Page 4 - Calauza_1995_289
P. 4
T 'a g . # Săptămânal independent aflat în slujba tuturor oarnenlfpr M
* • 4* • • * * • • * * • * • • * * • • • # « * + -• • m mm m #
D uelul cavalerilor de.;. „ O A L A U Z A “
lnlormttţii pentru iubitorii automobilelor 99
’ CQMiPLIMENTE TARDIVE Toată ziua vă -ceptaţi', •>. Cicăleala de acasă
A 8 / ■■ ■ : ■ '• .'7*>. ■Nouă ce ne. dâţi ? -
ta 1# ‘ Şfil CONCLUZIA LOR Ziua trece, leafari mare 1 O transformi la ziar în... haz I
Nene, ai întinerit. N1CU LUPAŞ NEDUMERIRE
• AVUI -'A 8 este o .limuzibă . un strat de tac special care re- Doar părul ţi s-a albit;
•<le şuperlux, aflâmdu-se îi| vâr ‘ duce cu 50 ia sută penetrarea Aşa e, la vârsta noastră, . DOMNILOR DE LA (CU FRIVIRE LA
ful piramidei firmei- germane razelor de soare, AUDI A 8 dis EPIGRAMELE
AUDI, concurând Cu BMW 740 pune şi de o performantă insta Cam aşa ceva... se poartă 1 „CUVÂNTUL LIBER**, PROF. BOBOŞA)
I, MERCEDES S.420, JAGUAR laţie audio, ’ cu»10fi boxe. Maşb Praf DUMITRU BOBOŞA CARE NU PUBUCA
•'3CJ-.it-4,0. Un lucru surprinză ria dispune în standard de ur EPIGRAME .Prof. Boboşa la catedră
tor ’ la - această maşină este ca mătoarele accesorii : ABS, du-' CAVALERILOR DE...' - E. un dascăl demn... ,
roseria care fiind din aluminiu blu airbag, computer de bord, „CĂLĂUZA4* Fraţilor, noi vă primim şi scuza De' ce scrie epigrame '
conferă maşinii o rigiditate ridi antifurt, diferenţial controlat Ori vă abonăm la „Călăuza” In limbai... de lemn f? , .
cată, la impacturi, greutate scăw electronic, geamuri electrice fa. Deiaslrei, Băloi, Boboşa Sau vă oferim nişte programe
zută cu .140 kg mai puţin de ţă'/spate, climatizare automată, Sbucliea, Ivan şi Alioşa ; Să vă reciclaţi... în epigrame. UNEI SUPERŢAŢOASE
cât caroseriile omologe din o- servodirCcţie, închidere, centra Şapte Ţepi, Delafumale
ţel şi o garanţie nelimitată la lizată. AUDI A 8 dispune, de Dinoaş, nu mai ştiu care POATE VEŢF PROCEDA Te dai rotundă şi faci fiţe, _ „,.
■ coroziune. Cu toate că AUDI’ două motorizări pe benzină: La un turnir eu vă provoc DUPĂ CU\ţ URMEAZĂ Că tu ai cele mai mari ţâţe ;
A B nu are cele mai mari di A 8 2fi, Vti de 2771 cmc şi 174 Vă dau cuvântul, nu glumesc Dar te dădu de gol Ion
mensiuni exterioare din gama CP lâ 5500 rpm (de la 0 la 100 deloc Aveţi tactică bcum pricep , Că ţâţele-s de.„ silicon'!
ei, spâţiuf interior este cel mai km/h în 9,1 sec, iar viteza maxi Sunt foarte hotărât şi nu vă Şi mi s-a făcut lumină în. gând : IV A N A? ALIOŞA
maro în comparaţie cu concu mă este de 228 km/h); A 8 4,2 duc cu preşu’ Eu voi obosi să vă înţep,
renţa. în interior confortul este QUATTRO, V 8 de 4172 cmc -şi îmi pun şi semnătura: Gil Dumneavoastră nu veţi obosi...
absolut, scaunele sunt îmbră 300 CP la 6000 rpm. (de la 0 la ' Răzcşu. • U tăcând 1 PETRU GROZA A FOST
cate în piele, dar bordul dis- 100 km/h in 7,3 sec, iar viteza ION DELAFURNALE ÎNTÂI MOŞIER, APOI
t pune de încrustaţii în lemn fin.- ' mâxirnă este’ de 250 km/h). , GIL KAZEŞU ŞESUL PRIMULUI
, Geamurile sunt şi ele speciale -Consumul primei variante este DOMNULUI BOBOŞA GUVERN DE STÂNGA
fiind construite din două bu 0,6 1 la 100 km, iar la a doua , UNUI PROASPĂT (CARE DOREŞTE REPLICI)
căţi lipite, iar între ele âe află variantă este de 11,0 1 la 100 CAVALER DE;.. GROZa a ştiut ce-i lupul-oaie
Uh film din material plastic km/h. Preţul acestei maşini „CĂLĂUZĂ** Vrei să primeşti replici şibasta, Şi-ţi arată cum să stai
eeea ce reduce considerabil este cuprins intre 80 000 DM şi Iar pentru asta forţezi nota, Cu picioarele-n noroaie
^ţebmotul în interior. Pe inte- 110 000 DM. ; e - 5 . . Iţi doresc, din suflet, bun veniţ Dar în zadar îrt felu-acesta Şi cu sufletul în r a i!
-dfertil geamurilor este aplicat DANIEI. Fără a facej însă, paradă Tu speri ca să îţi crească... cota i
• * • » * * • îţi propun ca a ta spadă ROATA ISTORIEI ^
S-o dai la... ascuţit.
DOMNULUI BOBOŞA
(CARE BATE MONEDĂ După votchi — cazacioc
A P I L PARLAMENTARILOR PE TEMA CĂSNICIEI) Şi-alimente cartelate'
Azi cupcm de proprietate,
NOŞTRI
adresat locuitorilor municipiului Deva pentru sprijinirea Căsnicia greu te-apasă Coca-Cola, blugi şi rock. ■
Staţi în scaune comode Suferi cu amar necaz, ŞAPTE 'PEPI
„Casinei Naţioftafe4* în redobândirea sediului propriu
din Piaţa Unirii, nr. 9, actualmente localul „Bachus".
întrucât localul din Deva, Pia domnul dr. avocat Victor Şuia-
ţa Unirii, nr. 9, a fost constru ga a fost ultimul preşedinte al
it iiiţ^-e 1840—1884 în vederea „Casinei Naţionale" înainte de
desfiinţarea ei abuzivă şi acum
desfăşurării activităţilor eultural- este preşedintele de onoare al (PAMSTAS PENTRU HORţU TRANSILVANIEI)
artistice şi educative pentru po
pulaţia oraşului Deva şi a func „Casinei Naţionale", reînfiinţată
ţionat cu 1 acest, profil până în prin sentinţa civilă a Judeeăto. Se împlinesc în aceste zii»;- de septembrie, 55 Unul. din martorii' ocuiarl ai evenimentelor,
1945, când această asociaţie cui- riei Deva, nr. 53/1993 — dove de ani de lâ atrocităţile comise de ocupanţii un- , VICTOR VALEANU, din Satu Mare- declara r > .
turală — „Casina Naţională" — dind prin aceasta continuitatea guri in Transilvania de N—^V, intrată sub 'stăpâ trarea trupelor maghiare in oraşul SriU: Mare a
a fost desfiinţată în mod abu- acestei asociaţii culturale din nirea Ungariei bortysle. fost- săvârşită in ziua de 6 ‘septuMrinte -194%
ziv, iar localul a fost-dat în fo. municipiul: Deva. La 30 august 1940, prin dictatul de Ia Viena, im Puţinii români care se mai arian In oraş, precum
losipţă frustului de Alimentă- “Numai 'iubindu-ne trecutul cul- pus României de Germania nazistă -şi Italia fas. şi evreii au fori obttga^ '<ă ţliuri:'1a butoaieră co
!%îe Publică — azi SC. „Tran- tteaF şi-duptâite ferm pentru cistă, a fost smulsă din -“trupul ţă rii. părtea de cardă ungurească, attfM âUiii jţxţraşi s» fie lte.
iilb»niâ“ SiA. — rugăm călduros continuitatea sa veto fi demni nor«b*vest a României şi anexată Ungariei hortys- şaţi de hoardele inttiM M i'»1 u n jtrim i zi a iz.
şi Stăruitor pe toţi-epţăteniî iu -l de înaintaşii noştri şi nu ne Win te.'De-a lungul celor 4 ani de ocupaţie, cercurile . trării t r u p e l o r , - l i m b a « fost eu totul la-
bitoii ai culturii şi artei/româ- dezamăgi urmaşii. MUIţMjntedh-vă conducătoare ale Ungariei ttu srau dat înapoi de lăturată şi chiar «<îeî eUWC4<lau înainte bine . teu
neşti din municipiul Deva să . cu toată căldura pentru aţu- la nimic pentru a-şr realiza'rirechilc intenţii de a mâneşte riripundeifti te Niteueeşte: „nem tUdok
sprijine, prin semănăturile lor, torul dat prin semnăturile dluin- slăbi şi lichida capacitatea d o luptă şi ' rerietenţă olahul** — «Hi ştiu limba NIKm . - — -
strădania Biroului executiv al neavoastî'ă, vă asigurăm "bă nu a românilor din N—V Transilvaniei, de a se schim Descriind situaţia UNâjPri|teziri româneşti dte
Asociaţiei Culturale „CaŞna Na- vom precupeţi nici un efort în ba prin mijloace viMente, teroriste, rapoePul de. apropierea frontierei cu'-'jjlMWa. în primele site
ţionalâ" de a redobândi sediul * strădania fermă- ' de a repune mografic în favoarea populaţiei de ^uîgbăe ma ale ocupării N*V TraifMWMfei. ziarul jOnKjrer-
să u ţ^ a l din PiaţajÎJhirii, nr. 9. Asociaţia ‘ Culturală „Caste» 4îar ghiară. Strategia riţlBiului de ocupaţie hortyst» spi“ arăta : „Barbariile aV^Bdeput in prima zi § t
, Facem cUnoscut Şevenilor' nbşj .(tenl#44 -iftfîIrepRâile: 'fei trâdi- faţă de popalaţia rbmână din N—V T ransilvaniei ocupaţie in judeţele Satu' Mare şi Bihor. Din pri-
tri că ,în frunţi® inimoşilor i •"ţîCteaîe^ u'fiteştv 'Ri§aie Şi nobile, a fost u ntetbali de^ baroiiul ACZEL şefîîl â d e ore ale ocupaţiei ţăranH'-îbniânr au fost mă
litanţi pentru recuperarea loca celăriţi. La Săpânţa ţăranii aw tezt băti^i ca frfin».
lului de drept al „Caspei Na Biroul executiv al Circumscripţiei regionale a X-a.U lu i a' organiza -gfaii ude.^BNteb puşi să-şi sape mormântul. Pe Valea
ţionale" sg .află dXHnnul-âr. avo „Casinei Naţionale**, ţiei paramilitare hortyste a tiroliorilor, intr.o cu Vişeului "m ai' multe sate' jte fost "incendiate. ^ In
cat VICTOR ŞUIAGA, de 96 de Av. AKON TODORONI, vântare rbstită la ' Şrmleul Silvaniei, cu care pri Borşa toţi românii au fugit te păduri, fiind ăme»
ani, cetăţean de «moare al mu Prof. DUMITRU SUSAN, lej- afirma • „Pe aceşti valahi opincari trebtÂg să-i ninţaţîică vCT f» omorâţi*. ' ■ . - —’-.i- r
nicipiului .Deva, care S-a aflat Av. ROMtiLUS Da n A: extirpăm, si-i ucidem ca pe duşmanii noştri» ; la ji^eţul Bihor» in ziua Se 4 septembrie 194%
şi în anii' 1919—1934 între cetâ- '■ ' Religia prin cele zece porunci ale ei spdne: armata bortystă încălcând' Convenţia, a năvălit
ţenii Devei care au susţinut pro- NJt. La sediul redacţiei ziac nu ucide, nu fura, nu dori femeia Altuia pentru in cMBuna IRCKS1A, a deschis foc asupra grănico.
ccsăle de la Alba Iulia, Cluj şi ru M „Călăuza", Deva, str. I De- că acestea sunt păcate. Acesta este păcat ? ■ Nu iilor rdmâilU iteigând pe Serg.TGHEORGlIE AfttU,
BUcurcşti, împotriva grupului cfe cembrie, nr. 27, şe păt «depline este păcat î Picat va^fi cu âdevărat dacă nu vom serg- GHE^IOBE TAMAŞ, cUporal PAVHb BIO-
şovini maghiari care contestau semnături de susţinere a Aso- extirpa âCeastă bandă de vaiabi opincari. V<mb CANU^fruntaş ŞTEFAN HEWKA şi soldat VASI-
drepturile legitime ale „Casinei ciaţiei Culturale „CASINA NA. organiza şi o noapte a Sfântulul fiartolomeu şi vom LEESULAN. (Va urma). ^ -
NaţionaleV-Mai menţionăm că, . .ŢiONALA‘' Deva. ucide şi .copiii în (lltb b le * mamelor k x ". CĂTĂLIN BADEA
Pentru eă_este vorba de nuntă, ne-am la magazinul' Ufpia, un‘ costiim pentru
interesat şi am aflat de la starea civilă Ancheta „Călăuza" fiiire costă între'-59 209 şi 141-593 lei. O
a municipiului Deva, că în 1993 au fost căînaşâ intre 5*600- şi 12738 lei, o cra-
înregistrate ‘613 căsătorii, în 1994 numă vată 11000 lei, o pereche pantofi bărbă
rul Jof .a scăzut la numai 610 căsătorii, teşti 46 236 lei, iar un papion 2100 tei.
.iar pe- primele 8 (opt) luni ale anului Dar, atât pentru mireasă, cât şi pentru
1995, este de numai 337. Deci, se obser- mire, ar mai îi o posibilitate — Comandă
;vă o scădere a căsătoriilor. Pe undeva la o croitorie, rochia de mireasă şi" cos
oauzele sunt bine cunoscute, iar ; moti expune te vitrină câte ° rochie de mi lei. O pereche pantofi de calitate supe tumul de mife. La Cooperativa Progresul,
vele sunt dureroase. • reasă, dar mai sunt : câteva şi prin ma rioară costă,: intre 47.900 şi .65 00o lei. cusutul pentru o rochie de mireasă este
gazin. -T«^U1. estef ca ^viitoarea mtrea- Magazinul S.C. Corn Lux Marian — o de 60 000 flte; bineînţeles, cu materialul
Desigur, in primul rând e din ce în să .să-şi găseaseă rochie pe măsură şi pereche de pantofi «temă costă între
ce mai dificil pentru tineri să-şi găseas bineînţeles, să-i şi placă. 28 379 şi 29219 lei. La magazinul INDRA, clientului. " ţ'-v
că. un serviciu, pentru a câştiga cât de Dar iată preţurile la care se pot găsi e''pereche de pantofi damă costă 32 280 Pentru mire, dacă are stofa, un costum
câţ,. pentru satisfacerea cerinţelor unei şi cumpăra cele necesare pehtru znţ$s, lei, te magazteul Maţe — p rochie de la comandă îl mai costă, cusutul şi, fu r
convieţuiri decente. niturile în jur de 110 000 lei, mai toate
reasă şj m ire: __ ■ __ ____________ mireasă costă circa 250 004 lei, iar o pe
— Esţfe:' aproape impffslbEFiiSf^ffitfeHf' ca fff*' “‘T'anără pereche trebuie să aibă la cu reche de pantofi" damă 16 770 — 44 700 croitoriile mi-au spus că nu dispun dg
se căsătoresc să-şi poată cumpăra o lo nunie câte o pereche de verighete şi tre lei; o rochie de mireasă 1a magazinul stofe. ■ - > !
cuinţă, fiindcă repartizările de- Ja stat buie să-ţinem, seama că un gram de aur Ooop. Progresul costă 127 500 lei. / In atenţia naşilor : !
nu se mai fac (dar pe lângă asta, acestor costă 30—32 000 lei. Dacă le găseşte la Şi totuşi, Jn comparaţie cu mireasa, ' Frunză verde din cărare
tineri le mai trebuie şi mobilă I). Şi nu bijuterie e bin«-, dacă nu, la bijuteria mirele se pare că are mâl mari dlficul» Să trăieşti nănaşă mare
in ultimul rând, bani mulţi pentru a MIEN, se confecţionează cu materialul tăţi de a-şi cumpăra un costfun dl# gal#, : , Să porţi pene de păun
porni o nuntă care, de multe ori, nu se clientului, iar manopera necesită încă pentru că aceste articole se gŞBesc ibai Să botezi şl să cununi.
poate amortiza odată cu strigarea daru circa 20 800 lei. V greu sau chiar lipsesc din nthiaBihe» La cununia religioasă, naşii trebuie sS
lui. La magazinul Roiharta, o rochie de Chiar intr-un magazin am tetSMR doi se prezinte cu luteânări, o lumânare a-
Odată fixată data nunţii, tinerii dar. şi mireasă costă între 253100 ~ 309 750 lei, tineri care căutau, cu spwWWţa 8ă- vor vârtd Intre 1,5 pană 1a 3^ kg şi costă
părinţii lor intră, cum s-ar zice; in priză, o coroniţă de mireasă, 19 144 — 24 544 găsi un costum pentru 'mii*, 'dâr stujsă până la 25 009 lei şi mai mult. Dai la-;
în sensul de a cumpăra cele Jneresarc lei, un buchet de flori 10524 — 11505 cum.ne spunea tânărul, „pfentfia-«inese -mânările trebuie 'împodobite pentru a
mfrelui şi miresei.' ... - - . * Ici. La magazinul Mcdi — Cftmprod — o mai greu să mă îmbrac. Nu Sărit nfei vea un aspect cât mai atrăgător pentru
Am l'acUt un raid prin câteva ma pereche pantofi dămă, 35 310 — 42 375 lei. un costum de gală care să se^ţWftriCSaSbă nuntaşi. La toate acestea, naşii trebuie
gazine şi bou‘«:ţue-uri, interesâridu ne ce La magazinul Ulpia, o rochie de mireasă şi să-tei fie pe măsură". L a m t& îttm să se prezinte cu multe bunătăţi pentru
se 'găscste - pentru mirese şi miri si oâi costă intre 112 000 - 127 000 Ici, o coro Adam. un costum pentru «TfPfe baslă 'Ar- întâmpinarea nuntaşilor, t (Va urma).
.costă. ' niţă 20 000 lei, una pereche mănuşi albe 'tre 120 000 şi 140 000 loi, o -câhtîaşa de
Aproape fiecare magaîiin şx boutiişue - de mireasă, 5 000'iei, ciorapi damă 2 000- calitate maipbună;- îrt -jur- de 14,990 iei, Anchetă de 1QAN JURA .(