Page 2 - Calauza_1995_288

„BANCA ESTE IN » m m m m m mm m m m mm • • • • % • • 4 mm <4 .4 4 4 4 4 4 • #>
to ta lita te PENTRU | M ARTO R •
I NA61I CUENţr. { 1 5

Deschiderea unui nou sediu al
(Urmare dm pag 1) tolerant, inteligent ca ION RAŢIU , data de 16 septembrie 1995, a j Când omul pleacă de la casa lui! [
Băncii Comerciale din Deva, în
am un psihic de invidiat ca şi
Joacă un rol mare şi de loc de DA VEL CORUŢ, îmi sunt prieteni atras un număr foarte mare de
neglijat. toţi subalternii mei, o mare parte oameni. Organizatori. concu­ • Despre om se spune că în viaţă este de două ori ştab şi nu- *
„INVID IA ESTB O FURIE CA­ din locuitorii oraşelor Hunedoara renţi şi clienţi, s-au bucurat Im. ţ mai o datd tare. Găndindu-ne la etapele vieţii, nu ne este deloc 4
RE NU POATE. SUFERI BINELE şi Deva, mă respectă toţi clienţii preună de acest moment, lată g greii sd stabilim cdnd este slab, adică, când se află în faşă Şi«
CELORLALŢI''- LA ROCHEFOU- de afaceri ai mei. Mă consider părerile unora dintre cei pre­ ş mult mai târziu când ajunge să poarte hainele bătrâneţii. Voinic 4
CAULD. un om fericit şi voi nu-mi pu­ zenţi: g devine de flăcău şi după ce intră bine în viaţă. Când îşi face o 4
Deci duşmanii dumneavoastră teţi face nici un rău pentru că Dna LUCACIU LU C IA — Direc­ g profane sau îşi întemeiază familia lui. Tot atunci, se gândeşte §
nu suportă faptul că dumnea­ am un apărător, pe Dumnezeu. tor al Băncii „Dacia Felix" Deva ; 0 să fie stăpân, adică, .să-şi aibe gospodăria lui. Cgsa în care să §
voastră aţi făcut atâtea lucruri Nu încercaţi să vă apropiaţi de Inaugurarea sediului nou al băn, g poată trăi zile bune. Cum se spune aceea este fam ilie care are 4
bune pentru România, jud. Hu­ mine. de familia mea că efectul cii comerciale este un lucru da- 4 şi capii ; rând pe rând vin şi aceştia. Aşa încep alte griji, teama 4
nedoara, oraşul Deva şi mai mult, va fi de bumerang, se va în­ i sebit de important pentru m i- 4 de a nu se îmbolnăvi, de a-i vedea porniţi cu ghiozdqnul în spa- •
mult bine angajaţilor firmelor toarce asupra voastră şi familii­ - niciDiul Deva. Nu exis ă concu. 4 te spre şcoală. De Buci încolo din nou emoţii, aşteptări pe Ia u
„NAG1I1". lor voastre Voi sunteţi mulţi renţă neloială între bănci. Fie- 4 porţile şcolilor, iar când reuşita examenelor o cunoaştem, ne bu- •
Dacă nu pot să fie din nou împotriva mea, eu sunt singur, : care bancă se străduieşte să fie 4 curăm mai m ult ca ei. Şi uite aşa fără să ne dăm seama, tim pul ®
ce au fost, au trecut la atac cu vedeţi c i nu am nici gorile să i la înălţime prin prestarea ser­ 4 trece. Se scurge deosebit de repede. Copiii cresc, îşi jac o pro- ®
arme specifice minţilor lor bol­ mă apere, cred în vorbele lui viciilor sale si prin gama servi, 4 feste, tşi fac fam ilia lor. De multe ori, în casa părintească. Noi, J
nave; ■ Pavel Coruţ, care le-a spus duş­ ciilor bancare pe care le oferă 4 părinţii lor, îmbătrânim. Devenim mai rigizi.' Mai puţin calm i ~
* ş i răbdători. N e părăsesc puterile, devenim suferinzi. Cum s a l
Au funcţii mart.şi sunt tari manilor aşa : Faptul că se înfiinţează bănci şi
pentru că-i Uneşte invidia şi „In ziua când m-am născut. se ridică sedii este un factor sti­ J spune, devenim o „povară" pentru cei din jurul nostru. Simţim ?
? acest lucru, dar altă cale nu avem. De la anii bătrâneţii; nu no ?
prostia. ; Dumnezeu mi-a dat atâtea zile mulativ în dezvoltarea vieţii 2 putem salva. Rău este că unii trebuie să-şi părăsească casa, să ?
Sunt' foarte , periculoşi şi nişte câte a binevoit. Chiar dacă aş bancare. ■ ajungă să fie găzduiţi de o familie. De căminul de bătrâni. Sernţ S
măsuri, * de 'siguranţă’ simt nece­ fi atacat cu bomba atomică, n-aş
Dl G H ICA IO N — preşedintele J tâmplă ea unii să fie nevoiţi să plece din casa clădită de ei. De g
sare. • . putea fi distras înainte de ziua Băncii Comerciale Române — 2 fdj*gâ copţii lor, care nu au răbdare su-i sprijine. Să-i îngrijească, g
I ) Să credeţi, să . vă . rugaţi şi soropită. întreaga armată a pla­ Bucureşti: Am o -părere evi­ 2 Să le spună o vorbă bună. Un îndemn. Cunosc in judeţul nostru g
să aVeţl încredere în Dumnezeu netei nu m-ar putea apăra însă dent ' foarte bună. Ce pre­ 2 două asemenea cămine. La Brănişca şi la Geoagiu. Cel de la 4
3) Luaţi măsuri severe de sigu­ de moarte în ziua în care Dum­ şedinte de bancă nu este mul­ 1 Brănişca se află intr-un vechi castel, iar cel de la Geoagiu intr-o 4
ranţă împotriva furturilor de do­ nezeu a hotărât că trebuie să-mi ţumit că se construiesc aseme­ 4 clădire veche de peste 100 de ani. La cel de la Geoagiu au ne- 4
cumente, materiale, incendii, ex- închei -trecerea ge Ant" nea edificii ? Este o clădire, repre­ 4 cesităt reparaţii, îmbunătăţiri pentru ca bătrânii veniţi aici să 4
plozii,'accidente auto, răpiri, vio-' ' Are atuncr'vre-uiT'îost 's M n T zentativă pentru municipiul De­ 4 se simtă cât mai bine. A m privit feţele acestor oameni şi am 4
luri. iau badyguard sau - să-mi ■ fac va. Este evident că va- fi şi con- 4 plecat grăbit. Tristeţea multora era mai m ult decât evidentă. 4
3) Nu daţi înapoi de la' in­ rost de o armă de* fo‘c. Nn, de * curentă jzeâru că o bancă care 4 Deşi aici şi-au găsit a doua. casă, cu alţi vecini; credem că nu 4
vestiţiile începute, r conduceţi-lo o mie de ori,' nu f Hai ‘mai bine s-a înfiinţat dacă nu are clienţi 4 meritau asemenea soartă. Mai ales cei care au adus pd luthe cdpii •
bine pe cele realizate. ’ : domnilor să fim prieteni, _ să_ ne şi nu are operaţiuni se autodes- - 4 care acum ar fi trebuit să ia ei rolul de „părinţi". 4
4) Atenţie la trădătorii dintre dăm mâna, sa mergem impreu, fiinţează. Problema, este cum sa • I t •
angajaţii , dumneavoastră. nă în week-end şi să ne gândim produce această concurentă. Dar • M lR Q N TIC •
5) Faceţi în fiecare zi bine oa­ că pe acest Pământ suntem pasa, noi nu putem să negăm realita­ • . . . * 9 • » • m 9 • v « •
• • • • • • • • • * • • « ? • • ■
menilor In special, angajaţilor geri, să lăşăm ura şi invidia pen-l tea că ea există şi nu e deloc
firmelor dumneavoastră. tru ca totul să fie O.K. Să uşoară. Este în avantajul oame­
6) Nu cădeţi în capcana „ŞA N ­ ne imaginăm că fiecare clipă nilor pentru că fiecare bancă va Minerul, vopseaua şi excavatorul!
TAJELOR", vi se oferă destule poate fi ultima,. • ,. • căuta . să-şi multiplice serviciile '
tentaţii. Haideţi să fim prieteni, eu unul şi să vină în ajutorul oamenilor In ziua de 12 septembrie a c- Dar n.a apucat să discute prea
7) Odihnă, sugestionaţi-vă po­ v-am iertat deja”. şi cine va reuşi acest lucru, evi­ un miner din V ulcan a soşit, .multe că a venit repede un ex­
zitiv. dent că va controla piaţa- . după 14 ani (n-o sa credeţi !, de cavator (şi mai ceva cu in filme)
Un patriot ardelean . , atâta tinip n-a mâi trecut prin l-a salvat pe „vinovat", găzdu-
8) Luaţi exemplul eelor care Dl BALGRÂDEANU ALEXAN­ capitala judeţului,.,), In Deva. In indu4 comod cu 101 arsenalul
au fost ameninţaţi ca şi dumnea­ G W O RG U E N A G W ‘ DRU — patron al S.C. „EDITU­ drumurile sale, la un moment său îh cupa care a plecat pe : o
voastră (Ion Ţirlac, Ion Raţiu şi RA Şl CASA DE COMERŢ RE­ dat a simţit nevoia să se aşeze traiectorie aeriană init-o direc­
Pavel Coruţ). Am luat trei exem­ Textul cu corecturi, adăugiri G IN A" SRţ. Deva: înfiinţarea a. ţie necunoscută !
dactilografiat. şi tras la xerox, pe o bancă. Aeeasta s-a întâm­
ple de oameni de afaceri români ceste! bănci era absolut necesa­
trebuie uitat intenţionat în lo» plat tocmai în faţa gării C.F-R. Supărat Ia cuiinr d i Lucăeel
care au fost ameninţaţi ca şi ră, datorită numărului mare de
euri... sau dus direct la ţintă Chicotelile unor inşi din preaj­ Joan, .miner la Vulcan^ a venit
dumneavoastră agenţi economici. Sunt multe să-şi spună oful la redacţia „Că­
Nu ştiu cât îi cunoaşteţi dum­ Trebuie să fiţi pregătit bine bănci in Deva dar nu acoperă mă i-au atras atenţia că ceva lăuza", revoltat că după l-l ani
neavoastră, dar părerea mea pentru acest' război psihologic;, cerinţele tuturor agenţilor eco­ nu e în regulă. Abia atunci şi.a de când n-a mai; fost prin Defa,
dat seama că se aşezase pe o
este să le spuneţi duşmanilor dezinformare. „Războiul psiholog nomici. Eu sunt un client al a. capitala judeţului i.-a făcut o
următoarele: gic” folosit de adversari pro­ cestei bănci şi sunt foarte mul­ bancă proaspăt vopsită (nesem- astfel de primire... A menţionat
fesionişti, face lucruri extrem de ţumit de activitatea ei. Un cu­ nalată prin nimic — după nor­
Degeaba încercaţi să‘ mă ata­ mele civilizate că ar fi aşa). că dacă şi „Călăuza" îl dezamă­
caţi pentru că: „Cred şi mă rog neplăcute,' , ^ i' vânt deosebit aş spune despre geşte şi nil’ va scrie despre această
la Dumnezeu, îmi iubesc nes­ Dacă sfaturile vă suni' de aju­ stilul arhitectonic al acestei clă. Supărat la culme pentru dun­ nepoliticoasă primire, se va du­
pus de mult ţară, iubesc şi tor mă bucur_ ijiespus, In caz con­ D A N A BAI.EA, gile galbene impregnate pe hai­ ce clirect la Cm toiu ia „Eveni­
respect strămoşii, mi-e tare trar, primiţi scuzele mele-. IO A N JURA ne, La luat la întrebări pe un mentul zilei". ' '
dragă familia, sunt puternic tşnăr care era eu pensula şi bi­
în afaceri ca ION ŢIRLAC, calm. 29 august '95 (continuare în pag. a 7-a) , donul de vopsea în mâini. M AIÎ IA M ĂRC II
27, bL 42, (au plătit restanţele tarul lor- Xa fel şi aici, ca: şi cu ce să le plătesc V Să mâ duc
„TOATE Al 4 locatari din 20) : 1) Nu. 2) Sunt curentul electric. Să plătesc a- ;.Vând copiii ? Nu, cum Doamne,
să fur, să vagabondez,
să-mi
multe restanţe.
tât cât consum.
Nimeni nu se
gândeşte la protecţia, omului. 3)
Dna Vasii» Valerla (stă intr-un
Nu au posibîliţatea. 5) Unul. Deo. bloc Igrasios, confort III ; restan­ să-mi vând copiii ? N-am avut
bani nici eâ-mi fac hârtiile alea
(U n **** t i s 4 4 1) de rechizite, uniformă ? De un­ camdată cu unul mai merge, dar ţă peste 1Q0 000 lei — asociaţia 18, pentru ajutor social. 1) A r tre­
de ? , Vechituri. Hai, cumperi o altfel... bl. 4 : 1) Nu. 2) Penţru că nu bui să ne dea apă caldă. Că a-,
3) Ce părere aveţi despre cei daţă, că zici câ-i copilul tău, dar Familia Brânzei, — asociaţia
care na plătesc ? Care sunt mo­ după aia se-nyecheşte povestea, 27 : 1) Nu. 2) Pentru că nu plă­ plătesc oamenii. 3) Unii nu au pucăm păduchi, apucăm râie.
de lucru, alţii nu au cu ce să
tivele? merge şi o vechitură. ŞLacurp tesc locatarii. 3) Oamenii nu au Nu ? Mai ales că avem, şi copii,
măcar la două zile. dacă nu în
4) Ce soluţie propuneţi (con­ soţul şi-a luat concediu ca să ia bani; salariile sunt foarte mici. plătească sau nu vor. şi-apoi şi fiecaie seară, trebuie spălaţi. 5)
toare individuale, evacuarea din banii pe concediu şl să îmbrace Da, şi nimeni riu-şi pune- pro- taxele astea sunt prea mari pen. Turmă de copii, asta ani. Altce­
tru confortul ăsta de bloc. 4) Să
locuinţe, Ipe de muncă) ? copilul ăsta care merge la şcoa. ; blema ăsta cu salariile. se controleze bine apele, că se va ce să am ?
5) Aveţi copii la şcoală ? Cum lă. Famila ©iniş — asociaţia 18, pierde multă apă pe care tot eu Dş.oara ltăzvan Georgeta — a-
.vă descurcaţi pentru a le cum­ Dna Şerb — asociaţia 187 : 1) D acia: 1) Da, c.am plătit. Cine trebuie să O plătesc. Şi cum să sociaţia 27 : 1) Nu. 2) De unde
păni cele accesare începutului Da, a venit- 3) Situaţia materia­ nu plăteşte să nu aibă, eă eu să ştiu ? Din cauză că nu plă­
de au şcolar?' lă a lor. Dacă att copii, dacă sunt nu.s datoare să-i ţin pe răii plat­ nu sc piardă apă, când ea curge tesc alţii. 4) Normal că nu sunt
şomeri. Toate au o cauză. Sala­ pe pereţj şi dincolo şi dincoace...
Dna ■ GrOncea Cornelia, (bl. 43, nici. 2) De vină e şi Primăria, de acord, pentru alţii să sufe­
riile-» mici, pensiile-s mici. A . E foarte greu să stăm. 5) Da.
asociaţia 3?, Bejan)r. 1) Nu. 2) şi Prefectura, Procuratura, pen­ Foarte greu. rim toţi. Eu zic să ne dea apă
Restanţele. Cred că de-aia m i ne cum ne descurcăm că avem două tru că nu se implică. Iar taxele D l Turneti Rudotf (bl. 4, aso­ caldă cât mai repede şi cei care
dă apă caldă. Şi-apei şi Statui pensii deocamdată, dar cu o pen­ sunt prea mari. Cărbunele cos­ ciaţia 18) — A ch itat: 1) Nu. 2) «-au plătit să-i scoată afară. De
sie, n u l
ar putea să ne ajute. Că dacă tă, salariile minerilor sunt mari- - E mut* de {dată. 3) A r trebui să c.e noi să suferim pentru alţii ?
vrea omul, ce nu poate face ? DI D.B.' (nc.a cerut să nfe-i pu­ Faceţi o comparaţie între gazul Normal că se poate să-i dea a-
Dar ştiu eu ce are omul în cap ? blicăm numele) — asociaţia 91 : metan şi apa rece. Apa rece cos­ li se ia apa numai celor care fară, Nu ?
3) Poate că unii nu au posibi­ 1) Da, avem. 3) Unii sunt mai tă peste 3 000 de căciulă şi acolo nu plătesc. Şi celor care nu au cu
doar cuvintele
Acestea sunt
lităţi ca să plătească. Nu poţi ca nevoiaşi sau lasă de la o lună nu face nimic, decât m i-» scoa­ ce, să li se dea de lucru, căci da* unui număr mic de oameni, dar
să le pui ştreangul la gât. Şi la alta, după posibilităţi. te şi ml-o dă. La gaz, oricum e că nşr munceşti, nu trăieşti. Să
cheltuielile astea sunt prea mari. Dl Cânda Petru — asociaţia acceptabil preţul. Şi câtă apă le dea Sfertul mai mulţi bani să greutăţile sunt aceleaşi pentru
91 (restanţe circă 400 000) : 1) Da. trăiasdă şi ei. In alte ţări le d& 'o foarte mare parte a locuitori­
D e ce n-au lăsat omul în servici consumă o persoană ? Pierderile
ca să poată să plătească ? Sunt 2) Restanţele, dar şi împuterni­ sunt mari. Reclam acum şi vine şi lo? un venit pentru copii, ca lor Devei. Chiar şi cei cm?» nu
unii fără nici un salar în casă, citul, nu poţi să vorbeşti cu el, peste 2—3 zile. Şi-apoi vin 10 să poată şi ei să se descurce. şi-aii plătit taxele, recunosc că
în şomaj. Şi la noi numai soţul să-i achiţi fracturat. Nu acceptă. inşi să lucreze şi 1 lucrează şi Căci eu şomajul ăsta cu ţâre le ei sunt principalii vinovaţi (de-ar
lucrează, dar le-am plătit, că nu Cât e suma atât trebuie să-i plă­ 9 fumează. 3) Unu din rea cre­ scoate ochii, cu bani cât. pentru f l singurii!). V .aţi întrebat Insă j
"Vine mama şi tata din groapă teşti. Â adus un vecin poliţia dinţă, unii nu au cu ce, iar cea apă minerală, nu au ce face cei şi de» ce ? Că unii nu vor — e |
să ni le plătească. Sau vine Iii- economică, dar nici n-a vrut să mal mare prostie este eă pro­ cu raid ţi copii. adevărat, dar nu credeţi că »u . ■
eseu ? Sau vine Văcăroiu ? D-zeu .discute. 3) Da, într-adevăr sunt prietarul nu se implică. 4) A r Dna bl. 49» asociaţia 27: mărul lor este nesemnificativ, i
ne ajută şi ne dă sănătate să locatari care nu plătesc la timp, ■trebui să le dea de Iucfu, dar 1) Nu. 2) Mulţi acuză restanţierii, fie lângă numărul celor eare nu j
putem să ne câştigării pâinea. dar asta se datorează faptului treaba asta nu o mai face nimeni, dar lasă eă-s mai mulţi vinovaţi. pot ? Contoarele individuale, lo- i
iMai lăsăm şi noi stomacul la o că preţurile sunt mari, salariile înainte de ’89 îţi spunea: „Dle, 3) N u au posibilitatea. Noi sun.
parte. 4) Da, contoarele individua­ mici, normal că nu poate să a. dacă nu ai unde lucra, vino că-ţi tem 8 persoane şl eu şunt sin­ c.uri de muncă, sunt, dpar două 4
le ar fi o soluţie, nu să opreas­ chite. 5) Da, am trei copii, dar dau eu de lucru", far _contoare- gura care câştig aici ea femeie din soluţiile propuse de aceşti j
oanieni, în aşteptarea rezolvării
că «p a la toată lumea. 5) ©a, doi de descurcat mai greu. Şi acum le individuale ar fi minunate. de servici. Bărbatul meu a ple­
copii. Şi a-nceput şcoala. N.a- a mers fata să-şi ia alocaţia, ca A r fi ideale. Şi-ar aparţine stă­ cat în Israel, ea să câştige să Situaţiei, acestor oameni le-a J
yem cu ce ne spăla, ne mănân­ să-şi cUmpere rechizite. pânului. Eu nu mă duc la pră­ ne trimită şi nouă ceva bani. Am mai rămas doar speranţa.
că mizeria, cum s-ar zice» Bani Dl Oprişa Mar^n — asociaţia vălie cu cântarul meu, ei au cân­ 600 009 datorii! Mă credeţi ? Dar Ii va putea încălzi, oare ■*■**'' 0