Page 2 - Calauza_1995_290
P. 2
<<
Săptămânal independent aflat în slujba tuturor oamenilor
t i C A L A U Z A
De ce se sinucid ungurii?
MARTOR
In ultimul an, lumea a devenit fot mai indi-' specialiştii OM.S. demonstrează că 30 Ia sută
lerentă, tot mai nepâsâtoare la semnalele critice ‘ din cazurile de sinucideri, 40 la sută din cazurile
venite din interiorul propriului trup. Trăim parcă de omucideri şi 70* la sută din cei tare se îneacă
în interiorul unui proverb : „Câinii latră, carava se datoresc consumului exagerat de alcool. Şi ea Condiţia de a sta în
na merge mai departe!". în fiecare an, pe glob, un fapt divers, originala statistică, prezintă ETIO
aproximativ 3,5 milioane de oameni mor in di PIA, cu cea mai mare rată a mortalităţii în acci
verse accidente, comparativ cu 5,2: milioane, ce , dente rutiere, mult mai ridicată decât S.U.A.,
se sinucid sau sunt omorâţi. în privinţa smuci-1’ considerată de acelaşi studiu, „cea mai motorizată scaunul de şef
derilor, pe primul loc sc situează ST. LUCIA, cu ţară de-Pe mapamond", cu 771 vehicule la fie
o rată de 22,6 oameni ucişi la ‘fiecare sută de m ii. care mie de lociiitori. Etiopia insă are doar un Când scriem aceste rânduri, nu ne gândim chiar la funcţiile
dă locuitori ai insulelor Caraibe. Ungaria deţine automobil la fiecare mie de locuitori. supreme de şef de stat, prim ministru, preşedinte de senat, mi
primul loc in lume. în categoria sinucigaşilor, cu Oricum, dacă toţi cei puşi să vegheze la sănă nistru, guvernator etc. Mai degrabă, ne gândim la funcţia de
o rată de 48,4 la suta de mii de locuitori. tatea lumii ar ţine seama de semnalul de alarmă director, care, nici asta nu e fiece. A fi director impune a fi di
Conform statisticii -O.M.S., 25.0 000 de oameni tras de O.M.S., în mod cert, cauzele mortalităţii rijor al unei mase de oameni. A l unei societăţi care are importan
se îneacă anual, primele locuri deţinându-le in în masă s-ar putea diminua substanţial. ? ta ei, am spune majoră, poate chiar de interes naţional. în de
sulele SEYCHELLES, BAHAMAS şi RUSIA. Stu curs de măi m ulţi ani, ne-am putut face o părere despre ce ca
diul Întreprins la sfârşitul anului 1994 de către io n d e l a r o a t a lităţi trebuie să aibă un şef. Nu e chiar nevoia să fie .dotat cu
aliură 'de atlet şi cu înfăţişarea lui Tom, Cruise. Deşi, la aşa eti
a a a n c i c i a a a a a a i m a i chetă, secretarele pentru angajare s-ar îmbulzi zile la rând. Scau
nul de şef este un scaun special care se poale roti în orice mo
Retrospectiva La Satu Mere ment, după cum doreşte stăpânul.
Cândva, făcând anticameră, am văzut când s-a deschis uşa
biroului directorului, cu care aş fi vrut să discut, o poziţie mai
Şi la Şcoala Generală din Peş. puţin decentă — picioarele insului atârnau pe masă! Dar, nu
tişul Mare, clopoţelul a sunat Salonul editorilor de poezie trebuie sa ne orientăm după plăcerile unui singur director, fiindcă
nu demult, vestind începerea u- in majoritatea cazurilor, aceştia au o ţinută adecuată, civilizată.
nui nou an şcolar. Prezenţi şi Sunt stăpâni pe situaţie, pe meserie şi se descurcă şi ca tehni
noi, am consemnat cu această îri perioada 22—23 septembrie 1995, editura „Călăuza" a fost cieni şi ca economişti Un director fără a deţine elemente econo
ocazie, un fapt inedit. Din par invitată să participe la primul SALON A L EDITORILOR DE POE mice şi contabile, nu poate călători prea departe. Nu ne gândim
tea primăriei municipiului Hu ZIE, ce s-a desfăşurat la Satu Mare. La această manifestare au luat şi nici nu afirmăm că un director trebuie să ştie să facă înregis
nedoara a participat la această parte aproximativ 40 de edituri din întreaga ţară, printre care : ed. trări în contabilitate, dar de pus in „balanţă" cifrele, este nece
festivitate, juristul IOAN PETRU „Eminescu", ed. „Cartea Românească", ed. Fundaţiei Culturale Ro sar să se priceapă. Mai demult, se batea monedă pe „omul potri
ALBU — secretar, omul care cU mâne", ed.- „Libra" (Bucureşti), ed. „Arta" (Arad), ed. „Dacia" (Cluj- vit la locul potrivit“ ,r. Nici astăzi nu este deplasată această afir
30 de ani în urmă şi-a început Ncpocaj, ed. „Familia" (Oradea), ed. „Helicon" (Timişoara), ed. „Tim maţie. Un bun conducător t}C unitate, măsoară de două ori şi
cariera de dascăl aici, în aceas pul", ed. „Junimea" (Iaşi), ed. „Arhipelag" (Tirgu Mureş) etc. taie o dată. Un director, nu trebuie să fie nici zbir, dar nici ca
tă localitate cu oameni hărnici zahărul, care se „topeşte“ prea repede. Este nevoie să ţină frâne
şi buni gospodari. De atunci, ia Pe parcursul celor două zile s-au organizat o serie de lansări de le cu puterile pe care le are că, altfel, slăbiciunile se plătesc şi
tă, un drum lung bătătorit cu carte, colocvii, recitaluri de poezie ; într-un cuvânt,' a fost o adevă scaunul poate fi pierdut. Dorim tuturor ca şederea in scaunul de
răbdare şi pricepere, cu cunoş rată sărbătoare â poeziei româneşti. şef să fie cât mai lungă!
tinţe acumulate în anii de stu Editura „Călăuza" a fost prezentă cu un stand de cărţi şi cu
diu. primenite şi îmbogăţite cu patru autori de carte de poezie, apărută la editura noastra. Este M lIlO N TIC
demnitate şi verticalitate. vorba de poeţii : Eugen Evu („Amarul mierii"), Paulina Popa („Cu
mâinile în flăcări"), Marius Petruţa („Ninive") şi Mariana Fândaru
I a mijloc de septembrie —
h ™ de »««»■ «« cu arome de CJSalt mortal*). Poetul Marius Petruţa s-a bucurat de lansarea cărţii
m l, profesorul şi juristul IOAN sale de debut, curând apărută, sub titlul „Ninive". S-au dat auto
PETRU ALBU. cu lacrimile aos- grafe şi s-au făcut o serie de schimburi de păreri şi de cărţi cu alţi | VALUTA PENTRU FACTORII POŞTALI!
copiiior poeţi prezenţi la manifestare. De mare interes s-a bucurat şi cartea
Iui Avraii Unea — „Ghinda şi sabia*, precum şl revista de litera
tori editaţi de moi — .Constelaţia Dragonului". j ’
Intr-un moment când poezia se zbate In ignoranţă omenească, Concurs atractiv pentru factorii poştali!
ceasta, la margine de anotimp, ideea tmuj salon al cărţii de poezie este nemaipomenită. Bucuria
privind retrospectiv spre cei 30 întâlnirii şi a dialogului editori-poeţi a fost de necontestat. Desigur
de ani de când işi începuse ca se putea mai bine şi pe direcţia organizatori-participanţi. Dar pe 1 ■ Începând cu data dv l octom- (actorii ce activează în mediul
riera de dascăl la Peştişul Mare. mai contează acum, când poezia trăieşte. , 1 hrje 1905 redacţia ziarului rural şi in mediul urban, acordân-
) „CALAUZA" cu acordul Diree- du-sePremiul t, premiul II şi
IOAN VLAD MARIANA PANDARU fie» de Poştă Hunedoara orga- premiul III pentru fiecare din-
- © • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • n n n n n n • • • • « riuează un atractiv concurs des- tre ’âele două medii,
tinat (actorilor poştali din ju- Cele două premii I vor fi a-
Tratamentul cu plante şi minerale I RĂSPUNSURILE i ! dejul Hunedoara. eordate în valută (orte, adică
; Concursul te desfăşoară pentru D.M. mărci germane. Succes!
(R Ă SPU N D E ÎNTREBĂRILO R CITITORILOR I OFERITE DE AUTORI f V
„CALAUZET*. BR. D A N G A L U )
j L A CHICHIŢELE
CURCAN VAStLK — Petro- stituite, după cum nu ppate su O fetiţă extraterestră trăieşte
plini, iţi dai seama, aparatul gip- j PU B LIC A TE XN L U N A
dttpâ două fracturi este aproape sat In caz de fractură. Ceea ce ! SEPTEM BRIE 1995 fericită în SUA
o ^regulă* in accidentele osoase mă miră, este că nu apelezi, cu
intraarti culare. Boala s-a vindecat încredere, La un foarte bun spe I
cu defect şi in funcţie de con cialist in recuperare, de la Spi ? La chichiţa «fin ar. Zto — (Urmate dte pag. I) remarcabil de dezvoltată pentru
statările făcute la examenul func talul Municipal Petroşani, dr. | .Aşteaptă să vină toamna sâ vârsta ei. Nu are păr, are ochii
ţionalităţii braţului şi a exame ADRIANA IACOB — şefa secţiei * cadă frm za"; te ctechiţa «fin mite «fin singura casă pe care o mari şi migdalaţi. urechi ascu
n u l» radiologie se decide atitu de recuperare, care cu profesio | ar. m — „Ceasul"; te chi- are şi sâ o ducă într-un labo ţite şi un năsuc mic. Sora care
dinea de viitor. Deoarece ai vârs nalismul şi omenia ce ’i-o cunosc, * «diiţa «fin ar. 2tt — „Bancno- rator secret din Washington, un are grijă de ea Şi-a exprimat
ta tânără de partea ta, decizia te va pune pe drumul cel bun. | ta de 10000 lei" ; la chichiţa de să tocă experienţe pe «a pen dorinţa de a o înfia. Nu ştim
va fi favorabila Există to prezent Sunt convjns. « din nr. 219 — „Mama cu un tru a afla de ce este aşa de deş de pe ce planetă vjne, «Jar ştim
posibilitatea reală de a se repa- , B.O. — Petrila: Am reţinut I copil în braţe şi unul In pân- teaptă. Dar ca medic psihiatru cert două lucruri: inteligenţa ei
ra ortopedic articulaţia oricât de faptul că soţul Dv are ulcer duo. * tece“. (Tragerea la sorţi va a- pot să vă spun că dacă fetiţa va o depăşeşte cu mult pe a noas
compromisă, chiar de a se im. denal. Trimiteţi pe adresa redac | vea loc in data de 7 octombrie fi luat#- din acea casă şi de sub tră şi se pare că are nevoie de
planta o nouă articulaţie din fi ţiei, diagnosticul cât mai exact. ' 1995, orele 9,00 la sediul re- îngrijirea sorei, ea va muri foar foarte multă dragoste şi afec
bre de carbon, ceea ce cred eă Vă vom oferi în cadrul rubricii te repede. Singurul motiv pentru ţiune .Făcând public arest caz,
nu e cazul la ţine. Dar această noastre, tratamentul pe care tre 1 dacţiei noastre. Pot participa care ea a" supravieţuit şi a în trăiesc cu speranţa că oamenii
bioenergie, de care se vorbeşte buie să-l folosească. * toţi cei câre doresc). văţat atâta este tandreţea şi iu din toatâ-'lumea vor protesta faţă
fa ultimul timp, nu e capabilă A consemnat I birea primite de la această fe de intenţia de, a supune fetiţa
să vindece defecte osoase con IOAN VLAD meie timp de 10 luni. Fetiţa este stelară* unor. experienţe.
(Urmare din pag. I) CONTINENTULUI, în slujba i- înşală amarnic. Lupta pentru ra cu rea mai mare pondere în „parohia* Germaniei, iar Româ
deii unei Europe solidare întru sfere de influenţă s.a declanşat Europa. Integrarea în NATO a nia şi Bulgaria ar trebui să le
Yiteazu cel care atacându-i pe libertatea şi demnitatea tuturor. odată cU cererile înaintate de Ungariei, Cehiei, Poloniei şi Slo dispute Rusia. Şi cum Germa
turci cu toată puterea i-a făcut Să fie aceasta recunoştinţa ce ţările din estul Europei pentru vaciei ar deplasa accentul în a- nia pare deocamdată să nu în
pe păgâni să se întoarcă spre oş o arată . Occidentul unui popor primirea în NATO, lianţă tot spre Germania. Bul tărâte Rusia pe tema ţărilor Bal
tite româneşti, dejucând prin a- cu vechi state în Europa; eu con. Pilonul de bază al unităţii eu- garia şi mai ales România, bă- tice, ■ disputa pentru România şi
ceastâ manevră atacul împotri Bulgaria devine esenţială pentru
va Apusului ? N.a fost oare Vlad raportul de forţe germano-fran-
Ţepeş, domnitorul Ţării Româ cez în NATO; De aici agitaţia
neşti, acela ' care a, afirmat cu internă şi externă în jurul „in
tărie că „Românii trebuie să du capacităţii* României de a fi
că lupta cu turcii in orice chip, Dovada de recunoştinţă? „europeană*. Atâta vreme cât
căci, dacă ei vor pierde, neno SUJl. nu se vor hotărî să inter
rocirea va fi nu pentru români, vină în acest joc pentru a-şi sal
ci pentru creştinătatea apusea va prezenţa în Europa Oeciden-
nă* ? tală, ne vom amăgi închipuin-
Am evocat cele de mai sus în tribuţii de seamă la valorile bă-' ropene l-a constituit alianţa fi-an- nuite a întări flancul de sud al du-ne că vom fi trataţi ca par
contextul demersurilor începute trânului continent, un stat de- co-gerjnană, alianţă bazată pe celor două organisme, flanc do. teneri -egali la intrarea ta NATO.
de România privind primirea •venit ibâstionul; cei mai puternic aşa-zisa împăcare istorică. Pe minat de Franţa, sunt ţinute de Dar .şi rămânerea României in
ţării noastre in rândul membri al ideii şi independenţei naţiu măsură ce Rusia se dezmeticeş oparte, special pentru „a creea afara Alianţei ar dure ia deze
lor NATO. Sunt de neînţeles nilor renăscute politic încă de te şi.şi revine din şocul destră asimetrii. . chilibre incalculabile. Să sperăm
motivele pentru care se încear la sfârşitul primului. război mon- : mării fostei URSS, se conturea Şi dacă Franţa are o strate totuşi că preşedintele Adunării
că împiedicarea României de a dial ? Să fie această hartă ală-< ză tot mai clar faptul că împă gie alternativă .în privinţa con Atlanticului de Nard, dl KARS.
juca un rol important, inclusiv turată, ce reprezintă Ungaria din,; carea franco-germană e mat mult traponderii Germaniei în UB, TEN VOIGT, «mnform declara
in Organizaţia Nord Atlantică. 1914 (vehiculată intens astăzi prin mimată. Aderarea în două vite prin predarea ţărilor din zona ţiei domniei sale ne va adăuga
Ştiut fiind că, ori de câte ori, organismele europene) cauza ? ze., ar răspunde esenţial intere Maghrebului, controlate de ea în pe listă celor care vor intra în i
românii au avut putinţa de a Cine îşi închipuie că acum selor Germaniei; După aderarea virtutea unor îndelungate tra NATO In prima etapă. Aşteptăm j
juca acest rol, el a fost pus în NATO este o instituţie omoge. la UE a Austriei, Finlandei şi diţii NATO nu are practic alter cu sufletul la gură hotărârile-!
aiujba TUTUROR POPOARELOR nă cu interese clar definite, se Suediei, Germania a devenit ţa- native, Ţările baltice cad în m ai marilor din NATO. j
