ajuta copiii, s-a manifestat în plan supe fie de om drept, corect şi cinstit. Un om care să ceară copil să activeze mai conştient de faptul că noi îi do
rior din momentul in care am devenit liceu teoretic. de la colaboratori, în primul rând, de la elevi, să cores rim numai binele şi nu răul. Deci, nu avem reproşuri
Aţa că, noi am luat startul cu mintea şi sufletul pregă pundă cerinţelor existente, normale şi necesare, iar co colective. ^
tite ţi în nişte condiţii formidabile ca să ne putem des- lectivului să răspundă cerinţei de a fi tot timpul pre Rep. : Mulţumim frumos pentru acest dialog,
, făşura activitatea. Din acest motiv am reuşit într-un zent pentru a menţine forţa şcolii, activitatea dinamică, Dl. Robert Singer : Şi eu mulţumesc.
; timp foarte scurt, să obţinem aprecierile părinţilor şi co- in folosul elevului, care este de fapt, centrul preocu
i piilor care se îndreaptă spre noi. părilor noastre. A consemnat M ARIANA PANDARU
rfMW VW yVW W ywW W W W WrfWVWMWWWMWWWV^V W WWWWWWW tfWWWWWVVWVVVWWWWWVVWVWV IW W W W W W V A W V W W V W W W W W W JVW W VW U W VW »
E V IN O V A T Ă SABINA ? DREPTUL LA REPLICA
Citind interviul doamnei Ma tivele schimbării m e le ,
Referitor la articolul nostru «E VIN O VATA m iertă. Be m trebuia să intre in acri adânc şi riana Pândarv, de Ia redacţia vreau sâ-i aduc aminte că încă
SAB IN A?*, redăm răspunsa] DM Comei Alm ă- trebuia mai devreme să a rsire» organele în drept ziarului „Călăuza, cu domnul nu a răspuns la scrisoarea des
şan, str. N. Bălcescu. nr. 3—5, bL M *. se. ÎL t e prefect, ing. Georgcl Răican, chisă pe care i-am înaintat-o în
ISA, Hunedoara: Sănătate, fericiie şi mrit succes întregului co mă simt obligat â veni eu une luna septembrie 1994. Aş dori
Nu ştiu daci este r d iH l p jra e o leln w . «r it* lectiv de redacţie al ziarului. Cu respect, le precizări în legătură cu afir să ştiu care sunt acei ţărani, pe
em zice noi, legea este lege. B te «samă şl le g a CORNEL ALMAŞAN maţiile domnului prefect în ceea care nu i-am lămurit pe loc în
ce mă priveşte: aplicarea Legii fondului funciar,
1. La întrebarea legată de poate domnul prefect să-mi dea
Nu domnflor, nu este vinovată Sabina! schimbarea conducerii de la Di vreun exemplu, în afară de co
recţia agricolă, în speţă a mea,
misia de lichidare de la Sîntă-
fiindcă sunt lider la P.D.A.R., măria de Piatră, cu care am a-
Nu domnilor — Nu e rimivată că am trăi în tr-o ţară cu o jus alţii — nemernici ca el) care e vreau să-i aduc aminte domnu vut unele divergenţe.
SAB IN A I Acest NO. nu este tiţie corectă, compatibilă — capabilă de o aşa monstruozi lui prefect următoarele : — afirmaţia domnului prefect ,
pentru dvs, cure ca şi teme mm* cu JU RAŢI — pentru darea ver- tate? El e criminalul, nu SA — a uitat că' în data de -24 no că „nu s-au implicat cu adevă
sigură că gândiţi că N U. d e dietntai — SABINA ar fi fost BINA, el a distrus, a nimicit iembrie 1993, m-a chemat la rat în ceea ce trebuiau să facă“
pe v ia ţi — viaţa la care aveau dânsul şi mi-a cerut .să-mi cer nu are nici un suport deoarece
dreptul două fiinţe: mamă şi
ce-mi motivez acest NU crrtr fiică I El a avut dreptul să u- singur schimbarea din funcţia este o afirmaţie generală neve
de director de Ia Direcţia agri-
cidâ ş| pentru nemernicia lui şi .colă, lucru pe care eu nu l-am rificată la fel ca adresa nr.
115/1 august 1994s înaintată Mi
pentru crima la i morală primea făcut, spunându-i domnului pre nistrului agriculturii, prin care
acolo câţiva ani şi apoi era li- fect că eu am fost numit prin mi-a cerut schimbarea din func
ber-tiber să mal facă. aşa cum ordin al Ministrului şi dacă do.
fac atâţia după eliberare 71 Le. reşte, poate să ceară aceasta mi ţie; — de asemenea, vreau să-i
gde au sunt tanew trebuiesc nistrului; aduc aminte domnului prefect,
schimbate! Să se introducă pe — a uitat domnul prefect de ing. Georgel Răican, despre în
deapsa cu moartea pentru ase întâlnirea care a avut-o cu o tâlnirea pe care d avut-o cu spe
menea fapte, nu doar câţiva ani parte din membrii Biroului Exe cialişti agricoli in luna aprilie
privaţi de libertate:
cutiv al RJXAJt. — filiala Hu 1994, când le-a înaintat adeziu
NU B VINO VATA I Să dea nedoara, când ne-a cerut să ne nile de înscriere în P.D.S.R. şi
Domnul să-şi crească copilul şi dezicem de Victor Surdu — pre despre discuţiile care le-a avut
să-l ferească de alţi nemernici. şedintele partidului, dându-ne un cu o parte din aceştia.
lm re, s a ă ^ deUtart — cam ,. termen de două săptămâni; GHEORGHE DREGHlCl,
da re nat e vote ak condamni la STELA BOTA, —* eu privire la ceea ce arată preşedintele Filialei
aşa u hidră (ei şi atâţia Hunedoara domnul prefect, care ar fi mo P.D.A.R. Hunedoara
[ Această scrisoare v-a h a b i- PE ADRESA REDACTORULUI ŞEF Acesta este adevărul. Chiar da Fairchild a primit scrisoarea şi
i misă aă vă adoeă nora . OrigL că sunteţi superstiţios sau nu,. neavând încredere, a aruncat-o,
| naiul este In New EnglwuL Ea A FOST TRIMISA URMĂTOAREA SCRISOARE : notaji Următoarele: şi după nouă zile a murit.
i a făcut înconjurul ia aB de 9 Constnntinescu D. a continuat In 1987, scrisoarea a fost pri
| ori. Norocul a fost triada spre lanţul în 1953. El a cerut secre mită de o tânără din California,
| dvs., veţi avea In 4 (patru) afla Ci minte totul este posibil tarei să facă 20 copii şi să le era greu citibilă şi şi-a propus
; noroc de la primirea «citire g . trimită. La puţin timp a câşti să o bată la maşină şi să o tri
; trim iteţi copii la oameni caza gat la loterie 2 milioane dolari. mită, dar a amânat să o facă.
pierdui pentru că a spart lan -. se întâmplă în 4 zile. Scrisoarea A avut probleme. Diverse repa
i au nevoie de noroc. Nn trinti- vine din Venezuela şi a fost Un funcţionar public, care a pri raţii la maşină, scrisoarea nu a
' biţi bani, condiţia nu are I**ţ- scrisă de Sfântul Anton, de la mit scrisoarea şi a uitat să o tri plecat în 96 ore, precum îşi pro
Nu păstraţi scrisoarea, ea tre afle de la primirea scrisorii, ei un misionar din Africa de Sud, mită (să plece din mâna lui in pusese, în sfârşit, a hătut la ma
buie să plece din mâinile dvs, la e e a tertrpiinit condiţia de a ca să poată face înconjurul lu 96 ore), şi-a pierdut Slujba. Mai şină scrisoarea, cum îşi propuse,
| #8 ore. fbee aă rircole scrisoarea. Gri- mii. Dvs. puteţi să scrieţi 20 de târziu, după ce a regăsit scri a trimis-o şi a primit o maşină
Un ofiţer R A I a prim it o a ţ tea In tea morţii soţiei sale copii şi să le trimiteţi-Ia prie soarea, a trimis prin poştă 20 nouă. Nu uitaţi, nu trimiteţi
j 47 000 mii dolari, Joe B liot a a prim it 755000 dolari. Vă rog teni şi asociaţi. După această zi copii şi puţin mai târziu a găsit bani, nu o aruncaţi, vă merge
: primit 40 000 mii dolari, dar i-a trim iteţi copil şţ geţi vedea ce Xeţl avea o surpriză plăcută. o slujbă mai bună. Domnul prost. . ------- ----- --— .......