Page 3 - Calauza_1995_285
P. 3
„CĂ LĂU ZA" Săptămânal Independent aflat în slujba tutnfor oamenilor pag. 3
Corespondenţă specială d n Viena
I PE
DRUMUL ROMANILOR
SPRE VEST TRECE BISERICA TRISTEŢEA
PRIN BUDAPESTA DIN IERNUTENI CELOR DOUĂ OLTENCE
Datorită situării geografice în Europa, a ţării noastre, spre Au coborât în Coştineşti la ora amiezii, |nlr.o joi cam
a ajunge în ţările din vestul mult visat de atâţia români, trebuie răcoroasă. De curând terminaseră cursurile Şcolii Postlicea-
mai întâi să traversezi Ungaria, să treci prin Budapesta, le sanitare din Craiova şi înainte de examene s-au hotă
An făcut acest drum pe timpuri, şi marii noştri revoluţio rât la o escapadă pe litoral. Pentru trei zile.
nari care au bătut drumul pe jos până ia porţile Vicnei, ca drep- — „Văzuşi Cătălină ee tip simpatic ne priveşte ? Ilai să.I
turile poporului din care făceau parte să fie recunoscute de Ma rugăm să ne ajute să căutăm o cameră liberă". Cuvântul
rele Imperiu. acesta cheie, avea să devină obsedant pentru ele.. Căci
Drumul nostru spre vest trece şi acum, Ia fel prin Budapes băiatul simpatic şi-a căutat colegul din Coştineşti şi au
ta, unde mai ales pe vremea când ţările noastre erau socialiste, pornit toţi pentru a găsi o „cameră liberă". Au început cu
primeai ajungând aici primul şoc. Era evident un şoc, dacă Pot particularii, care oferă „camere libere, ieftine şi confor.
spuse, plăcut, şocul unei vizibile schimbări în viaţa oamenilor tabile". Ofertele pe măsură: 30 000 camera cu două sau
într-o ţară frăţească. Românului, însă venit din marea sărăcie, trei paturi (pe noapte). Iar cum c aglomeraţie, se închiria,
această schimbare îi tăia respiraţia, îi dădea un sentiment de ză pe o săptămână sau două, pentru mai puţin, nu. Am
inferioritate. căutat apoi Ia căsuţele de lemn, construite de mult de
Acum deşi lucrurile s-au mai schimbat şi pe la noi, şocul 'BOT „pentru studenţi" şi care oferă condiţii tot „pentru
amintit îl primeşti iară, îl primeşti însă pe via Budapesta, Vie. studenţi** — camere întunecoase de 2 x 2 tn, 2 paturi, cu
na. Berlin, Bonn, paris unde frumuseţea acestor capitale, dezvoL. tot ce vrei in ele, inclusiv şoareci şi furnici. Şi toate astea
tarea ţărilor lor şi bunăstarea oamenilor sunt evidente. pentru doar 4 ooo pe noapte, căsuţele de piatră sunt «nai
bune, sunt mai încăpătoare : încap un dulap şi 0 masa şi
Dar până a scrie despre ele, considerând că am umblat ceva sunt tot aşa de uşor accesibile pentru hoţi ea şi vitrinele
prin lume şi nemulţumit de felul cum suntem priviţi in exterior, telefoanelor publice" (telefoane care în Coştineşti se găsesc
uneori chiar înjosiţi, am perceput şi redau mai întâi succint, o în număr limitat, ascunse permanent de cozile imense).
parte din faţa ascunsă a acestei frumuseţi, mai bine zis pe cea CÂTALINA M. şi SILVIA B. au continuat cercetările şi
hidoasă. Ia vile, la particulari şi căsuţe nefiind loc. La vilele BEL.
Aşadar ajungând ia vama Nădlac, vezi deseori şiruri lungi VEDERE, camere cu două paturi costă doar 32 000 lei. Afi
de maşini care înaintează anevoios spre vameşii romani şi un şele- anunţau; „Nu avem locuri", dar zâmbetul şăgalnic al
guri ce te Privesc suspect ca pe un infractor. Sau cu trenul, unde doamnei de la recepţie ne dă de înţeles „se poate face
până ia Curtici nu te întrebă nimeni unde mergi, de ai sau nu loc...". „La hotelul (de fapt singurul), FORUM, situaţia e
bilet de călătorie (ştiu el controlorii că te aşteaptă o verificare asemănătoare: 12 000 patul în cameră dublă, iar un ordin
muncă şi
După aproape 10 ani de
riguroasă la graniţă !). Când ajungi însă la vameşii ce acţionea greutăţi, a apărut ca din pământ fru al Ministrului tineretului anunţă că pentru studenţi şi
ză de o parte şi alta a punctului de trecere, aceiaşi vameşi în. pensionari costă 3 000 patul, dar nu avem cameră liberă,
fieraţi şi de scriptură, eşti controlat uneori cum se zice, ia sân moasa Biserică Ortodoxă Români din Debuselate, fetele au căutat ceva de mâncare, hotărându-se
Iemuţenî, aparţinând de oraşul Reghin,
ge, El vor să vadă între altele (deştul de suspect ca procedură care de curând a devenit municipiu, da să se întoarcă acasă (după 8 ore de Coştineşti), şi au găsit
democratică in circulaţia liberă a omului) dacă ai valută, o. torită mult apreciatului nostru primar, mâncare: — mere 1 200—3 000/kg, banane 1 500—2 200,
cfaese cu îndrăzneală anumite bagaje. Astfel că toată lumea este Pop Eremin. fripturi 3 000—7 000, ciorbe 1000—2 500, şueuri 500—-700,
ţinută pe loc, trenul bineînţeles că întârzie, iar după vama un. Această biserică a apărut prin- efortul apă minerală 1000—2 000/IHru, bere 1 000 halba «— 3000
gară auzi din senin nişte strigăte de disperare. Neştîind ce se şj munca noastră neîntreruptă, zi şi sticla, pepeni 200—400 lei/kg. Ş-au liniştit fetele, aflând câ
întâmplă priveşti speriat pe fereastra vagonului. Noaptea este noapte, prin osârdia iubitului şi aprecia discotecile costă în jur de 1 000 şi 10 000 lei.
întunecoasă, vezi greu spre locul cu pricina. Deosebeşti, sau mai tului nostru preot Chiorean vâsile, care Sătule de gustul minunat al preţurilor, oltcnccle aU
bine zis, intuieşti nişte umbre, un fel de fantome ce se apropie. nu a avut odihnă până nu a văzut ridi plecat spre gară, întrebând de cazarea la cort — 1000—5000
Percepi însă mai bine despre ce este vorba când înţelegi frân cată această casă a lui Dumnezeu. de persoană, în funcţie de curtea în care montezi cortul.
turile de înjurături în două limbi cunoscute nouă. Grupul de La ridicarea bisericii au contribuit Şi cum biletul către casă era doar 4000 lei, aa ales să
oameai ce au dat de necaz se vede mai bine, disperarea tor este toate familiile care aparţin de ea. Au doarmă e noapte în tren. Iar trenul, la oră de seară le du
evidentă. Ei au fost daţi jos din tren, pentru ceva nereguli, când contribuit, de asemenea, un număr ma cea prin frumoasele staţiuni, ale căror hoteluri (ex. Eforie
doar îşi începuseră dramul spre necunoscut. re de întreprinderi din oraş cu materiale Nord), se profilează în noapte ca nişte coloşi negri — de
Ipostazele descrise au fost trăite de mine. Lc-am dat în par şi ajutor, cu muncitori. Printre cele mai supârare nefiind locuite. Preţurile sunt de vină poate. Deci,
te un sens generalizat ca sfera lor dc cuprindere să fie mai lar apreciate întreprinderi au fost: - I.FJî.T, dragi cititori, dacă nu aveţi bani de hotel pentru a merge
gă şi relevanta Reghin, J.P.I,., Lemn-metal şi altele din la mare, sau nu .vă place să dormiţi în cort sau pe plajă,
După câteva incidente mai neînsemnate (vameşii austrieci nu oraş. puteţi sta... acasă. Iar din când în când daţi drumul la te
sunt chiar atât de răi), ajung in una din gările Vicnei, „Wesban- Cu ajutorul lui Dumnezeu şi al oame ţ levizor pentru a vedea marea, dacă aţi plătit abonamentul,
bof" (gaia de vest), unde prunul pas aproape că îl fac pe scara nilor locaşul sfânt a fost ridicat şi este OLIMPIU FAUR, Constanţa
rulantă. Dacă nu aş fi avut un insoţitor, nuaş fi considerat pier. de o rară frurţniseţe.
dut din capui locului, în această lume frumoasă, dar rece, ce Biserica a fost sfinţită in ziua de 20
parcă mâ ţinea la distanţă. măr foarte mare de invitaţi din întreaga î
august. La sfinţire au participat un n».
Admir mozaicul ee lucea de curăţenie, separeuriie de aştep
tare din sticlă şi uşile acestora, ce se deschid singure câne „te ţară. \ S c u s a a x e c ă it e S .a & in a
yăd“, reclamele luminoase din sala mare a gării, ee se succed cu Cu această ocazie, pentru străinii ca
repeziciune în plină zi pe un imens perete, Fascinat de toate re au participat la sfinţirea bisericii, Mulţumesc bunului Dumnezeu căci a luminat minţile^
acestea mă retrag mai la o parte, la o masă surprins de privirea preotul nostru a organizat o masă festivă că a dezlegat inimile celor care au fost puşi să judece pe
unei tinere perechi, ce mă urmărea intens, „aduimecâadu-mă", la cantina mare do la „Republica*1, Sabina fî au făcut dreptate. Vă mulţumesc şl D-voastră c i
parcă a nu fi de al lor. Privirea acestora piezişă şi iscoditoare sunteţi alături de cei ajunşi la disperare şl în felul acesta
mă deranja. Cafeaua adusă de însoţitorul meu era delicioasă, po NICOLAE LATEŞ, puteţi să le mai daţi o mână de ajutor. Sunteţi oameni
tolea oboseala. Dar de ce mire doar cafeaua ? Reghin bani! Numai bine Sabinei Dumitrcscu şi putere să uite
•n calvarul, să-şi crească fetiţa !
STELIAN DENA. Austria STELA BOTA — Hunedoara
Ce este, pentru noi, credinţa ? O in- Apocalipsa 22, vers 16: „Cine va bi
credere nechntită şi o puternică încre Credinţa în D um nezeu rui şi va avea credinţă şi fapte va moş
dinţare despre lucrurile ce nu se văd. teni aceste lucruri şi viaţa veşnică". Sti
Biblia ne spune că este un dar de la maţi cititori şi creştini, vă îndemnăm şi
Dumnezeu aceasta. Credinţa, asemenea vă rugăm în numele Domnului lisus Cris
cărţu Sfinte, rămâne veşnici. (I. Corin- uuit eiLOintc mufLt^art tos să credeţi chiar în clipa asta când ci
teni, cap. 13, vers 13). Credinţa mai are tiţi acest text, pentru că doar credinţa
şi două surori: Dragostea şi Nădejdea. încinşi cu brâu de aur/ Cu «ochii lumi nunate, răsplata Sa, proorocite prin Da- este pasul, prima pornire, pentru regă.
Toate trec sub soarele nostru, dar aces noşi...". vid, rege in Israel, în Psalmul 103, vers si rea întru D omnul, Cugetaţi In clipele
tea rămân. Credinţa, Dragostea şi Nă Ce va fi, deci, cu cei ce cred în Dum S inclusiv: „Binecuvântează, suflete, pe de cumpănă ale vieţii, măcar, ia cuvân
dejdea oglindindu-sc dintru Dumnezeu. nezeu, după ce vor învia şi vor fi răpiţi Domnul şi tot ce este în mine să bine tul Evangheliei, ca să fiţi fericiţi, dar
Ia sens biblic. Dragostea se înţelege ca în slavă ? Apostolul Pavel a scris prooro cuvânteze numele Lui cel Sfânt...". „El mai .ales în viaţa veşnică, nu ea Tpma-
dragoste divină, nu omenească. (1 loan cind in I Tcsalcniceni 4, vers. 17—18 : îţi tartă păcatele şf toate boalele tale. El necredinciosul, care a crezut numai când
4 :6, pag. 1201) „Iată o mângâiere veşnică şi lisus va îţi .izbăveşte viaţa din groapă. El te în a văzut urmele cuielor Domnului lisus
Ce oare ne dă credinţa in Dumnezeu, şterge orice lacrimă din ochii lor Vor fi cununează cu bunătate şi îndurare f“. în mâini şi în picioare şi nu numai atât,
ca favoruri răsfrânte în viaţa noastră tre întotdeauna cu Domnul (Apocalipsa, cap. „EI îţi satură eu bunătate bătrâneţea dar a amânat să creadă pentru că Dom
cătoare? Răspunsul îl aflăm în Psalmi 21, vers. 4), 1 Tesaloniceni 4, vers 17. şi te face să întinereşti- iar, ca vulturul...“ nul lisus La mustrat, zicând: „Mai .fe
(103, pag. 612, vers. 1—6). Peste toate acestea, numele lor este Ar fi ceva nesfârşit de trist,- ca omul, ricit. este cel ee nu vede şi crede". Ni
Dar în viata de dincolo de mormânt, scris în Cartea Vieţii drept cel mai mare după ee a trecut în nefiinţă, îngropat în s-a lăsat, prin cuvântul Său^ cei mai ne
preţuit tezaur: Promisiunea.
la înviere ? Apostolul Pavel a scris ur favor şi fericire supremă (Luca 10:20). mormântul rece, să fie despărţit defini Facă Domnul să ne revedem la Râul
Până atunci ne râmâne să-l urmam pe
mătoarele (I. Tesaloniceni 4, vers. 14) i Domnul lisus conform cuvântului Evan tiv de cei dragi ai săi] Dincolo de acest Vieţii, cum exprimă un fragment dm-
„Dacă credem că lisus a murit şi a înviat, gheliei şi s-o facem cum a făcut lisus la prag, de al lumii hotar, lisus Cristos a tr-un cântec al credincioşilor :
credem şi că Dumnezeu va aduce înapoi vârsta de 30 de ani: s-a botezat în apa proorocit următoarele în Evanghelia lui „Părinţii aşteaptă după copii/ Acoio-n
pe cei ce au adormit intru Domnul, îm Iordanului, prin loan Botezătorul. Cei ce loan, cap, 5, vers. 28—29, pag. 1031 : slavă şi-n fericire/ Cu toţi iar împreună
preună cu lisus. O, voi, părinţi, nu tre-
au citit Noul Testament s-au inspirat şi „Nu vă miraţi de lucrul acesta când vom fi —/ La Tatăl Sfânt, într.a Lui o-
' săriţi la aceste cuvinte ? Dar voi, cei ti au aşezat astfel in stihuri unul din cân toţi şi cei din morminte vor auzi glasul crotire...".
neri 7 Dacă Dumnezeu în care credem, tece : „Păşit-a Domnul în Iordan/ Ca să Său şi vor teşi afară din ele cei ee au Fericiţi vor fi toţi cei ee aud chema
ne vesteşte despre înviere prin lisus, vom ne-a rate drum/ care merg de ani şi făcut binele, vor învia pentru viaţă, iar rea Lui şi vin la Credinţă I
fi .bătrâni sau urâţiţi de viaţa trăită la ani/ Cei credincioşi, şl-acum". cei ce au făcut răul, vor învia pentru
înviere ? Nicidecum 1 O poezie pe care o Dacă credem In Dumnezeu având şi judecată". GIIEORGHE EVU, /
cântă credincioşii spune: „Parcă_s toţi fapte bune ta viaţă, aici, pe pământ, a- Nu sunt cuvinte muritoare, ci aic Mân. veteran dc război j
făcuţi de-o mamă/ Atâta-s de frumoşi/ vem de la Dumnezeu şi favorurUe.i mi-. tuiiurului Nostru, lisus Cristos. ■■ ~ (77 de ani) }
i
