Page 4 - Calauza_1995_290
P. 4

a
                                           Săptămânal  Independent  aflat în  slujba tuturor oamenilor
        p a g -   4                                                                                                                    „ C A L A U Z A

                                                                            Ancheta  noasttă
            Informaţii  pentru  iubitorii  automobilelor  •
                 Astron  Martin  DB 7                            ;              LA  ORIZONT,  CONCURENTA!

                                                                       Unul  dintre  primele  fenomene  ale  vieţii  poli­  facem  cosmetice,  încălţăminte,  produse  plastice,
            ASTRON  MARTIN  DB 7  este  ului'  sunt:  scaunele  încălzite®
          o  maşină  de  lux,  dar  şi  sporti-  electric,  climatizare,  radiocase- J   tice  şi  sociale,  în  România,  după-îîevoluţie,  a  fost   articole  foto  etc.  Produsele  Kodak  le-am  avut  Ia
          vă.  Confortul  acestei  maşini - tofon,  cruise-control (tempomat), J   şi  cel  al  privatizării,  Gum  a  înţeles  românul  acest,   cele mai mici preţuri din  oraş.  Aşa  se întâmplă  ca
          este  foarte  bun  chiar  dacă  ea  parbriz  degivrant.  Motorul  o-J   fenomen,  se  poate  vedea  uşor  de  oricine.  N-aş  pu­  produsele pe care  reuşim  sâ  le  procurăm  la  p rim a
          are  doar  două  uşi. >  Fiind  un  feră  performanţe  foarte  bune, J-   tea  spune  că  bine  sau  rău,  dar,  oricum,  pu’si  în   mână,  dar  cu  cele  luate  la  a  doua  mână  nu  reu­
          automobil   sportiv   ASTRON  fiind  un  R 6  supraalimentat  de j    faţa  concurenţei,  unii  au  rezistat,  alţii  nu.  tare   şim.  O  specializare  pe  viitor  a  magazinelor,  pe
          M ARTIN  DB 7  are  o  stabilita.  3238  cmc  şi  4  supape/cilindru. J   este  părerea  celor  în  cauză  despre  acest  lucru,  am   anumite  produse,  ar  fî  Un  lucru  de  dorit,  dar oa­
          te  foarte  bună  în  curbe,  pu-  Puterea  maxima  a  maşinii  este J   încercat  să  aflăm  direct  de  la  sursă,  în  următoa.   menii  nu  au  curajul  să  o  facă.  Şi  eu  m-aş  spev
                                                                    rea anchetă :
          tând  fi  controlată  cu  uşurinţă,  de  335  CP  la  5503 rpm,  iar  vi- ţ    Dl.  Nicolae  Favel  Segesvari —   administrator  la   cializa  numai  pie  încălţăminte  şi  electronice,  dar
                                                                                                                  nu  pot  avea  furnizori  din  mai  multe  motive.  In
          Frânele ajutate de ABS dau per-  teza  maximă  este  de  266  km/h. ţ    societatea  J.J.P.  Internaţional  SRL  Deva:  „Până   plus,  se  constată  o  sărăcire  fantastică  a  popu­
          formanţe  remarcabile,   oprind  Acceleraţia  de  la  0  la  100  km/h 4   nu  se  specializează  magazinele,  de  prea  mare  con­  laţiei.  Singura  noastră  armă  cu  care  contrabalan­
          maşina  în  scurt  timp.  în  inte-  se  face  în  5,7  sec.  la  o  greu- 4   curenţă,  nu  se  poate  vorbi.  Concurenţa  înseamnă   săm  firmele mari,  este  adaosul  comercial,  pe  care
          rior  bordul  este«  luxos  având  tate  de  .1650  kg.  Capacitatea 4   preţuri  mai  mici  în  condiţii  de  calitate  egală.  Ori   încercăm  să-l  menţinem  constant.  Pentru  a  evita
          încrustaţii  în  lemn  fin,  ceea  ce  rezervorului  este  de  89  1.   4  acum  rezistă  mai  bine  magazinele  care  se  apro­  stocurile,  din  acest  an,  am  început  reducerea  pre­
          aduce  un  aer  de  nobleţe.  Scau-   Preţul  acestei  maşini  este  de g   vizionează  direct  de  la  importator,  dar  acest  lu­  ţurilor,  chiar- dacă  asta  înseamnă  pierdere  în  vân­
          nele  sunt  îmbrăcate  în  piele.  213000  DM.         4  cru  îl-pot  face  doar  magazinele  mari.  Cele  mici   zare.  O  concurenţă  adevărată  se  întâlneşte  in  ora-;
          Accesoriile  ASTRON  MARTIN-                  DANIEL  g   iau  produse  lâ  a  doua  sau  a  treia  mână,  depin­  şele  altor  ţări,  unde,  de  exemplu,  pe  o  stradă  cuj
        t •  • m • V • • » • • • • • • • • • • • • • » • • • • • • « • v  mmm  zând  de  en  gros-urile  din  oraş-;  şi  deci,  practici   10  magazine,  din  6  în  6  luni,  4  dau  faliment.  A-
                                                                    un  adaos  mai  mic,  dar  produsele  vor  fi  tot  mai   colo  se  poate  vorbi  de  concurenţă.  La  noi  nu  le
                  REMEMBER                                          scumpe.  Apoi,  în  oraş  este  foarte  multă  marfă   închide  nimeni  şi  sunt  lăsate  în  pace  chiar  dacă
                                                                                                                  nu  şi-au  plătit  datoriile,  iar  statul  pierde  prin
                                                                    „neagră",  adusă  din  Turcia  şi  numai  25  la  sută
                                                                    intră  oficial  in  consignaţii.  Restul  se  vinde  pe  sub   asta“ .
                                                                    mână,  fără  taxe  vamale,  fără  TVA.  Şi  această   Dl  Suciu  Alin  —  administrator  al  S.C.  „Simal
         (PARASTAS  PENTRU  MORŢII                                  concurehţă  neloială  creează  mari  probleme  pentru   Exim“  SR L:  „In  domeniul  mobilei  există  intr-ade­
                                                                    magazinele  care  se  aprovizionează  în  mod  corect
                                                                                                                                                  prea
                                                                                                                                                       puţin,
                                                                                                                  văr  concurenţă.  Dar,  ne  afectează
                                                                    Spre  exemplu,  un  fier  de  călcat  luat  de  la  Bucu­  pentru  că  în  momentul   de  faţă  avem  preţurile
                                                                    reşti,  de  la  importatorul  chinez,  costă,  cu  TVA,
                 TRANSILVANIEI)  (II)                               un  adaos  comercial  mai  mare,  la  30 000  lei  în  con­  cele  mai  mici,  fiind  reprezentantul  unor firme  ita­
                                                                    40 000  lei  şi  acelaşi  produs  îl  poţi  găsi,  chiar  şi  la
                                                                                                                  lieneşti  şi  franţuzeşti,  care  ne  furnizează  marfa
                                                                                                                  ieftin.  Avantajul  este  că  datorită  faptului  că  pro­
                                                                    signaţii,  intrând  ilegal  în  ţară.  A * doua  problemă   curăm  marfa  lâ  prima  mână,  putem  practica  şi
         în  ziua  de  7  septembrie,  sol-:   brie  1910,  declara:  „Munţii  Me-                                preţurile  cele  mai  mici,  la  nivel  de  importator.
        daţii  hortyşti  au  arestat  două-   seş  simt  plini  de  cadavre  ale  ro-   ar  fi  dobânzile  foarte  mari  lâ  bancă,  câre  te  îm­
       zeci  de  ţărani  români  in  comuna   manilor  din :  Stâna,  Ciumarna,   piedică  să;  iei  marfă.  Ca, urmare  a  acestor  do­  Pentru  a  face  faţă  concurenţei,  ne  străduim  sâ  sa­
                                                                    bânzi,  mărfurile v procurate  trebuie  oferite  foarte
                                                                                                                  tisfacem  cerinţele  publicului,  asigurând  transpor­
        Mi hai  Bravu,  care  se  aflau  la   Unguraş**.  Numai  în  comună Ciu-   scump  la  vânzare  pentru  a  acoperi  dobânda  de  la   tul  gratuit  al  mobilierului  cumpărat  de  la  noi  şl
        munca  câmpului.  I-au  dus  în-   mara  au  ucis  11  persoane.   De
       tron  cimitir  părăsit,  unde  i-au   aici  hortyştii au luat-o spre Trăz-   bancă.  Tot  la  o  creştere  â  preţurilor  duce  şi  cos­  oferind  chiar  idei  în  privinţa  designului  interiori
                                                                    tul  mare  a r chiriei  şi  celelalte  cheltuieli  aferente.
                                                                                                                  Avem  o  gamă  diversă  de  mobilier  şi  pentru  toate
       bătut  cu  patul  puştilor,  le-au  Ie-   nea.  La  intrarea  în  comună,  în   Noit încercăm  să  facem  faţă  concurenţei,  în  primul   categoriile  sociale,  iar  preţurile  sunt  conforme  ca­
       gat  mâinile  la  spate  eu  sârmă   ziua  de  9  septembrie,  pe  câmp   rând  prin  relaţiile  cu  furnizorii  noştri  care  ne  o-   lităţii.  Bineînţeles,  că  şi  furnizorii  au  anumite  p a ­
       şl  i-au  întrebat  dacă  vor  să  fie   au  găsit  6  copii  români  păscând   feră  marfă  la  prima  mână,  iar  într-o  anumită  pe­  tenţii,  adică  să  le  vinzi  marfa,  nu  să  o  ţii  în  stoc".
       imguşca{i  sau  spânzuraţi.  La  în-   vitele.  lntrebându_i  de  unde  sunt   rioadă  cu  reclama.  Practicăm  o  medie  a  adaosu­  (Va  urma)
       fe d u ta   «pe  cue  vreţi  sâ  im-   aceştia  au  răspuns,  din  Trăznea.   lui  comercial  de* 10—15  la  sută,  iar  Ia  ţigări  chiar   Au  întrebat
       puşcâm  mai  M â i”  nu  p a s   a   Fără  nici  •   vorbă au  fost  cu  to-  de  5  la  sută,  pentru  că  şi  aşa  sunt  scumpe.  Des­  DANA b a l e a . i o a n  j u r a
                                                                        Duelul cavalerilor  de...                          99 C A L Ă  U Z A “
                                                                        C O N C LU ZIA  U N U I    N IG H T C L U B  „C K JU ITA -    TR A N Z IŢ IA  L A  ZI
                                                                       B A K B A T C U  FEM EILE  La „Ciquita'-n Hunedoara       Tranzităm neînduplecaţi   ""
                                                                     c ic a l i t o a r e , d a r  c a r e    In chirie  la „Drum  Nou“  Prinşi  în ritmuri  infernale
       h  . Ataaşa  Mare.  Iar  ia  aaag-   casele  atacate  ca  grenade  şi  in­                 Dai  cinci  mii şi vezi... comoara   Unii  către prea  bogaţi,
       tci  de  U / ll  rrptoMfcrâ  In  lo­  cendiate.  Preotului  ortodox  as­  n u -i  p r e a  i a  In  Evei Goale ca un  ou...  Alţii...  către coate goale.
       calitatea  Santion  au  fast  răpuşi   cuns  in  casa  parohială  i  s-a  dat   SERIOS „M OFTURILE"  STROFA                     V IN  ALEGERILE
       de  soldaţi  hortyşti,  plagarul  ro-   foc  şi  a  ars  împreună  cu  casa.   De sudalme nu încap,   Unii zic  „Alimeritara"  Mai  pe.ascuns ori  mai  pe faţă
       au a   Gheorgbe  Tiponuţ,  împre-   Pe  cei  9  soldaţi  din  Trăznea  re­  îi  curg  vorbele la  vale ;  Alţii  zic  „Falimentara"  Caragiale  prinde  viaţă:
       uaă  ca  fiul  sân.  In  ziua  de  6   întors!  din  România  ca  demo­  De  când  mă  bate  la  cap,  Unii  zic  că-s  „Acţiuni"  Dai  cu  gura, capeţi votul
       îrpti alw  ii  1940  la  Întoarcerea   bilizaţi,  i-au  împuşcat  cu  efectele   Mă dor  părţile...  dorsale !  Alţii  zic că-s  (tot)  Minciuni.  Apoi..:  cotul şi  pişcotul.
        M n ifri  hortyste  în  comuna  Me-   militare  pe  ei.   învăţătorul  cu   Prof.  DUMITRU  BOBOŞA
       dicşnl  Aurit,  (jad.  Sate  Mare)   şoţia  s-au  refugiat  din  calea  ur­                   STEAUA ROŞIE A  LU I             L A  DEVA L A  FEL
       3  seldiţi  s-an  prezentat  la  casa   giei  in  comuna  Pusta.  Aici  au   S-a cam  supărat pe  ei  si  DOM’   STALIN  REZISTA EROIC   CA IN  ALTE ORAŞE
       fastalafi  a ir n r   fit o r g b   Petri-   fost  prinşi  şi  aduşi  amândoi  în   GELU  DELASTREI  şi  le-a  zis.o   PE G ARA HUNEDOAREI..  Nu au pensio'narii-un club al lor
       wtmm,  h a   ridicat.   Lan  dos  la*  Trăznea,  unde  au  fost  răstigniţi   că  ar  fi  «  comis  o  „epogramă"  »   Cei  care cu trenul  vin   Pentru lacto-baruri nu sunt spaţii,
       marginea  setatei,  l-au  înjunghiat   de  uşa  bisericii   şi  împuşcaţi.   şi  au  „comis ,pe  şerveţele  strofe   Când  văd  steaua  sus,  pe  gară.   Dâ-h  oraş se-nşiră sfidător
       ca  bvisattglr.   i_an  scos  ochii,   După  încetarea  focului  de  arme,   şchioape”  şi  cum  ştim  că  a  co­  Cred- că  intră la Kremlin...  Zeci  de crâşme,  baruri,
       apai Laa impnşCht              ungurii  au  pus  mâna  pe  toţi  co­  mite  inseamnă  a  săvârşi  o  fap­  Nu în „noua"  Hunedoară...       consignaţii.
         Oraşul  Zalău  a  fost  ocupat  de   piii  de  români -şi  i-au  aruncat   tă rea:                                        DLUI DINOAS, CARE E
       către  trapele  hortyste  în.  ziua   iii  văpaia  focului  caselor  care   Domnule  Gelu  care-i  baiul,   CUCUI             DEPARTE D E A  FI
       de  g septembrie  1940.  In  aceeaşi   ardeau.  Au  ars  de  vii  în  chi­  („Nicevo ne panimaiu  ?“)  Vine-aeuşi  Revelionul,   EPIGRAMIST
       ză,  trapele  de  ocupanţi  au  asa­  nuri  groznice.  Rezultatul  masa­  Pe ruseşte...  dai  cu maiul   Şi  sunt  tare  mulţumit:
       sinat  7  oameni  din  care  4  femei,   crului  de  la  Trăznea,  263  de  ro­  Dar pe româneşte, iată, —  Fac  sarmale  CU CUponul   Nu  ai  Pegas,  d_ar  plimbi  iapa
       cadavrele  femeilor  au  fost  dez­  mâni  morţi,  dintre  care  identi­  Ăi  cam  dat  cu...  bâta.n  baltă.  De-milionar cinstit.  Intre Deva  şi sâtmar.
                                                                                                                                 Insă văd  câ-ţi  place  ţeapa :
       golite  şi  batjocorite.  Cadavrele   ficaţi  numai  68 de  morţi.  57  din   VIOREL BARACEANU       GELU  DELASTREI
       am  fost  îngropate  pe  jumătate   aceştia  au  fost  ucişi  cu  gloanţe   L A  O CASA      DLUI  GELU  DELASTREI        Ai talent de... ţapinar.
       pentru  a  fi  mâncate  de  câini.  In   in  cap.  Trei  dintre  cadavre  au   DE CULTURA...         (NR. 288)                    ACELUIAŞI
       abatorul  oraşului  au  fost  ucişi   fost  arse.  Femeii  Ana  Negreanu                   Geaba  juri  tu,  găgăuză,     Cum să-ţi spţin sâ  înţelegi ?
       alţi şase români.              de  65  de1 ani  i  s-au  tăiat  mâini.   Nicăieri  nu  e  mai  bine   Că n-ai spadă  şi n-ai  MUZA,  Epigrama.-i  doamnă  mare,
         Pe  serpen (inele  Mureşului  au   Ie.  Femeia  Ana  Sălăjan  în  vârstă   Gu salarii  tot mai  mici :   N-ai  măcar nici uit condei   Dar pe cei  ce.i  vede  blegi,
                                                                                                          >  ;  w ■
       mai  fost  împuşcaţi  10  cetăţeni   de  31  de  ani,  deşi  însărcinată,   Dimineaţa  vii  la  lucru,   Şi-n  epigramă  eşti un..,  clei.  îi  trimite la  plimbare !
       români.                        a  fost  străpunsă   cu  baioneta.   După-amiază... la servici.                                  ÎN  CONCLUZIE
         Unii  dintre  ei  veneau  paşnic la   Vasile  Birjoc  a  fost  găsit  cu  ca­  PEISAJ CU GROPI  Nu  te  văd nici ca Băloiu   Morojan  cu  dopul  mic.
       Zalău  cu. lapte   şi  ouă  pentru   pul  sfârtecat  în  două,  iar  copi­  Mortul  e condus cu jale   Păşind noaptea prin  grădini,  Ţi-ai găsit cu mine naşul.
       vânzare.  Relatând  aceste  eve­  lul  Ion  Sălăjan de doi  ani a fost   De-Un  convoi  şi patru popi...   Lasă  „PANA", dă-i  cu soiul   Că  te-nţep şi te  urzic
       nimente,  învăţătorul  Ion  Toma,   ucis  cu  grenada.  (Va  urma).  Pân-la  groapa  propriu-zisă,  Că  bagi spaima  în găini.  De te râde tot oraşul!
       refugiat  din  Sălaj  la  21  septem-    CĂTĂLIN BADEA       Saltă peste mii de., gropi.                   DINTELIUC                     ŞAPTE ŢEPI
         Putem  spune  intr-adevăr  că  a®  ajuns                                                                        pară singur in tradiţionala pânză de tifon.
       la  punctul  problemă  al  serialului  nostru.   Prevenirea  bolilor,  vindecarea  lor,  folosind                 Nici  mult  controversatele  boabe  de  soia
       Vom  pune  în  discuţie  sub  toate  aspectele                                                                    nu  sunt  deloc  de  neglijat  in  ce  priveşte
       componentele  fiecărei  vegetale  şi  impor­                                                                      conţinutul  de  proteine.  Pentru   simplul
       tanţa  lor  în  alimentaţia  de  zi  cu  zi  a  oa­  ca  hrană  crudităţile  (METODA M A T )   (28)               fapt  că  au  un  gust  neplăcut  sunt  înde­
       menilor.  Deşi,  presupunem  noi,  episoa­                                                                        părtate  din  alimentaţie.  E  drept  că  boa­
       dele  care  vor  urma  aduc  ou  ele  rigoris­                                                                    bele verzi, necoapte, nu  se pot folosi, fiind
       mul  unui  manual  de  biologie,  iar  riscul                                                                     otrăvitoare,  dar  cele  coapte  se  pot  adapta
       de  a  cădea  în  desueţi tudine  e  mare  — e   C R U D ITĂŢILE   ÎN A L IM E N TA Ţ IE   (I)                    gustului  nostru  prin  metoda  germinării.
       un  risc  pe  care  ni-1  asumăm,  pentru  că,                             ■ ■ r o a r o B a i r o a B a a a a a B B a a  De  asemenea,  frunzuliţele  de  soia  se  pot
       aşa  cum  consemnează  însuşi  autorul  lu­                                                                       amesteca  în  alte  mâncăruri.
       crării, merită.                      ..  a  fiecărui  cititor  care  se  respectă; şi  care   fierbere,  se  mai  pot  valorifica  doar  9  la   O  primă  dificultate  pe i care  un  vege­
         îmi  permit  să  fac  o  paranteză:  o  cu­  (mă rog să fie  puţine  cazurile), doreşte din   sută.  Grâul  crud,  cu  cele  11  la  sută  pro­  tarian  de  crudităţi  o  întâmpină  în  achi­
       noştinţă  apropiată  îmi  spunea,  în  legă­  suflet1  să-şi  redobândească  nepreţuita  să­  teine,  este  deci  o  sursă  mai  bună  decât   ziţionarea  hranei  crude  este  calitatea  se­
       tură  cu această  carte,  pe  care  o  prelucrez   nătate.;                 carnea  fiartă,  în  afară  de  proteine,  car­  minţelor.  Este  aici  un  „mic"  impediment
       şi  încerc  să  o  fac  mai  pe   înţelesul  tu­  Revenind  la  ceea  ce  no  propusesem  la   nea  are  o  foarte  mică  valoare  nutritivă,   mare :  cerealele  recoltate  în  mod  obişnuit
       turor,  că  lupt  pentru  o  cauză  pierdută   început,  e  important  să  se  ştie  că  orice   în  schimb  grâul,  când  este  crud,  este  un   cu  combina,  sunţ  supuse  uscării  cu  aer
       din  start,  că  nu  voi  reuşi   să  înlătur   plantă  conţine,  în  primul  rând,  proteine,   aliment  complet,  cu  ajutorul  căruia  se   cald.  Deşi  se  face  la  o  temperatură  nu
       „mentalităţile"   culinare  ale   cititorilor   de  asemenea,  în  urma  unor  statistici  efec­  poate  acoperi  mult  mai  eficient  necesarul   prea  mare,  seminţele  care  se  aleg  din  a- !
       „Călăuzei*.  E3  bine,  nu  vreau  să  ofer  aici   tuate  pe  mai  mulţi  oameni,  atât  vegeta­  de calorii.    cest  proces  de  ultimă  tehnologie  al  agri- ;
       nici  exemplul  pefsonal  sau  al   familiei   rieni..cât  şi  carnivori,  s-a  stabilit  că  un   Există  de  altfel,  multe  surse  de  protei­  culturii  contemporane,  nu  mai  pot  fi  con­
       mele şi  nici  pe al  domnului  redactor care,   vegetarian  dp  crudităţi  are  nevoie de  mai   ne  mai  bogate  decât  carnea:  ovăzul  este   siderate  crude.  Această  încălzire,  la  fel  ca ;
       Înaintea  mea,  a  fost  cu  iniţiativa  aces­  puţină  hrană  decât  un  consumator   de   cel  mai  bogat  în  proteine,  fasolea,  nu­  şi  fierberea,  le  distruge  o  mare  parte  din
       tui  serial.  De  înlăturat  mentalităţi  e  im­  carne,  pentru  că,  prin  fierbere,  se  pierd   cile,  arahidele,  ouăle  crude,  laptele  crud,   componentele  nutritive.  în  episodul  ur-j
       posibil,  dar  de  clintit,  de  fisurat  cu  sigu­  2/3  din  proteine;  se  distrug  sau  devin  in-   laptele  acru  şi  brânza  de  vaci  crudă.  în   mător,  vom  oferi  soluţia  acestui  incon­
       ranţă  că  am  ajuns  dincolo  de  simplele   digerabile  prin  coagulare,  alte  ţări,  orice  sortiment  de  brânză  se   venient,  care,  din  păcate,  nu  este  şi  u-
       convingeri  in  materie  de  alimentaţie,  cred   Exemplul  cel  mai  firesc  —  carnea  —    pasteurizează,  dar..,  mult  mai  sănătoasă   nicul.
       Că  am  ajuns  chiar  la  conştiinţa  de  sinf  25  la  sută  proteine,  dar,  .  după  este  brânza  pe  care  un  gospodar  o  pre­  S1MON.A  MOCANU
   1   2   3   4   5   6   7   8