Page 3 - Calauza_1995_288
P. 3

mmm
   I:                  u     ...L 111 ">*                                                                                                   F s s e e s e s e s
                           - ^   —•---          SSfkHiilSfial Independent aflat ta  slmita tuturor oaneslloi                                 P«8» i
    t
    EXACTIN  ZIUA  CANO A  IMPUWIT  bb DE  ANI                                                           *1   S  *•.

           DL  VIŞOI  IZIDOR  DIN  HAŢEG  SCRllT SENATULUI  AMERICAN


     Oecă  tm  departament  din  scMtul  »-   in  c&iUpul  mancii  mecanic,  fochist,  me-   avem  un  turism  foarte  dezvoltai  avem   medii  ale  muncitorilor.   Pensionarii  şi
    xnwican  se  ocupă  de  informaţii  despre  -  canlc  locomotivă  CU  aburi  şi  Ultimii  20   staţiuni  ca  puţine  alte  ţări  din  lume.  şomerii  sunt  afectaţi  mai  ales.  De  exem­
                                          ani  mecanic  L.D.H.  In  aceşti  44  de  ani   Avem   o  industrie  metalurgică  Şl  side­  plu,  la  pensionari,  In  ultima  vreme  au
    România,   pentru  a  cunoaşte  AD EVA-
    B O L  eu  ana  să  scriu  câteva  toferaratH   ta  câmpul  muncii  am  avut  conducători,   rurgică  foarte  bine  dezvoltată,  căra  ab­  crescut  pensiile  eh  8  la  sută,  la  alimen­
                                          coisgi  de  diferite  naţionalităţi,  dar  atât   soarbe  un  număr  mare   de  muncitori.   tele  de  bază,  Ca  pâinea  şi  laptele,   cu
    adevărate  şt  nu  miaetonl  «I  tn pturt                                  Ţara  noastră  este  foarte  frumoasă  prin   30—40 la  sută.
    despre  un  popor  ţi  •   ţreâ  ftraooasâ,   ia  serviciu  cât  şi  în  oraş,  intre  români   frumoasele  construcţii  ale  oraşelor  şi  ale   Am   o  mare  nădejde  căci,  cu  ocazia  pri­
    c u » este R e n ta te , r a f lt o f e  T V  de scan­  A   site  naţionalităţi,  a  fost  o   înţelegere   şoselelor  de  comunicare,  prin   hidro­  vatizării,  se  vor  repara  unele  greutăţi
    dai,  deztafhmimt*  RMiifi»  şi  SUA,  ca   şi  o  armonie,  fapt  ce  se  dovedeşte  prin   centralele  şi  termocentralele,  care  lumi­  din  viaţa  noastră' şi  vom  trăi  mai  bine.
    lucruri  care  im   sânt  aJteitate,  scornind   căsătoriile  dintre  multe  cupluri   intre   nează  ultimele  sate  depărtate,  cu  lumină   Vreau  să  precizez  căci  poporul  nostru
    ditarse  aspecte  urâte  asupra  României.  români  şi  alte  naţionalităţi,  tfl  oraşul   şi  inform aţii;  avem  fabrici   puternice   mănâncă  o  pâine  albă  faţă  de  perioada
                                         meu  din  Ardeal,  In  care  trăiesc,  cetă­
     U i   numesc  V ţfM   tfifer.  fdi«nit   la                               pentru  construcţii  de  tractoare  şi  utilaje   dictaturii  comuniste,  care  era  foarte  nea­
    2204.1929.  Ia  cnmHm  Başorod,  satul  Chi­  ţeni  de  alte  naţionalităţi  sunt  cam  2  la   agricole,  necesare  agriculturii;   suntem   gră şi veche.
    tici  inaptul  Hutotaara.   domiciliat  în   sută.  In  Ardeal,  zona  Transilvaniei,  trâ-   in  progres, de  a  avea  mai  multe  tractoa-.   Senatul  American,  dacă  doreşte  infor­
                                         .ieso  români  d»  alto  naţionalităţi,  ma­  re  şi  utilaje  agricole.  Avem   fabrici  de
   oraşul  Haţeg,  ju d eţ»  Hunedoara.                                                                              maţii  despre  România,  le  poate  prifiai,
                                         ghiară.  cant  aş ia   sută,  iar  alte  naţio-   autoturisme,  aproape  65  la  sută  dintre   dar  numai  de  la  cetăţeni  români,  eare
     B l   it A B S l  fşdînrsr  «6  da  aoi                                   localnicii  ţării  noastre  sunt  proprietari
                                                                                                                     spun  numai  adevărul,  fără  să  scornească
   şi  gu  această  ocazie  vrem   să  scriu  Se-   .naHlătt  cam  1 -4  la  sută.  Dar  W rt  noi   de  autoturisme  fi  alte  mijloaoe de  trans­  minciuni,  sau  lucruri  neadevărate.
                                         «a nton  şi  ramtaii  de  alte  siita iU ijş
    natalui  American  adevărul  ţării  mele.                                  port.
   In  ţara  meci  fta A m ,  trăim  pasle  S    •   Cost  o  MfeleMta f e A   fapt  care  do­  Suntem  fn  pjrtoad»  de  tranziţie,  -de   Avem   multe  întreprinderi  in  ţară,  fă­
                                         vedeşte  c ă i r i p h l   trăim  itolfilţL  A-
   de  milioane  de  oameni,  cetăţeni  d   Bs-   vem  in  ţară zeci  fie to i  d e  cetăţeni  re­  la  o  economie  eantotoati  la o economie   cute  cu  capital  străin  şi  merg   foarte
                                                                                                                     bine.  Avem   o  Centcaiâ  atomică  Ia  Cer­
   mâafei  Xteim  k m n s â  p .c u   alte  na-   n ii*   g   4 »  «te*  Mafientetteţi,  res  studii   de  piaţă.  Suntem  Bi  perioada  privati­  navodă,  şi  multe,  multe  alte   lucruri
   ţioiWBttţr.                           medii şi  superioare,  care  sunt  tatol  gos­  zării,  perioadă  grea  pentru  p o p o r»  nos­  bune.
     c o n s t it u ţ ia   « o m a n » ,   est.  ie-  podari  şi  cenducfepri,  aşa  că  d a p tu gle   tru,  dar  dacă  Dumnezeu  ne  ajută,  vom
                                                                                                                      Dacă  <ţş  scrie  despre  oamenii  d »  ştliiW
   gea  f i »   M ză   a   ţărfi,  pentiu  fiecare  ce­  o m u l»  sânt  M ţ t d d t ,   indiferent fie  na­  reuşi  bine  şi  viaţa  poporului  nostru  se   ţă  ai  României,  de  oamenii  de  cultură,
   tăţean  român,  a u   ţine  cont  de  naţiona­  ţionalitate şi renjfle.     va  Schimba  şi  în  mai  bine.   ;   d eşcolite  superioaşe  ale  României,  şi  de
   litate.  are  dreptar!  egale  fără  să  Tacă)   SuBfem  o   ţară  bogată  ta  toate.  Avem    Oamenii  din  România  sunt  credincioşi,   produsele  acestora,  ar  trebui  . să  scrivţ
   diferenţe  Ihîfe  rdtrtăni  Şi  celelalte  ra»ţio-   In  ţ a f i  sa.  R tn ta ţ  fia  câre  Se  fac©  o   frecventează  biserica  şi  casele  de  rugă­  cărţi  sau  multe   pagini  dar  mă  opresc
   nalitâţi.  In   România,  drepturile  omului   agricultorii  w 5 d t  rH#W Stă'?t  anfidentă   ciuni,  cu  mici  excepţii,  ca  Sn  fiecare  ţa-   aici.  Informând  Senatul  USA  căci  po­
   •unt  « f i l e t a t e   ş l  apărate  de  legile  ţă­  pentru  poporul  nostru,  fn  acest  an  am   ră.  Dar,  ca  in  fiecare  ţară,  mai  sunt  şi   porul  român  trăieşte  bine  in  ţara  lui,  fit
   rii.  de  exemplu:  fiecare  cetăţean  român   progresat  şl  I u t a   «K port  şi  cu  cetaals,   alt»  greutăţi.  Inflaţia  şi  preţurile la   pro­  armonie,  prietenie  cu  toate  naţionali-;
   est#  liăer  să  se  « f i m »   liber,  sâ  Înveţe   Avem   to n e   de  m inereu  de  fier,  fie  cu­  dusele  alimentare  se  stăpânesc   foarte   îăţile  din  terii,  dorind  la  toată  lumea
                                                                               greu.
   In  şcolile  primare,  m edii  sau  fi»  thvâ-   pru,  de  aur,  uraniu,  cărbune,  extracţii                    pace şi prietenie.
   niapifiij  superior,  fără  s i  se  ţină  cont   de  p efto ,  mine  de  sare,  diverse  ape  m i­  Mu  este  o  corelare  între  preţurile  de   XEXDOg VIŞOI
   do  «scţionaikate.  Am   lucrat  44  de  ani  nerale, ape  tămăduitoare  în  diverse  boli;  bază  la  unele   alimente  şi  câştigurile  Haţeg, România
      Recunoştinţă  şi  vii  mulţumiri                                  UN  OM  ALUNGAT                                       S^tal«le im juiitf
        doctorului  reumatolog  Galii                                     CA UN  CÂINUL.
                                                                                                                             La  reraoto  întâlnire  «e   «   avut
    Mă numesc Anton Ludovic Ze­  ma  lor  n>am  resimţit  nbd  o   a-                                                       loc  1»  Prefectura  judeţului,  în­
   fir.  profesor  pensionar  şi  publi­  meliorare.                (Urmare  « a   pag.  ||                                 tre  dl  prefect  Georgel  Râicaa  f i
   cist,  cu  domiciliul  in  Hunedoa­  Cineva  din  redacţia  „Călăuza*                                                    cadrele  medicale  din  conduc»»
                                 m.a  Îndrumat către doctorul Galu.                                                         rea  Direcţiei  sanitare  şl  direc­
   ra  fi rog respectuos  redacţia zia­                         l-a  crutat,  l-au  mai  rămas  doar
   rului  nostru  „Călăuza*  să toans.   Acesta,  cu  adevărat  specialist,   amintirile  şi  speranţa  că  poate           torii  principalelor   spitale   â b
   mMfi p » această « f e   viM» mele   jni-a  făcut  un  tratament  In  ur­  totuşi  va  reuşi  să  mai  trăiască          judeţul  Hunedoara,  s-a  putui tra­
                                 m e  căruia,  pot  să  merg  f i   să                                                      ge  concluzia  cS  in  judeţul  o m .
   m uJfutori^fi  m w f i H A   f i m »                         Si  clipa  In  rare  fii,  i   se  facă                     tru  doar  2—3  spitale,  au  e  si.
                                                               dreptate,  f a n f i   fiare  de  acest»                                       CM
                                                               a a ia liii  şi  m u s t »   «cest ore tfi                                  că  are
                                                               trage  ca  grea, f i g i  f i  « la t o   de                        fio
                                                               doaă  cârje,  ujrpal  R p o r in t   de                          t a   «
                                                                cei 00 fie «u i f i o r e i m ţ  1                          fie  ■>  a fevii ai  fienstn.  Astfifi.
                                                               to r-o                                                       r e t   spitale  pirrum  Ti liaşnu
                                                               de                                                                  M ARIANA rANDARD
                                                                 Toate ao rte »  m i tac să-mi  fie                                      în pag. a 4-a)
                                                               impasibil  să  na  vă   întreb:  „Cu
                                                               ce-a  ’ mat  greşit,  oameni  buni,                                  AVOCATUL
                                                               acest  suflet.  In  afara  faptului  că                             CITITORILOR
                                                               a  avut  încredere  In  cuvintele                                     HOŞTRI
  ______ ,__________           pentru  trimestrul  IV fin  a- _  unor  oameni  pe  care-i  credea                            S.T.  —   Deva.  Dacă  cele  reia»
  | cest  an  la  m rfi „CĂLĂUZĂ",  publicaţie aflată ta  sluj-1  sinceri ?"  Nimeni  nu  spune  că                         tate  de  Dvs  sunt  reale,  urmea­
                                                               acest  om  nu  a  greşit  niciodată,
    ba tmuiw oamenilor. Prin conţinutul ei şi prin fadJUăţUe |   pentru  că  nu  există  oameni  care                      ză  a  vă  adresa  Parchetului  Mi­
  Ipfi  care  le  oferă   (amintim  publicarea  anunţurilor  pe*   să  nu  greşească,  dar  nu  credeţi                     litar  Crai ova.
                                                                                                                             F.D.  —   Hunedoara.  In  situa­
  |  eaatiz  şi  în  revţsta  de  publicitate  „BAZAR**  etc.).  „CÂ-|  că  era  cel  puţin  o  datorie  de                ţia  Dvs,  decizia  264/1995  este  le­
    LAijZA** a devenit  un  prieten  nedespărţit  al  oamenilor. ■   onoare,  aceea  de  a  vă  ţine  cu­                  gală,  iar  p t e   decifia  nr.  ?78/
  IHm  pregetaţi,  aşadar  fii  realizaţi  un  abonament  la  un ■   vântul  faţă  de  acest  ora  care,  a                1995  s.a  făcut  o  corectă  aplica­
    | atar nccesibil ea preţ, un ziar ca  un  prieten  bon I   J muncit  o  viaţă  întreagă  până  a                       re  a  indexării  salariului.
                                                                                                                                Av. VAUSBHJ
                                                               ajuns' la  această  vârstă ?
                                                                 Acum  când  oamenii  văd  în  v i­
                                                               sele. 1or  doar  bani,  avere  şi  pa­
                                                               late,  acest  om  nu-şi  mai  doreşte  ;                          LA CONCURSUL
                        OFERTA                                 decât  liniştea  şi  căldura  oferită,                              PRO-BJNGO
                                                               de  casa  care-i  păstrează,  chiar                           BOTH  V15RA,  str.  Armoniei,
                                                               şi  In  cele  -mal  ascunse  locuri,  o
          DE  CAIETE  ŞCOLARE                                  amintire-  Să fie  chiar atât  de  grea,                    bl.  i,  et,  î,  ap.  3,  Târgu  Mureş;
                                                                                                                             DELLItT  F L O A ffiă ,  str.  Mtme.
                                                               realizarea  acestui  vis  ?                                 şuiul,  nr.  2,  ap.  45,  Hunedoara.;
        Magazinul  A.B.C.  din  Deva,  strada  Horea, nr.  3t vă
   oferii «a   plăcere  caiete  şcolare  de  toate  tipurile, la  pre­
                                                                                                                           nu  au  altă  cale  decât  lupta.  A «
   ţurile  cele  mal  mici  din  judeţul  Hunedoara.
                                                                                                                           dică  cea  mâi  defavorabilă  ale­
                                                                                                                           gere  silită  pentru rezolvarea  con­
        Vă aşteptăm «ilnic între orele 8—16.                                                                               flictului.  Dar  iată  că  după  atâta
                                                                                                                           timp,  când  vinovaţii  de  masa­
                                                                : ,   (Urmare <Uo pag.  1}   de  crimele  din  Ruanda,  Burun-   cre  şi  atacuri  se  făceau  sârbii,
                                                                                             di.  Angola,  Srenalla,  A^anistan.   a  venit  şi  rândul  croaţilor* să  fie
                                                               terie  de" po9i|3că  externă.  Cîele   Dar  nu  există  interes  pentru  a.  arătaţi  cu  degetul.  Armata  croa­
                                                               mai  multe  din  gravele  crize  in ­ ,  ceste  focare  de  conflict  SingU.
                                                               ternaţionale  au  fost  tratate  în   rul  mijloc  ce-1  are  la  îndemână,  tă  a  fost,acuzată  că  a  ucis  sârbi
                                                               manieră  western,  stihii  „seri»  B*  ■  neselectiv,  iutiman  şi  ineficient  şi  le-â  incendiat  casele  din  Re­
                                                                                                                           publica  Krajina.  De  circa  o  lâ­
                                                               Hollywood,  în  care  trupele*'de  ■  Osfe  embargoul.  Popoare  întregi   nă,; mai  mult  de  100 000  de  sârbi
                       î
            J t   c.  rs l  tz  tzN    b K O o                rangers-â  vin  in  ajutorul  bunilor   s-au  trezit  din  motive  care  nu   au  fost  izgoniţi  de  ofensiva  vic­
                                                               colonişti,  aflaţi  în  luptă  cu  răii
                                                                                             le  pot  fi  imputate  lor,  ostatecii
                                                              indieni.  Şi  după  ce soldaţii  „rad"  '  unor  embargouri  mai  mult  sau   torioasă  a  armatei  croate.  Pro­
                                                              tot  ce  mişcă,  în  final  supravie­  mai  puţin  justificate.  Serbia  şi   blema  pe  care  şi-o  pun  croaţii,
              a.  ce  strada  22  Decembrie  nr.  257  ţiănqâ                                                              recunoscută  şi  de  o   sursă  par­
                                                              ţuitorii,  indieni  şl  colonişti  mul­  Muntenegru  sunt  prototipul  ab­
             Sericej.  la  S.C.  „POLIDAVA" S A.,  se afiş    ţumesc  bunului  D.zeu.  Jiu  de   surdului  absolut  în  materie  de   lamentară  de  la  Zagreb,  este  eă
            :  nt-e  cele  mai  importante depozite en gros,   altceva,  dar  putea  fi  şi  mai  râu.  embargou.  Refuzul  Consiliului  de   un  sârb  în^ minus  înseamnă  O
                                                                Tribunalul  Penal  Internaţional   Securitate  de  a  trece  la  noi  mă­  problemă  mai  puţin.  Relevant,
                    *11 ”'c cunoscutele şt căutatele PASTE    de  ia  Haga,  pe  caro  sârbii  nu-1   suri  de  relaxare  â  embargoului   nu ?  După  noul  masacru  din  Sa-
            : ~ s :   E-3EMA.  gustoşii TĂIŢEf DE  CASĂ,      recunosc,  este  folosit  ca  un  m ij­  împotriva  Iugoslaviei  şi  reduce,   rajevo  fără  a  se  cunoaşte  agre­
                                                              loc  de  presiune  pentru  atingerea   rea  perioadei  de  aplicare  a  pre­  sorul  sau  locul  de  lansare  al  o -.
            -  '   *:*■'?  —1_1»s  sort»mente)  şi  HARTiE
                                                              obiectivelor  americane  In  zonă.   cedentei  „iertări11  nu  sunt  de  na­  buzelor.  Alianţa  Nord  Atlantică
                                     intraţi  !a  depozitul   Pentru  ea,; dacă  ar  fi  să  jude­  tură  să-i  încurajeze  pe  sârbi  pe   a  tregut  la  distrugerea  poziţiilor
             ;  ?  r u  .£,.  'eg-e"?  £  vc-oa  de  p roause  care  căm  in  logica  tribunalului,  pe   calea  păcii.  Ajunşi  un  fel  de   sârbilor  bosniaci.  Totuşi  pentru
                                                              banca  acuzaţilor  ar  trebui  să   paria  ai  vieţii  internaţionale  şi   rolul  de  jandarm  mondial  se  ce­
                                                              stea  şi  Elţîn», Graciov  şi  toţi  cei   socotiţi  Singurii  vinovaţi  de  si­  re  foloşirea  dreptei  măsuri,-  mai
                                                              vinovaţi  de  îngrozitoarele  masa­  tuaţia  din  fostul  spaţiu  iugoslav,   ales  când  şi  a«upra  organizaţiei
  I                                  ■'   -                |  cre  din  Cecenia.  Şi  tot  acolo- nu  sârbii,  victime  aie  unui  neme-   mondia’ e  balafns&îză  o  urmă  de
                                                              a r   t r e im i  J t i   lin sea sc-ă   «rin m ratii  xital  tratament   discriminatoriu  îndoială.
   1   2   3   4   5   6   7   8