Page 3 - Calauza_1995_289
P. 3
‘„CAi Au z a " Săptămânal Independent aflat în slujba tuturor oamenilor pag. 3
,L a n o i p a rtid u l d e , a m im p re s ia ,
-Ok, «L- k», bfe, I
p r iv e ş te to t tim p u l cu un sp re ----------- ■ ■ ■
V<R.: i— Dle Alexandru Hălgrădean, > a ţi se cere. Chiar şi in cazul meu: aş vrea
când aţi înfiinţat societatea efemerei ală să introduc aer condiţionat, să creez con
,.Editura şi Casa de comerţ Regina*? Dialog ca dl ALEXANDRU BĂLGRĂDEAN, ziarist şi patron diţii, mai bune, să-I înfrumuseţez, însă ce
— în luna’ septembrie 1991. fale după un an? îmi iau instalaţia de
— Ce aţi Întreprins la Început ? aer condiţionat în spate şi o duc Pc casa
— Prima dată ias editat ziarul „Ecoul", tate, sc crede că, şi volumul încasărilor — Categoric. în Primul rând să stabi scărilor la bloc ? Nu există perspectivă.
"din care au apărat t numere. Pe urmă este foarte mare. * lească un nivel maxim al chiriilor, care Totul este sub semnul provizoratului,
ziarul „Prooufafbal". — Apropo, câţi oameni intră în uni se pot percepe, în raport cu amplasarea mai ales în Comerţ. Atâta timp cât-nu poţi
— Ziarul „Pronafctbal" era apreciat, tatea Dvs, în medie V spaţiului respectiv, în raport cu localita deveni proprietar de spaţiu, proprietar
- de cei-a ţi oprit? — Intră şi 5 080 de oameni pe zi. Sunt tea (comună, oraş, municipiu, zonă cen de teren, nu se poate realiza privatizare.
— Din cauza difuzării. Problema de şi cazuri când anumiţi clienţi stau la o trală). Treaba asta o poate făCe şi pre Oricine încearcă să dovedească contra
care se toroc toate ziarele. Având un cafea 4 ore. Sunţ şi oameni care vin şi fectura sau Consiliu] judeţean. In alte riul, este un mincinos, ori nu cunoaşte
specific tem elie destul de bine delimitat, pleacă. judeţe, precum Constanţa, Timiş, Arad, realităţile, ori Se face că nu le cunoaşte.
nu a t o n destul de mulţi cititori în ju» — Nu limitaţi "timpul de şedere ? Consiliul judeţean stabileşte chirii ma La noi în România nu s-a făcut privati
deţnl Himrilniiu şl simţeam nevoia de xime pentru spaţiile comerciale. Nu te zare până în momentul de faţă. Simt şi
a fi difuzat în întreaga ţară. Şi cum cos* — Nu. Fiecare poate să stea cât vrea. lasă la latitudinea fiecărui posesor de dintre cei care au avut teren, sau au avut
tul toeumoitntui pe C.F.R. a crescut foar Este binevenit şi primit cu respect. Per spaţiu. S-a ajuns în situaţia ca în Deva casa lor, unde au făimt comerţ, dar cele
te mult, ca şi taxele poştale, am ajuns sonalul face toi ce poate ca omul să se să se plătească lunar o chirie de 45 000 mai bune spaţii, tot ce este mai Bun,
în sitoatia că era mai scump transportul simtă bine. Dar măturile Ia o cafenea lei pe metrul pătrat de spaţiu comer este In proprietatea statului.
decât valoarea ziarului cate se transpor sunt foarte mari. In primul rând, con cial. — Credeţi că asta vine de ia factorul
ta. ® altă problemă era recuperarea ba sumul de ceşti şi pahare, al căror preţ — Dar n-ar fi mai util. să se scoată-la politie ?
nilor, Supăr ce se Vindea ziarul, nu mai este exorbitant. Dacă înainte de revolu vânzare? N-ar trebui acordate unele fa _ — Sunt convins. Nu există dorinţa po
puteam recupera banii. Am rămas cu ţie o ceaşcă costa 3—5 lei, acum o ceaş cilităţi celor care le ocupă şi care dove- litică a . partidului de guvernământ, de a
sume mari nerecuperate. că a ajuns la 1280—1500 lei; un pabar, dese că au o activitate profitabilă ? face privatizare. N-aş crede că nu se pri
— Atunci aveaţi in plan să faceţi şi nu de cea mai bună calitate, a ajuns ia cepe. Are oameni dc calibru care s-ar
comerţ ? 500 ici. La O cafenea ţii cu tot dinadin — Ar fi normal acest lucru, daci le-ar pricepe, dar nu există voinţă politică,
— Odată cu ziarul, am început şi acti sul să sc servească în ceşti frumoase. La obţine în mod corect, prin licitaţie. Tre fiindcă ia noi partidul de guvernământ,
vitatea comercială, prin participarea la cel mulţ 18—15 rotiri, ceştile se sparg buie subliniat că 90 la sută din spaţiile am impresia, priveşte tot timpul cu ten
licitarea unei cafenele, soţia mea, lu sau sunt furate. Se fură enorm de multe comerciale, s-au dat fără licitaţie, în mod ochi spre Mosc»va, eu speranţa că sejîva
crând in comerţ înainte de Revoluţie, a ceşti şî pahare, încât cheltuielile legate abuziv, s-au dat şi încă se mai dau, şi întâmpla ceva acolo şi aşteaptă. Totufţla
participat ia această licitaţie, la care au de aceasta sunt foarte mari. în al doilea acum. noi este aşteptare. De efori ani se aş
luat parte 28 de concurenţi şi a câşti teaptă să Se întâmple ceva la Moscova.
gat-o. De atunci, societatea desfăşoară ac Dar poate că norocul va fi să nu se în
tivitate comercială care ulterior a fost tâmple nimic.
extinsă cn încă două puncte de desfa N A Z I U A ! •— Credeţi eâ mai e posibil aşa ceva ?
cere, încât în momentul de faţă are 33 — Este. tn momentul de faţă, privati
dotmgatef*. zarea nu este ireversibilă, iar ceea ce
— De unde v-a venit ideea cafenelei ? rând, cheltuielile datorate materialelor — In ce perioadă s-au dat cele mai s-a realizat până acum chiar şi'în intre-
— Ideea cafenelei am avut-o mereu în multe ? prinderi, na este privatizare ci coopera
gând. Pe lângă faptul că am fost un dezinfectante sunt, de asemenea, foarte — In anii 1991 şi 1992, dar se mai dau tivizare. Metoda Mebo na e o metodă
mari şi nu pot să lipsească. înainte de a
consumator de cafea, cafeneaua în con se pune în utilizare, ceştile Ş* paterele şi în 1995. serioasă de privatizare. Este o metodă
cepţia mea, este mai mult decât o uni parcurg un ciclu lung şi foarte riguros — Şi atunci cum plătesc chiria ? Prin de cooperativizare. Şi cooperatorii erau
tate de desfacere. Intre cele două răz de dezinfectare. De asemenea, este foar negocieri ? înainte proprietari: frizerii, cizmarii, dar
boaie mondiale existau cafenele celebre te scump curentul electric, iar la o ca — Nimeni nu ştie cât plătesc... mureau de foame. Nu există privatizare
în care se adunau scriitori, artişti. Cafe fenea, totul este bazat pe curent electric, — Aveţi exemple în 1995 ? prin metoda Mebo, fiindcă nu există pu
neaua este un loc în care omul ia con cafeaua se fierbe;'apoi ventilatoarele, ma — Chiar în momentul de faţă, dacă se tere de decizie, într-o unitate. Când toţi
tact cu pulsul zilei, cu noutăţile, este pus şina de măcinat, totul este pe curent c- traversează centrul Devei, se vede că decid, nu iese nimic.
la curent cu tot ce se întâmplă în loca îcctric. Ca să nu mai vorbim de chirie. sunt în curs de amenajare spaţii comer — Asta e comunism...
litate, in ţară, ba lume. . ciale, care nu s-au scos ta licitaţie şi în — Cam aşa ceva...
— R un ziar viu. CUria este foarte mare. care se mută noi locatari. , — Dacă nimereşte un prost care ţine
•e h Plus, este un loc de întâlnire şi — Ar trebui să se ţină seama că este — Cine sunt ? Cum au fost obţinute ? da scaun...
pe oricine vrei să-l vezi, îl inviţi la o vorba despre o cafenea. — Ştiu că proprietar esţc K A-G.CL. — Exacta
Fiind o- mutate de alimentaţie pu
cafea. Pe lângă asta, acolo se adunau şi blică, se aplică chirie maximă. Alim en ilar cine se mută In ele nu ştiu, in mod — Te duce de râpă...
pasionaţii fotbalului de care tot timpul taţia publică este considerată cea mai a- normat nu se poate arata nimeni fără li- - — Chiar şi marca privatizare. Eu unui
pm fost apropiat şi faptul că am editat ducătoare de profit. citaţie, dar se mută. nu înţeleg saltul calitativ care sc reali
« m ia „Fronofotbal" este legat şi de e- — Cine este vinovat pentru chiriile a- — Dar nu permite legea. zează prin această privatizare. Un lunii
aâ^tenţa acestei cafenele. în care eu a- cestea mari ? — Nu permite legea deoarece chiriaşul daeă-1 faci, trebuie să aibă ca urmare,
vtapi legături permanente cu pasionaţii — Am impresia că este o politică dusă trebuie să închirieze de la proprietar şi un salt calitativ. O întreprindere rare se
fotbalului. în al doUea rând. cafeneaua deliberat de guvern. Nu se poate admite nicidecum de la alt chiriaş. în România, privatizează trebuie să muncească mai
este • unitate, ca s i zic aşa, nevinovată: nu există respect faţă de lege. bine, să-şi valorifice resursele, forţa de
în ea nu vin oameni agresivi, nu vin be că un guvern preocupat de starea ţării — Nu ar fi mai bine să se cumpere V muncă. Nu vând ca prin această metodă,
şi de soarta omului cape munceşte, poate
ţivi. Ea este un loc în care cu bani pu — A r fi cel mai bine. Adevărata pri întreprinderile să muncească mai mult
ţin^ omul se poate, simţi bine. să lase un asemenea lucru la cheremul vatizare nu se realizează decât în mo- şi mai' bine.
fiecărui deţinător de spaţiu. Nu Se poa
— Dar este rentabilă pentru Dvs ? Toc - montul când omul este proprietar asupra , — Să filăm reacţia muncitorilor, care
mai aţi amintit că . oamenii aduc bani te. Unii s-au trezit peste noapte deţină unui lucru. Ceea ce ~s-a făcut până acum ‘pun: „Sâ muncesc cu pentru ăla care
tori dc spaţii, nu ei le-au construit, ci
puţini. s-au făcut prin efortul întregului popor şi încearcă să se menţină, nu este pri şi-a luat acţiuni ?". r
— Da, e renţabită. Mai ales în condi — ajungând să tragă foloase acum de pe vatizare. Este un fel de mandatariat •" —Aşa. Aş da fabricile în proprietatea
ţiile de criză economică, .'cum e în peri urma lor, fără sâ mai depună efort pen care toţi sunt chiriaşi la cineva şi la care celor care muncesc in ele. Cum pot eu
oada pe care o traversăm acum, când tru a trăi di»-m unca proprie. S-a a juns oricând poate veni proprietarul şi să în influenţa activitatea dacă sunt acţionar,
omul nu poate să-şi permită să intre în- ca R.A.G.C.L.-UI să aibă vreo 6# de spa chidă magazinul. Nu există nici o per la „Siderurgica” Iluuedoa.'a ? Ce pot
tr-un restaurant, ţţţide preţurile sunt 'e- spectivă de «lezvoltare. Vedeţi şi reţineţi face eu ca „Siderurgica" să meargă bi
sagerate. La "cafenea, cn 300 iei bei o ţii comerciate, pentru care încasează chi că atunci când s-au amenajat aceste spa ne ? Şi nu este moral ra eu să mă în-
cafea şi fumezi o ţigară. Datorită acestui rii in jur de 4—500000 lei pentru fiecare ţii, s-au amenajat foarte frumos şi fie frupt din munca siderurgiştilor, chiar da
fţ | f Spre deosebire de afle unităţi co spaţiu. Vă daţi seama ce sume enorme care a încercat şâ-i asigure o anumită c i ei muncesc foarte bine Şi au benefi
se încasează dtoacesto «durii? Am văzut
merciale, cafeneaua are câşfigm i zilnice, teecîute că & IA .Ţ J L a închiriat personalitate distinctă. Dar pe urmă. cii. Cu ce drept să le ian eu beneficiile?
■ţţ ârfori. «for constante. b M i Bravând garanţia şi siguranţa c ă i ră- De ce să nu profite ei de beneficiile lor ?
— O cafea bea fot omul— n im T r f " 1. omul u a u Scut inves Bâte • privatizare imm iii, după părerea
— Exact. Ei înmii la o pereche de *- tă de Coci C lb . fără s i tiţii deuarect cuniractele se mea. Nu sunt încurajaţi oamenii să mun-
lar privatizarea are a-
duiaşi. renunţă la U iţi, remenţă Ia na lată să muncească. Bâte • anual. iar după un an prupiiţ-tarul cest scop, adică oamenii să muncească
şfid ce, dar la cafea nu reauuffi- Găseşte banii sg spună: „Domnule, ori plăteşti eforia mai bine.
bani totdeauna pentru • —*** lfa i tre aceştia ar treimi să intre in fondurile sta asta, ori pleci". Tu nu ai nici un mijloc — Dar de politica fiscală, cg ziceţi ?
tului, pentru noi investiţii, pentru dezvol de a te opune chiriei pe care o stabileşte — Politica fisraiă este împovărătoare.
se creează o impresie cu W id f o ă în tarea economică, sau in bugetul Primă proprietarul. Şi atunci chiar dacă nu te (Va urma)
ţcfviB fa î f aq r it e r Vizâaâuse nnmă- riei. evacuează, pleci de bunăvoie pentru că
n i n are de oameni care iatră în uni* — Aveţi © sugestie pentru guvernanţi ? nu eşti în stare să plăteşti chiria care VALERIU RÂUREANU
vwwvwrtvwvww w vw w W iiW yvw vrwivNW W W âW W W 'dvvwv'yvwwW iavvwvwAW iVW W vvvv vvwvvYzvwvzwwwwvvwvwvirtwwwvvvwwwvwvuwVi
p r o n o s t ic u l
■ ■ ■
REDACŢIEI
: (Ultima dată văzusem aici acest fel din; judeţ 1 Tfetul a fost ginală, dotată cu terasă, restau plitorie, finisaje, recondiţionări PENTRU CONCURSUL
vraişte : depozit «ie butoaie, fa gândit şi făcut prin rafinament rată şi ea. Sala „Iancu“, cea ma. de orice fel, toate la marea artă.
brici de bere, doage, bolovani, restaurator, după un proiect pro re, este destinată unor elegante Iată oamenii de care are nevoie PRONOSPORT DIN 1 .
resturi, pângărind un spaţiu mu priu. întruniri, protocol, conferinţe, sa cetatea! Probabil inaugurală în OCTOMBRIE 1995
zeal. După 20 iulie, insă...) Designer desăvârşit (grafician, lă „de exprimare", în care vor octombrie, la aniversarea isto.
Sunt încântat să pot scrie des. pictor, restaurator, . arhitect !), fi posibile inclusiv revelioane. rică a Hunedoarei, lucrarea va A talan ta — Piacenza 1 x
pre HORI A GHERGHINA şi oa i Gherghina, are meşteri pe mă Peste tot, sistemul de iluminat uimi şi impune respect şi— in Rari — Mi lan 2
menii săi, adevăraţi m eşteri^r- sură : „ B A L CONSTANTIN, este impecabil, adecvat ornamen. vidie 1 Florentina— Cretnonese I
tişţi! Ultima noutate despre tâ FILKER HERMAN, PELMUŞ tlcii, urmând să fie executate în Inter — Torino 1 2
Unul din visele imediate: a-
năra societate căreia îi este ma g i-ie o r g h e , ş t e f a n SIM1NIC timp eventuale fresce parietale. menajarea spaţiului existent în Juvcntus — Napoli 1 x
nager (director M ARIOARA F I. ş.a, .Din mâinile lor au luai for Sistemul sanitar, aerul condiţio Padova — Parma x
LIP ), este o reală lucrare de mă cele trei' săli perfect rccon. nat, toate impun respect. Două incintă (micul parc), ca o mini- Roma — Lazio x 2
artă. . stituite, în .ambientUt medieval, birouri întregesc acest preten rezervaţie de căprioare, precum Sampdoria — Gegliari 1
In incinta castelului Corvini- de o paradoxală modernitate. ţios spaţiu atractiv. şi alte obiective, toate menite a Udinese — Vie|nza t x
iar (Curtea corvină) „S.C. SQL- Sala ..ESLisabeta'ţ, reconfortantă, HORIA GHERGHINA nutreţ spori atractivitatea şi rentabi Ancona —* Verona , 2
LEXIM” va preda in aceste zile mobilată in înveliş de tefion, ră te şi cred că merită(!) să conlf* litatea ralul mai impunător cas Chievo Genoa f *
un spaţiu destinat celor mai dăcină da trandafiri, fotolii din creze cu primăria în perspecti. tel din România! Când vizitaţi Reggiana — Cesena x
elegante manifestări ale primă, plete, teracotă. Sala „Matei" are va altor recondiţiouări. asumânr- Castelul, verificaţi! Salemitana — Foggia i
riei şi oamenilor de afaceri. funcţionaliţafea de ' bar. Elegan du-şi restaurările necesare Ca»
Va fi sala ara m ai selectă de ţă, integratifcj arhitectura ori telului. El poate să execute c ifi EUGEN EVU
