Page 3 - Calauza_1995_291
P. 3
„CĂLĂUZA*1 Săptămânal independent aflat în slufba tuturor oamenilor p a g . 3
La noi de guvernământ!
un a
(Urmare din nr. 289, 290) tre agenţii economici. La mine toţi an
Rep. i — Acolo pleacă pentru că au o Dialog cu dl ALEXANDRU BÂLGRĂDEAN, ziarist şi patron gajaţii sunt cu carte de muncă, Ie plă
tesc CAS-ul şi toate, drepturile de anga
situaţie materială mai deosebită, o fir jat, dar puţini patroni fac acest lucru.
mă... litate, a pierdut simţul proprietăţii şi din — E adevărat. în primul rând între- —- Ii ţin o lună de zile şi după aceea...
A A — Nu Intră în politică ca să se îmbo cauza asta ii trebuie mulţi ani pentru ca prizătorul trebuie să fie un om moral, — ...Ii înlocuiesc eu alţii. Personal, ca
găţească. la noi, cel care lasă în urmă să şi-l recâştige. In Occident acesta este cinstit şi corect. Dacă nu eşti cinstit, observator al fenomenului social poliţie,
nu este apreciat. Este apreciat cel care foarte pronunţat. Dacă comunismul a fă mai devreme sau mai târziu trebuie să consider că după Revoluţie, în România
Se îmbată, doarme în şanţ şi n-are decât cut un mare rău, pe lângă lucrurile bune ieşi pe uşa din dos. Nu ăi autoritate nici s-a făcut ceva, totuşi. Fără a fi FSN-ist,
i hainele de Pe ei. Dar care ştie să-şi pună pe care le-a făcut, este că i.a dezobişnuit în faţa oamenilor cu care lucrezi şi nici consider că cei mai mult s-a realizat în
I probleme.» Nu e corect. pe oameni să muncească responsabil. a celorlalţi agenţi economici. Prima con timpul guvernării lui Roman. Atunci a
| — Dacă ar sta în puterea dumnea- A id s-a pierdut enorm. Oamenii nu mai diţie este corectitudinea. în momentul de fost votată Legea privatizării După că
j voastră să influenţaţi orientarea econo muncesc cu răspundere, el nu mai caută faţă, ara o dezamăgire cumplită; marea derea acestui guvern, în România nu s-a
mică a ţării, către care punct al Euro Un loc de muncă, ei un serviciu. Nu mai majoritate a întreprinzătorilor nu fac alt mai făcut nimic pe linia privatizării
pei v-aţi Îndrepta ? există acel interes de a face ceva în plus, ceva decât să compromită îdcca de pri Dimpotrivă. S-au pus piedici şi s-au ri
— Noi, românii, avem o boală gene- de a lucra azi mai bine decât ieri. Cu vatizare. Unii sunt oameni fără studii, dicat fel de fel de obstacole. Guvernul
I tică, aş spune. Tot timpul privim spre mentalitatea asta am de luptat şi eu. în fără nici o pregătire. Pur şi sipiplu, Stolojan a avut, după părerea mea, o
undeva; niciodată nu privim spre noi şi momentul de faţă salariatul este mai cine a vrut să facă ceva a făcut, fie el prestaţie lamentabilă, din punctul acesta
nu spunem că de greşelile noastre sun fericit când fură 100 de lei, decât atunci ţigan sau om de joasă condiţie morală de vedere. Iar guvernul Văcăroiu n-a
tem de vină, in primul rând, noi. Tot când câştigă prin muncă 10090 de lei. şi profesională. Şi-au bătut joc, în prN făcut decât să continue guvernarea lui
timpul ne plângem că soarta ne-a fost Dacă avem un model de ales. atunci mul rând de salariaţi. Dacă îi aduc încă Stolojan şi să ducă aceeaşi politică de
pecetluită la Yalta sau Ia Malta şi nu este bine să învăţăm din experienţele un reproş partidului de guvernământ; planificare pe care a dus-o la C.S.P. şi
; Ştiu ce anume vâ mai fi în viitor, căci înainte de ’89. Deşi e adevărat că Roman
va mai fi inventată probabil o Yaltă. a făcut multe greşeli, el a realizat, to
Noi na trebuie să mergem Ia căruţa ni B U N A Z I U. A ! tuşi, un lucru fundamental: a dat pă
mănui. Noi am trăit şi experienţa comu mântul ţăranilor. Rezultatele acestei mă
nismului care a avut părţi bune şi rele, suri se văd anul âeesta, când se vor obţi
dar Istoria a dovedit că a fost, totuşi, o ne cele mâi mari producţii agricole. Şi
ideologic utopică şi nu a putut rşspunde fostelor ţări comuniste, cu care avem este acela că în 5 ani nu a avut grijă de sunt Convins că în fiecare an va fi la
năzuinţelor, de progres şi bunăstare a oa- • multe similitudini şi care sunt cu un pas salariaţii din domeniul privat, aceştia fel. Pentru că ţăranii au început să-şi
menllor.' Dar nici o întoarcere la capita înaintea noastră. Trebuie să învăţăm din fiind lăsaţi Ia ' cheremul patronului, fără lucreze pământul.
lismul din Occident nu este bună, fiindcă experienţa Poloniei , Cehiei, a Ungariei; nici o apărare. Mulţi patroni plătesc sa —• Dacă va permite şi natura.
acolo alta este mentalitatea cetăţeanului astea sunt ţările care ne pot furniza lariaţii numai cu 50 000 lei pe lună, bani — Şi natura a fost mai darnică. Dar
de rând. Psihologia românului, în mo nouă deocamdată învăţăminte utile. Sunt cu care nici un copii nu poate trăi. Dacă chiar dacă nu ne permite natura,- anii
mentul de faţă, este alta decât a fran convins că numai proprietatea privată vrei să asiguri protecţie socială, să ai vor fi mai buni, fiindcă oamenii de la
cezului sau a neamţului. La noi totul se poate să asigure progresul economic. O grijă ca şi salariatul din sectorul privat ţară au început să se mişte. Cu toate
copiază, nu se ţine cont de specificul şi dovadă o constituie chiar lumea occi să fie la fel de bine protejat ca şi Cel greutăţile existente ei muncesc. în satul
tradiţiile noastre. Dacă opoziţia' are o dentală de astăzi; unde sectorul privat din sectorul de stat. în toate actele nor meu, unde erau vreo 15o de Dacii şi două
vină, atunci aceea este că nu cunoaşte -deţine o pondere de aproape sută la su mative nu se trasează obligativitatea vaci în ’89, acum sunt două cirezi CU|
psihologia românului. Românul are o psi tă. In Statele Unite ale Americii —• c- pentru sectorul privat. Se spune: „Reco un total; de 400 vite, repartizate Pe două
hologie foarte interesantă, care diferă de conomia este cea mai puternică din lu mandăm ca şi cutare să facă...". Asta e păşuni. S-a revenit la situaţia din copi
a altor popoare. Românul are o frică me. Unde statui este prezent în econo treabă de om serios, de guvern serios 1 lăria mea. Oamenii nu mai au ce să facă
cumplită de schimbare, fiindcă lui schim mie — apar corupţia Şi tot felul de con Un act normativ trebuie să aibă valabi cu laptele, dar nimeni nu se ocupă să le
barea i-a adus numai rău. De aceea spu vulsii sociale. De exemplu Italia, chiar litate pe întreg teritoriul ţării, pentru preia laptele, să le preia grâul, să le
ne : „Mai bine cu acesta decât cu celă şi Franţa. Cu cât sectorul privat este toată lumea. Recomandări ca' şi agenţii preia porumbul, ci-i lasă să se prăpă-'
lalt, măcar pe acesta îl ştiu. îi gras gata uiai extins, cu atât ţara respectivă este economici să mărească salariul ? Mai dească.
şi nu trebuie să mal îngrăşăm pe altul". mai dezvoltată, iar economia este mai bine nu-i Iaşi să funcţioneze dacă nu a- — Vă daţi seama cum se simt...
Din cauza1 acestui frici este retrograd. , sănătoasă. Deci ăsta e viitorul. La noi sigură salariul pe care îl asigură statul. — Important este faptul că după o pe
Raţiu a pierdut alegerile datorită siiiu-' trebuie încurajat în primul rând micul Pentru că atunci pleava Se cerne. Foarte rioadă de recul, randamentul în agricul
lui său occidental de campanie electora întreprinzător, tiu marii giganţi. O ţară mulţi nu plătesc, impozit. Şi TVA-ul. E tură a început să crească, Pe când)
lă. El s-a adresat spunând : „Alegeţi-mă !“ nu trebuie să trăiască printr-un Catara cea mai mare nedreptate ca tulii să plă C.A.P.-urile şi-au epuizat posibilităţile de
Niciodată Ceauşescu nu s-a adresat spu- mă, sau Păunescu ci prin micii între tească TVA şi alţii nu. Aceştia nu mai dezvoltare. De la an la an ele au regre
, nând : „Alegeţi-mă!“. A avut el oame prinzători, cum sunt şi eu, care vărs în includ în preţ şi TVA-ul şi atunci îşi sat. Acum agricultura e$te In expansiune
nii lui care să spună aceasta. Dar în Oc visteria statului, lunar 15 milioane lei. permit să-şi vândă mărfurile mai ieftin. şi asta datorită faptului că pământul a
cident este normal să se’ spună : „Ale- Dacă fiecare dintre agenţii economici ar Mai este aceasta o concurenţă loială ? fost dat ţăranilor.
geţi-mă 1“. Pentru englezi, pentru ameri vărsa banii ăştia, n-ar mai fi mizeria — Statul îi ajută să prospere... ‘ (Va urma)
cani — da, pentru noi — nu. Când oa actuală. — Ce să prospere ? Statul pierde o
menii au auzit o asemenea treabă, l-au — Totuşi, nu orice om poate fi între- sursă de venituri foarte mari. Şi în al Interviu realizat de
taxat rapid. Românul are o altă menta prizător. Recunoaşteţi acest lucru 7 doilea rând, se creează o inegalitate în- VALERIU RAUBEANU
i . «vvVEWWWVWWV
NOI întrucât de la 1 ianuarie
PE URMELE M ATERIALELOR PUBLICATE iN ATENŢIA VETERANILOR 1996 cele vechi nu mai sunt vala
DE RĂZ801! bile.
CĂTRE REDACŢIA ZIARULUI „CA tA U ZA " torate, cu rugămintea de a fi
publicate şi somate spre evita Toţi colegii veterani de război, Biroul executiv cd Filialei
Referitor la articolul „Toate fracturare, ci şicanare, pe care rea obligării: precum şi văduvele de război şi jud Hunedoara
au o cauză", din nr. 288/19. 09. nu o putem accepta. Nu avem FENEŞ MARIN, se. A, ap. 14, văduvele veteranilor de război Preşedinte,
1995; Ancheta „Călăuza" pentru contabii-casier plăţit pentru evi 433 756 lei ; CANDA PETRU, sunt rugaţi să se prezinte la se Prof. DUMITRU SUSAN
adevăr, faeem următoarele pre denţe suplimentare. sc. B, ap. 1, 412 946 lei ; IGREŢ diile subfilialelor A.N.V.R. şi secretar,
cizări f 3. Nu avem cunoştinţă de pre să-şi ridice LEGITIMAŢIILE NICU BLĂGNICEANU
1. Ne surprinde că redactorul zentarea nici unui lucrător de IOAN, sc. B, ap. 18, 364 301 lei ;
şef şi anchetatorii au admis pu. la poliţia economică, nici a re MUNTEAN ALEXANDRU, se.
blicarea răspunsurilor unui lo fuzului de a discuta. CU cine ? B, ap. 40, 206 996 lei. Am p%imit la tedacţie
catar al asociaţiei 91 Deva, bdul Nici lucrătorii de la poliţia eco. Mai sunt restanţieri cu sume
N. Bălcescu, bl. 22, fără să ve nomică nu au cunoştinţă. mai mici, dar care nu ne.au fă Revişta MIHAI EMINESCU, ce apare Ia Sydney în Australia,
rifice adevărul. Pentru a înlătura orice sus cut probleme — greutăţi. anul 5, nr. 20, redactor şef: prof GEORGE MIŢIN VARIEŞESCU.
Un sumar bogat, poate cea mai bună revistă din diaspora. Semnea
2. Dl Cânda Petru de mai mul piciune sau calomniere, împuter Vă mulţumim pentru înţele ză : GEORGE MIŢIN VARIEŞESCU, prof. CORNEL CISMAŞ, cont
te orL a achitat fracturat, flu cât nicitul nu se opune, ci solicită gere şi sprijin. univ, dr. PA VEL PETROMAN, prof. univ. dr. ION DRAGAN, VA
era totalul înscris în listele de să i se facă controi-verificare pe Ne străduim să respectăm ho LERIU BARGAU, ION CREANGA, MARIANA PANDARU, DUMI
plată. Exemplu: eu chitanţa nr. întreaga perioadă a activităţii tărârile adunării generale a lo TRU DEM IONAŞCU, MIRON ŢIC, EUGEN EVU, PA VEL GALEA,
prof. NICULAE ROMAN (Venezuela), TIRON BONIFACIUS, VIC
2616/14. 02. '95 a achitat 45138 sale, de către organele compe catarilor şl statutul asociaţiei. TOR IANCULESCU, BOGDAN CHIREAC.
lei, în loc de 98 976 lei etc. tente şi interesate, chiar şi în Comitetul asociaţiei 91: MARGINA, publicaţie a comunei Margina, anul I, nr, 3. O
încercarea de a plăti suma prezenţa unor locatari dar s t Preşedinte STAVILA VITALI publicaţie interesantă a unei localităţi cu renume în Banat. Semnează
incompletă, sau câte una-două- fie corecţi, Vicepreşedinte POP ADRIAN ION IONAŞI - - primar, IOAN CIPU, ANICA BARBOSU, DGREL
Membru FILIP GHEORGIIE
NICORESCU, BOROŞ ANDREI, prof. AUREL PAUNCU, SIMION
trei mii până la achitarea între 4. Notăm mai jos numele mai SAVA, PUOTOSINCjHEL OLIVIAN BINDIU etc. Cinste localităţii
gii sume datorate, nu mai (est» multor restanţieri şi sumele da. împuternicit STOICA VIOREL. Margina şi locuitorilor e i! ION PATBUOCW
Regret că dl IOACHIM LA- In încheiere nu pot decât să-i
ZAR (n.u muzeograful care are ii cer iertare dlui loachim Lazăr Că
acelaşi nume) n-a înţeles sensul nu sunt şi nu voi putea fi ni
intervenţiei melejjin ziarul „Cu ciodată ceea ce doreşte domnia
vântul liber" nr. 1465 din 9— afirmaţiilor din articolul prece liticianul Petru Groza. Atât şi în afară de ziarul „Cuvântul li sa. Voi continua să fiu ceea ce
46 septembrie 1995, Folosind ce dent şi nici măcar cu privire ia nimic mai mult, fiindcă aşa m-au ber". Nu mă străduiesc să-l con sunt, omul şi dascălul obişnuit,
lebra Întrebare a marelui scrii noile supoziţii din cel de-al doi învăţat dascălii m ei; D. PQPO- trazic, fiindcă dânsul nici nu care nu acceptă vorbe fără aco
tor Marin Preda : „Pe ce te ba lea articol, ci o suită de ample VICI, I. BIÎEAZU, L. RUSU, G. simte nevoia motivării afirmaţii perire onestă şî veriflcabi®, de
zezi T**„ n-am făcut altceva decât digresiuni grevate de o vădită GlUGLEA, y v e s a n g e r , ş t. lor făcute, atrag doar cu discre aceea rămân îrt continuare a-
am adresat o invitaţie la un răs PAŞCA ş.a., care au oferit el ţie atenţia că, dacă şi domnia sa deptul consecvent al întrebării:
puns demn, civilizat şi competent şi exacerbată iritare, asociată u- ar fi citit măcar cu oarecare re „Pe ce te bazezi ?“, domnule sau
tn legătură cu subiectul abordat nui ton de dojana tutelară pen înşişi modele concrete prin scrie gularitate „Cuvântul liber'1, spre doamnă, care pui mâna pe con
Spre dezamăgirea mea şl pro tru faptul că n-am „ieşit la ram rile tor însoţite de aparatură stupoarea sa, ar fi întâlnit şi dei, ca să oferi certitudine cu
ştiinţifică riguroasă.
pă"
în spiritul şl metodologia
babil a altor cititori ai ziarului domniei sale. nişte modeste recenzii ale cărţi vântului scris şl cititorului aces
nostru local, care iubesc adevă Deşi în cuprinzătorul articol al lor Iui : E. Cioran, P. Ţuţea, A. tuia?.»
rul şi informaţia onestă, bazată Precizez, pentru dl loachim dlul IOACHIM LAZAR nu se Pleşu, M. Zaciu, G. Liiceanu, R. întrucât ne deosebim atât de
pe surse concrete; tn articolul in Lazăr şi pentru cititori, desigur. întâlneşte un asemenea aparat Ciobanu, H. Stanca, A. Kardck, mult, cu această precizare doresc
titulat „Răspuns unui distins pro Că eu n-am făcut aprecieri nici ştiinţific, eu îi mulţumesc pentru încheiat definitiv demersul meu
fesor", din „Cuvântul liber" nr. pro şl nici contra personalităţii tnăgulitoarea apreciere din par Radu Gyr, M. Sturdza, I. Cala- faţă de dl loachim Lazăr şi c-
feteanu, Nae Ionescu, A, Pam-
IW1 din 19.09.1993, n-am în Iul Fetru Sroza. Am solicitat doar tea iiminară a digresiunii, unde, fil, I. Murcşan, D. Maniu ş.a. Sem ţica scrisului său.
tâlnit nici o motivare ştiinţifică, date, dovezi, informaţii precise, cu o savuroasă maliţie Iasă să nate, probabil dintr-o greşeală de Deva 22 09. 1995
l_plci 9. acoperire documentară a pu acoperire ştiinţifică despre po se întrevadă ga nu citesc altceva tipar, de prof. D. Susan. ___ Pro/. DUMITRU SUSAN ?