Page 2 - Calauza_1995_292
P. 2

La  parîfarla  oralului  «3rad
                                                                                                           MARTOR
             .Z.N.-uri, sau  fenomene naturale  neelucidate?
                                                                                                             Calendar  de  ceapă
                                        CAZUL  II  (vizibil  încă)
                       (Urmare din  nr. 291)             —  este  la  o  depărtare  de  cca.  50—60  m  faţă  de   Recent  am  stat  de  vorbă  cu  un  om  care  in  acea  zi,  trecea
            JLa  circa  1,5  km  de  locul  cu  cercurile  prezen­  drumul  Tudorâneşti ;             pragul  vârstei  de  80  de  ani.  Moral  şi  spiritual,   nu  prezenta
          tate  mai  înainte,  In  plan  paralel  cu  acestea,  pe   —  este  la  o  distanţă  de  cca.  1,5  km  faţă  de  o-   simptome  de  uzură,  se  prezenta  foarte  lucid  şt  chiar  era  şugu­
          strada  Tudorâneşti,  tot  în  apropiere  de  liniile  de   raşul  Brad ;                   băţ.  Fizic,  nu  stătea  grozav,  fiind  un  ins  masiv  şi  cu  dureri  in
          {naltă  tensiune,  poate  fi  văzut  şi  în  prezent,  un   —  drumul  până  acolo  este  în  general  practica­  picioare.  De  trudit,  nu  prea  a  trudit,  „transpirând"  mai  mulţi
          cerc  mult  mai  mare,  cu  diametrul  cam  de  7—8   bil  cu  autoturismul,  tot  timpul  anului.  ani  ca  paznic, t postul  din  care  s-a  şi  pensionat.  Toată  viaţa  a
          metri.                                         Linia  de  contur  a  acestui  cerc  are  grosimea  de   fost  un  sfătos  şi  ştia  aproape  tot  ce  se-ntămplă  în  urbe.  UnU,
            Ca  şi  la  cercurile  anterioare,  conturul  lui  este   cca.  50—70  cm.                l-au  poreclit  „buletin  de  ştiri",  alţii  „buletin  meteo".  îl  intere­
          format  din  vegetaţie  de  urt  verde  închis,  diferită   .  Ca  un  simplu  observator  ce  sunt,  mă  limitez   sau  mult  legăturile  de  amor,  cine  a  mai  sărit  gardul,  cine  cu  cine
          de  culoarea  câmpului  înconjurător.  Fiind  de  o   în  a  sesiza  aceste  fenomene,  lăsând  în  scama  spe­  a  fost  prins ?  Porecla  de  meteo  îi  vine  de  la  calendarul  de  cea­
          mărime  mai  accentuată,  acest  cerc  se  poate  ob­  cialiştilor  şi  cercetătorilor  în  domeniu  concluziile   pă  pe  care-l  „scria"  la  fiecare  început  de  an.  Atunci,  alegea  atâ­
          serva  mai  bine  de  la  o  oarecare  depărtare;  sau  ipotezele  de  rigoare.  Nu  am  fotografiat  acest   tea  cepe  câte  luni  sunt  intr-un  an,  le  desfăcea  şi  în  foile  aces­
            In  continuare  prezint  câteva  detalii  ale  ampla­  cerc  decât  de  la  o  distanţă  ftiai  mare.  tor  cepe  punea  sare  în  cantităţi  egale.  După  câtă  apă  „izvora*
         sării  locului  respectiv:                                              EUGEN  MOGA          din  fiecare  cămaşă  a  lunii,  meteorologul  nostru,  ştia  vremea  de
                                                                                                      peste  an,  când  e  vreme  frumoasă,  sau  când  este  de  ploaie.  Multă
                                                                                                      lume  l-a  testat  în  această direcţie  şi  în  multe  cazuri  prognoza  s-a  I
                                                                                                      adeverit.  Cum  avea  şi  darul  păcălelii,   unui  consătean,  i-a  zis  (
                                                                                                    t  că-n  următoarele  două  săptămâni,  nu  cade  nici  o  picătură  de  i
            ^  r ®                                                             SITUAŢIA             i  ploaie.  Omul  l-a  ascultat  şi  a  doua  zi  a  declanşat  cositul  fânului.  I
                                                                       locurilor de muncă vacante   *  Cum  vreo  câteva  zile  la  rând,  aversele  de  ploaie  n-au  încetat,  \
                                                              ii
             Redacţia  ziarului  „Călăuza                                 la data  de 10.10.1995 :    stăpânul  fânului  s-a  simţit  păcălit  şi  intr-o  zi  i-a  plătit-o  ,,me-  ‘
                                                                                                      teorologului",  într-un  mod  aparte.  S-a  îmbrăcat  femeie  şi  întf-un
                                                                        Agent  asigurări  75;  arhjte^ţ   i  loc  mai  ascuns,  a  pus  „electoralul"  pe  şugubăţul  prognozator.
             Secţia  IV  a  Spitalului  de  Neuro-Psihiatrie  Infantilă  Pâclişa  3   2;  asistent  medical  1;  automaca-   1  ,rAsta,  îmi  spune,  mi-a  fost  o  mare  învăţătură  de  minte,  de  a-
         fost  renovată  în  1990  de  către  Organizaţia  Medicines  du  Monde,  cu   ragist  1;  baby  sitter  4;  bucătar   ţ  tund,  n-am  mai  păcălit  pe  nimeni".  Revenind  la  informaţiile
                                                                                                    1  radiofonice  şi  TV,  parcă  am  uitat  de  calendarul  de  ceapă.  Seară
                                                                      3;  casier  auto  2;  coafeză  2;  co-
         sprijin  de  la  Comunitatea  Europeană.                     fetar-patiser  1;  confecţ.  încălţă­  i  de  seară,  ochii  ne  scapără  la  apariţia  chipurilor,  drăgălaşelor  de
             La  1.02.1991.  secţia  primeşte  un  număr  de  31  de  copii,  transfe­
         raţi  de  la  secţia  NPI,  exterioară,  spitalului  Haţeg.  O  parte  din  aceşti   minte  10;  contabil  13;  contabil   ţ  Romica  Jurca,  Ortansa  Jude  sau  Florinela  Popa.  Tot  ce  progno-
                                                                                                    i  zează  aceste  doamne  se  bazează  pe  o  serie  de  observaţii  şi  corn-
         copii  au  fost  transferaţi  în  alte  unităţi  în  ideea  unei  bune  orien­  şef  3;  cosmetician  1;  croitor  27;   i  paraţii,  care  se  fac  sistematic  şi  într-o  serie  da  puncte,  cu  apa-
         tări,  şau  câţiva, reintegraţi în  familie.                 decorator  ceramică  5;  director  1;   1  ratură  modernă,  cu  oameni  specializaţi.  Şi  în. multe  cazuri,  acest  ţ
                                                                      dulgher  13;  electrician  3;  elec­
             In  prezent.  în  secţie  se  află  un  număr  de  31  de  copii,  16  băieţi,   tromecanic  auto  6;  excavatorist   î  meteo,  ce  ni  se  prezintă  se  adevereşte.  Cum  ceapa  este  destul  de  i
         15  fete,  cu  vârste  între  4  şi  12  ani,  cu  afecţiuni  neuro-psihiee  în  spe­  2;  fierar-betonist  4;  fochist   3;   j  scumpă,  cine  oare  se  mai  gândeşte  să  o  sacrifice  ventru  un  ca-  I
         cial  retard  în  dezvoltarea  psiho-motorie  şi  de  limbaj,  hiperkinetism,   frezor  4;  frigotehnist  3;  frizer  2;   1  lendar ?
         tulburări  de  ataşament,  acestea  din  urmă  rezultat  al  anilor  înde­  ing.  construcţii  5;  ing.  electroni­                MIRON TIC
         lungaţi petrecuţi  prin diverse  instituţii.                 că  1;  ing  mecanic  2;  îngrijitor                                                   r
             Majoritatea  copiilor  sunt  abandonaţi  sau  fără  părinţi.  fermă  13;  instalator  4;  lăcătuş
             Necesităţile  noastre  sunt  foarte  largi:  de  la  lemne  pentru  foc   construcţii  2;  lăcătuş  mecanic  13";
         (secţia  a  IV-a  fiind  singura  secţie  din  spital  încălzită  cu  lemne),  îm­  macaragiu  3;  maistru  construc­  Noul  permis  de  conducere
         brăcăminte,  încălţăminte,  rechizite  şcolare,  jucării  şi  alte  materiale   tor  3;  manich.-pedich.  1;  meca­
         didactice  necesare  dotării  celor  două  grădiniţe  ce  funcţionează  în   nic  auto  22;  menajeră  4;  mode­  Actualul  permis  de  conducere   sificarea.  Prin  noul  permis  vor
         secţie,  până  ca,  de  altfel,  orice  ajutor  material  sau  financiar  care   lator  pâine  1;  montator  marmu­  auto  va  fi  înlocuit  cu  o  carte   fi  introduse  subcategoriile:  Al,
         pentru noi ar fi binevenit.                                  ră  2;  mozaicar  7;  optician  2;   pe  care  fotografia  şi  semnătura   Bl,  CI,  Dl,  Cl+E  şi  Dl-f-E.  O
             De  asemenea,  suntem  interesaţi  în  stabilirea  unor  legături  cu   ospătar  6;  revizor  contabil  2;   vor  fi  scanate.  Noul  permis  va   noutate  legislativă  este  şi  fap.
         alte  instituţii  pentru  copii,  societăţi,  oameni  de  cultură,  în  vederea   şef  depozit  2;  şofer  8;  strungar   fi  valabil  pe  o  perioadă  de  cinci   tul  că  din  acest  an  candidaţii
         organizării  unor  întâlniri  sau  a  unor  mici  festivităţi,  împreună  cu co­  2;  sudor  cu  gaze  8;  tâmplar  14;   ani  de  Ia  data  eliberării  şi  poa­  care  nu  reuşesc  Ia  examen  sunt
         piii  noştri.             >                                  ţesător  1;  tinichigiu  auto  6;  vân­  te  fi  obţinut  de  orice  persoană   declaraţi  RESPINŞI  şi  nu  A-
                                                                      zătoare  15;  vopsitor  2;  ziarist  1;
             —  Pentru  necesarul  de  îmbrăcăminte,  avem  copii  cu  următoa­  zidar  32,  TOTAL   375.  care  are  cel  puţin  16  ani.  El  a-   MÂNAŢI  cum  au  fost  până  a-
         rele  talii:  mărimea. 26  —  1  copil,  mărimea  28  —  3  copii;  mărimea                re  foarte  multe  elemente  de  se­  cum.
         30  —  8  copii;  mărimea  32  —  5  copii;  mărimea  34  —  8  copii;  mă­                curizare,  care  fac  imposibilă  fal­    RADU  CRISTEA
         rimea  36  —  1  copil;  mărimea  38  —  2  copii;  mărimea  42  —  3  copii.
             —  Pentru  necesarul  de  încălţăminte :  mărimea  26  —  ,1  copil;
         mărimea  28 — 6  copii;  mărimea  30  —  4  copii;  mărimea  32  —  8  co­
         pii;  mărimea  34  —  5  copii:  mărimea  35  —  2  copii;  mărimea  36  —  Va  candida  dl  Constantin  Zgîmbău  pentru
         2  copii;  mărimea  37  —  1  copil;  mărimea  38  —  2  copii.
                                                                               funcţia  de  primar  la  Hunedoara ?
                                        RODICA BUT A,
                               medic, secţia IV  — Spitalul NPI Păelişa
                                                                                   (urmare din  pag.  I)           la  acest  caz,  firesc,  de  vreme  ce  e  vorba
                                                                                                                   de  un  concitadin.  Cert  este  că  pictura  sa
                                                                      resc  să  comentăm  evenimentul.  In  Urma  unor  de­  este  una  de foarte  bună  calitate.  Constantin  Zgînţ
                        Poşta  socială                                monstraţii  paşnice,  în  aprilie  a.c.,  în  faţa  palatu­  bău  a  participat  direct  şi  la  evenimentele  din-  de­
                                                                      lui  „Victoria",  a  studenţilor  de  la  Arte,  el  a  fost
                                                                                                                   cembrie  1989, la Hunedoara.
           D-na  Bota  Mariana :   Toate   dent  fără  legătură  cu  munca,   acţionat  in  judecată  la  Judecătoria  Sectorului  1   El  se  aştepta  la  arestarea  şi  condamnarea  sa,
         'drepturile de urmaş stabilite  prin   pensia  este  bineînţeles,  mai  mi­  Bucureşti.  Principala  acuzaţie  este  „de  insultă,  lo­  iar  într-o  discuţie  directă,  recentă,  cu  subsemna-şl”
         decizia  nr.  138069/24.  07,  1995,   că.                   vire  şi  alte  violenţe",  la  adresa  numitului  Ser.   tuf,  a  mărturisit  că  are  intenţia  să  candideze  pen-  ■
         ău  fost  determinate  corect   cu   Drepturile  de  pensie  Şi  orice   giu  Mitran.  Amenda  primită  nefiind  achitată  de   tru  funcţia  de  primar  al  Hunedoarei,  urmând  ca
         respectarea  prevederilor   legale   indemnizaţie  de  asigurări  socia­  inculpat,  în  ziua  de  5  octombrie  a  fost  arestat.  studenţii  colegi  ai  săi  să  organizeze  o  publicitate
         în  vigoare.  Dar  având  în  vede­  le  sunt  neimpozabile,  deci  su­  Reacţiile  nu  au  întârziat  să  apară,   inclusiv   în stil modern.
         re  că  ele  se  calculează  din  pen­                       cele politice.                                 Intre  timp,  ION  CRISTOIU  a  plătit   amenda
         sia  cuvenită  susţinătorului  de.   mele  pe  care  le-aţi  încasat  nu   Unii  afirmă  că  adevărata  cauză  a  arestării  lui   pentru  C.Z.,  far  pictorul  student  a  fost  eliberat,
         ■cedat  şi  c i  acesta  avea  o  vechi­  au. fost  impozitate.  ar  fi  sfidarea  faţă  de  guvern  a  studenţilor,  care   în  final  ne  putem  întreba,  dacă  Ion  Crjştoiu  este
         me  mică,  de  doar  14  ani,  iar   Direcţia  de  muncă  şi  protecţie   îşi  cereau  diverse  drepturi,  iar  pedeapsa  aplicată   interesat  de  cine  va  fi  primar  la  Hunedoara  şi  II
         decesul  «-a  datorat  unui  acci­  socială  a  judeţului  Hunedoara  lui C.Z. ar fi una de intimidare.   felicităm  pe  C.Z.  pentru  modul  original  in  care  a
                                                                        Consemnând  cele  de  mai  sus,  suntem  sensibili  debutai  pentru  campania  electorală!
                                                                                                                                  goslavia  este  considerată   mai
               Secretele  Revoluţiei  din  *89                       GIMNASTICA  DE  ÎNVIORARE                                    Uluit  decât  o  ţară  prietenă.  Pur­
                                                                                                                                  tarea  autorităţilor  române   faţă
         p     (Urmare din  pag.  I)   pentru  ei,  nu  s-a  întâmplat  ast­                                                      de  prizonierii  noştri,  care   au
                                       fel.  Misiunea  lor ■ nu  se  termi­  (Urmare  din  pag.  I)  lac  Tituiescu  a  sprijinit  diplo­  stat  un  ţimp  la  Timişoara  a  fost
         care  Raportul  SRI  asupra  eve­  nase.  In  loc  să  se  depărteze  cât                 maţia  iugoslavă  în  condamnarea   mai mult decât  prietenoasă, mul­
         nimentelor  din  Decembrie  1989                            căpitan  Baba  Novac,   al  cărui   pe  pian  internaţional  a  acţiunii   tor  sârbi  acordându-li-se  liber­
         precizează  că  au  fost  terorişti,   mai  mult,  cât  mal  repede   de   nume  îl  poartă  localitatea  No­  teroriştilor  ustaşi,  croaţi  care,  cu   tatea  deplină*.   ‘
         să ia  sfârşit...             România,  ei...  Dar  alte  amănun­  vaci  din  nordul  Olteniei,   s-au   sprijinul  Ungariei  hortyste  au   Pornind  de  la  învăţămintele
          Din  păcate,  pentru  noi,  dar  şi  te  in  numărul  viitor.  (Va  urina)  înrolat  in  armata  lui  Mihai  Vi-   organizat  atentatul  de  la  Mar­  istoriei  şi  ţinând  seama  de  com­
                                                                     teazu,  care  în  toamna  anului   silia,  in  ziua  de   9  octombrie
                                                                     1599,  a  trecut  lanţul  Munţilor   1934,  în  urma  căruia  au  căzut   plexitatea  situaţiei  internaţionale
                                                                     Carpaţi,  în  vederea   eliberării   victime  regele  Alexandru   al   actuale,  oamenii  politici  din  ţa­
                                                                     Transilvaniei  şi  realizării  primei   Iugoslaviei  şi  ministrul  de  ex­  ra  noastră  şt  cei  ce  acţionează în
                                                                     Mari  Uniri  politice  a  tuturor  te.   terne  francez,  Louis  Bartho.  frontul  diplomaţiei,  trebuie  să
           Managementul  presei  locale                              ritoriilor  locuite  de  rotnâni.  Ei   Intrarea  trupelor  maghiare  în   lor  lor,sase  înscrie  pe  linia  tra.
                                                                                                                                  se  ridice  la  înălţimea  înaintaşi,
                                                                     au  fost  devotaţi  marelui  voievod
                                                                     român  în  care  vedeau  un  elibe­  Iugoslavia,  în aprilie 1941, a  pro.   diţiei  naţionale  pentru  a  men­
                                                                                                   dus  o  nelinişte  în  cercurile  po­
            Asociaţia  Română  a  Editurilor  de  Presă,  cu  sprijinul  Federaţiei   rator  al  poporului  sârb.                 ţine  o  prietenie  stabilită   Intre
         Internaţional  a  Editorilor  de  Ziare  (FIEJ)  şi  al  Consiliului  Europei,   La  izbucnirea  primului  război   litice  româneşti,  atât  liberalii  cât   poporul  român  şi  poporul  sârb.
         a  organizat  în  zilele  de  13—14  octombrie,  la  Braşov,  un  seminar  in­  mondial  în  vara  anului  1914,  in   şi  naţionai-ţăfăniştii  temându-se   Aplicarea  rezoluţiilor  Consiliului
                                                                                                   ca  gestul  Ungariei  să  nu  antfe.
         ternaţional  cu  tema:  „Managementul  în  presa  locală".  urma  atentatului  de  la  Saraje-   neze  unul  similar  asupra  ţării   de  Securitate şi ale altor  organis­
            Evenimentul,  desfăşurat-în  complexul  Aro  Palace,  are  o  mare   vo,  opinia  publică  românească                 me  internaţionale  in  problema
                                                                                                    noastre.  Marele  istoric  liberal
         semnificaţie  pentru  presa  locală  din  ţara  noastră.  Au  fost  prezenţi   şi  autorităţile  de  stat  şi-au  ma.   Gheorghe  Brătianu  s-a  pronunţat   Iugoslaviei  nu  trebuie  să  con.
         directori  şi  redactori-şefi  de  la  o  serie  de  importante  publicaţii  re­  nifestat  solidaritatea  cu  poporul   împotriva  oricărei  acţiuni  mili­  travină  intereselor  naţionale  ale
         gionale  şi  locale  din  România,  printre  care  şi  ziarul  „Călăuza”.  Se­  sârb  supus  agresiunii  trupelor   tare  a  României  in  Serbia  în­  României,  să  distrugă  o  priete­
         minarul  s-a  desfăşurat  pe  mai  multe  sesiuni,  susţinute  de  dl  JEAN   austro-ungare  şi  germane.  trucât  „nu  trebuie  să  intrăm  în
         BERTAGNOLIO  (de  la  ziarul  francez  „L'est  Republicam), d-na  INGE                    duşmănie  cu  singurul  stat  vecin   nie  tradiţională  şi  să  nesocoteas­
         VAN  GAAL  (de  la  International  Newşpaper  Marketing  Associa.   După  cucerirea   puterii  poli­  cu  care  avem  relaţii  bune..."  că  interesele  economice  . româ­
         tion).  Din  partea  FIEJ  a  participat  d-na  ARALYNN  MC  MANE.  tice  în  Rusia  de  către  bolşevici,              neşti,  iar  circulaţia  şi  activitatea
            Simpozionul  nm a  fost  doar  o  instruire  ci  şi  un  schimb  de  ex­  guvernul  sârb  a  informat  guver­  Un document din anul 1942, ca.   pe  Dunăre  trebuie  să-şi  revină
         perienţă,  atât  pe  plan  naţional  cât  şi  pe  plan  internaţional.  nul  român  asupra  planurilor  a-   re  se  referea  la  sprijinul  acor­  la  normal.  Este  necesar  să  fie
                                                                     gresive  sovietice  împotriva  Ro­  dat  de  poporul  român  rezisten­  luate  în  consideraţie  şi  dolean­
                                           MARIANA  PANDARU          mâniei  şi  confiscării  tezaurului   ţei  antihitleriste  şi  antihortyste   ţele  legitime  ale  sârbilor,  iar  a-
                                                                     român  depozitat  la  Moscova.  Mi­  sârbe,  semnat   de  popor,   ma­  pele  Dunării  să  curgă  îri  linişte
                                                                     nistrul  de  externe  român  N*co.  iorul  Gh.  Ristici,  consemna:  „Iu­  şi  netulburate.      ^
   1   2   3   4   5   6   7