Page 3 - Calauza_1995_292
P. 3

„Nu  trădez                           meu  democrat,  dar  îi  recunosc  slăbiciunile...'

       MARIANA  PANDARU:  Domnule  Vic­                                                                                  V .l.:  N-am  refuzat  şi  am  fost  ales  de’
      tor  Isac,  sunteţi  un  om   care  a  suferit   Dialog cu  dl  profesor VICTOR ISAC,  filosof,  om  politic     congres.  Sunt  membru  al  comitetului  de
      mult  în  viaţa  aceasta,  din  pricina  poli­                                                                   conducere  ai  partidului.  E  altceva  că  în
      ticii.  In  momentul  de  faţă,  sunteţi  mul­                                                                   această  calitate  n.am  luat  parte  şi  n.am
      ţumit  de  viaţa  pe  care  o  aveţi 7  Sunteţi   tar  al  partidului,  sarcină  îndeplinită  până   V.L:  Este  absolut  necesară  o  elită  po.   fost  angajat  la  acţiuni  de  suprafaţă,  lo­
      mulţumit  de  actuala  situaţie  a  rornâni-   în  septembrie  1944,  căci  între  timp,  de­  litică.  In  plus  avem  nevoie  de  o  educare   cuind  ta  Hunedoara  şi  consacrând  mult
     „lor?                                  venisem profesor.                    cetăţenească,  care  ne  lipseşte.  Bibliogra.   timp  studiului.  Am  organizat  totuşi  Edi­
       Dl  VICTOR  ISAC:  In ceea ce priveşte tre­  M.P.:  Privitor  la  tinerii  care  se  an.   fia  politică  ce-o  avem  este  cu  totul  in­  tura  Partidului  „Gândirea  Românească*!
      cutul,  intr-adevăr  este  predominat  de  su.   gajeazâ  la  ora  actuală  in  politică,  ce  pă.   suficientă,  Ceea  ce  se  face  acum  în  fa­  am  iniţiat  şi  am  condus  Cenaclul  inter*
      ferinţă.  Şi  din  cauza  politicii  dar  şi  din   rere  vă  fac  ei î  Ţinând  cont  de ^expe­  cultăţi,  la  cursuri  de  politologie,  sunt   disciplinar,   reuşind  a  realiza  valoroase
      cauza   împrejurărilor  istorice,  care  an   rienţa dvs ?                 cu  totul  necorespunzătoare,   fiind  pre­  opere  ideologice  şi  istorice,  menite  pros-
      fost  dramatice  pentru  întreg  poporul   V.I.:  Sunt  foarte  dezamăgit  de  acest   date  de  profesori  de  formaţiune  marxis­  perării Partidului.
     nostru.  Afinităţi  pentru  viaţa  politică  ani   tineret.  Cred  că  hu  greşesc  caracterizân-   tă,  ce  Încearcă,  dar  nu  sunt  democraţi   M,P.:  Care  este  părerea  Dvs  despre
     avut  din  perioada  adolescenţei.  Fiind  e-   du-1  ca  ■,  lipsit  de  elanul  corespunzător   autentici.  In  aceste  condiţii,  trecerea  la   ideologia de partid 7
      ley  de  liceu,  luam  parte  la  discuţii  po­  vârstei,  denotând  o  stare  de  apatie.  A-   o  mentalitate  nouă  este  destul  de  ane.
     litice  şi eram  categoric  orientat  spre  prin­  pare  prea  puţin  interesat  âe  viaţa  poli­  voioasă şi de durată.  V.L:  In  primul  rând  că  este  de  cea
     cipiile  democratice,  fără  a  fi  aliniat  vre.   tică,  ceea  ce  înseamnă  indiferenţă  faţă   M .P.:  Cum  credeţi  că  va  evolua  situa,   mai  mare  importanţă.  In  al  doiţea  rând,
     Unui  partid.  Din  nenorocire,  fără  să  fi   de  problemele  sociale  şi  de  cele  de  or­  ţia  politică  din  ţara  noastră 7  am  trecut  la  acţiune,  realizând  in  1944—
      intrat  în  acţiuni  deosebite  prin  care  să   din  politic  ale  Patriei.  Din  câte  cunosc,   V.I.:  Deocamdată  ne  aflăm  iatr-o  fază   1945,  două  broşuri:  „Principiile   funda­
     fi  încălcat  legi ie,  dispoziţiile  oficiale,  am   nici  un  partid  nu  se  poate  mândri  cu  o   destul  de  dificilă.   Cum  vom  evolua  e   mentale  ale  P.N.Ţ."  şi  „Problema  mun­
     avut  foarte  mult  de  suferit.   In   iulie   organizaţie  puternică  de  tineret,   după   greu  de  prevăzut,  dar  este  uşor  Să  gân­  citorească".  N-au  apărut  şi  a  fost  bine
     IMS,  am intrat  in primul  lot  politic,  con.   cum  nici  tineretul  singur  n_a  dat  do.  dim  ea  să  ştim  cum  trebuie  să  evoluăm.  că  nu-au  apărut  pentru  eâ  mi-ar  fi  făcut
     siderat  contrarevoluţionar.   Eliberat   In                                                                      mult  rău  in  anchetă.  Ultima  am  refacnt-o
     1848,  am  trăit  zece  ani  de  tortură,  urmă­                                                                  şi  a  apărut  sub  titlul  „Problema  munci­
     rit,  eliminat  din  condiţiile  normale   de’                                                                    torească  în  viziune  naţională".   Este  •
     viaţă  socială.  In  1958  am  fost  arestat.         ORA  MĂRTURISIRII                                           dovadă  foarte  clară  că  nu  mă  limitez  la
       IVi.P.:  E  clar  că  aţi  fost  printre  primele                                                               interesele  partidului,  cl  ale  tuturora  ce
     victime  ale  represiunilor  comuniste.  S-a                                                                      recunosc   că  muncitorimea  constituie  •
     redus  doar  la  atâta,  calvarul  detenţiei ?                                                                    problemă,
                                           vadă  că  ar  constitui  o  forţă  politică  dts.   Cred  că  suntem  conştienţi  că  Viitorul  lu­  itp .s   In  ultimul  timp  au  plecat  mulţi
       V .L :  Din  păcate  nu.  In  1958  âm  fost   tinetă.  După  ultimele  informaţii  privind   mii  şi  al  nostru,  nu  poate  fi  decât  demo­  membri  de  la  P.N.Ţ.CJ3.  Credeţi  că  exis­
     arestat  din  nou,  absolut  gratuit,  in  pe­  •  tabără  de  tineret  in  Bucegi,  se  poate   cratic,  căci  altfel ne desprindem  de cursul   tă  undeva  vreo  greşeală ?
     rioada  de  tensiune  politică  a  Revoluţiei   vorbi  de  iniţierea  unor  acţiuni,  cu  «a-   istoric.           V .l.:  Nu  cunosc  să  fi  plecat   mulţi,
     din  Ungaria  şi  a  campaniei  de  colectivi-   racter  legionar,  de  care  s-a  şi  sesizat  ofi­  M.P.:  Din  cele  trăite  până  acum,  lu­  căci  mulţi  vin.  Dar  chiar  dacă  puţini  au
     zarc.  Am  fost  condamnat  la  muncă  sil­  cialitatea.                    mea  nu  este  prea  mulţumită  de  demo­  plecat,  e  o  dovadă  a  unor  defecţiuni  tn
     nică  pe  viaţă,  fără  nici  un  motiv  con.                               craţie.  întrevedeţi  perspective  de  reme­  organizarea  Partidului,  ca  în  căzui  orga­
     creţ  de  acuză,  fapt  care  explică  şi  se  ve.   M.P.:  Este  vreun  rău  in  acest  lucru,   diere 7         nizaţiei  judeţului  nostru.  In  mod  deose.
     rifică  prin  achitarea  mea  chiar  în  peri­  de  a  prelua  doctrina  legionară  in  forma   V.I.:  Democraţia  are  defecte,  daf  fiind   bit  reţin  lipsa de  participare  a tineretului,
     oada  regimului  comunist.  Deci,  aceleaşi   ei  originală,  propusă  de  Codreanu ?  că,  climatul  de  libertate  al  democraţiei   M-P-:  De  ce  n.aţj  candidat  pentru  Par­
     instituţii  juridice  care  mi-au  dat  muncă   V.I. :  Da,  Fără  discuţie. De  la  Codreanu   îi  permite  omului  să  greşească   foarte   lament 7
     silnică  pe  viaţă,  m-au  şi  achitat.  A  fost   se  pot  lua  aspiraţii   frumoase,   insă   mult.  De  aceea,  îh  democraţie  este  ne­  V.I.:  La  primele  alegeri  am  candidat
     o  perioadă  penibilă,  cu  condamnări  cu   principiile  lui  politice  fundamentale   şi   voie  de  multă  demnitate,  de  foarte  te­  cap  de  listă  la  Senat.  N-am  reuşit.  La
     totul  nejustificate.  Actualmente,   mulţu­  de  orientare  sunt  astăzi  cu  totul  inadec­  meinică  conştiinţă,  de  care,  deocamdată   ultimele  a  fost  lista  Convenţiei  şi  nu  s-a
     mesc  lui  Dumnezeu,  duc  o  viaţă  liniştită,   vate.   Luăm  practic :  presa  favorabilă   şi  din  păcate,  nu  prea  dăm  dovadă.  Drept   ţinut  cont  de  competenţă  şi  cu  impostori
     de  pensionar,  şi  bineînţeles*  mai  ales  de   „Gazeta de Vest", „Puncte  cardinale",  „Miş­  consecinţă,  asistăm  la  manifestări  detes­  n-am  înţeles  să  mă  lupt.  De  formă  am
     activitate  intensă,  încercând  să  evoc  via­  carea"  —   uneori  reproduce  şi  parcă  se   tabile.           depus  o  cerere  cu  condiţii  ce   evident
     ţa  politică  trecută.  îndeosebi  sunt  orien­  situează  din  nou  ca  şi  cum  ar  fi  acum   M.P.:  Nu  vi  se  pare  că  situaţia  se  da­  n-au  convenit:  social,  vizite  săptămânale
     tat  şi  chiar  obsedat  de  chemarea  pe  care   60—70  de  ani.  Întâlnim  un  antisemitism   torează  şi  unei  lipse  de  conducători ?  pe  teren,  in  judeţ  şi  retragerea  după  un
     o  simt  de  a  atenţiona  asupra  unor  posi.   deghizat,  dar  totuşi  destul  de  pronunţat,   V.I.:  Cred  că  aveţi  dreptate.  Ridicaţi   timp,  asigurând   lansarea  unui   tânăr.
     bile  greşeli  mari,  din  partea  noii  gene.   o  obsesie  obstrucţionistă  faţă  de'  orice   o  problemă  dintre  cele  mai  complexe  şi   Vedeţi,  am  pus  nişte  condiţii  ce  n-au
     raţii.                                ineercare  de  înţelegere,  de  cooperare  in.   mai  delicate,  fiindcă  în  ea  este  implicat   convenit  celorlalţi  iluştri  candidaţi,  deve­
       MU?.:  Ce  v-a  determinat  să  vă  îndrept,   terstataiă,  federativă  pe  plan  european.   omul,  fiinţă  ce  dă  totdeauna  de  gândit.   niţi-parlamentari.   r
     taţi  spre  Partidul  Naţional  Ţărănesc ?  E  un  naţionalism  de  formă   (primitivă,   După  părerea  mea,  poporul  nostru   nu   M.P.:  V.aţi  făcut  vreodată  vreun  exa­
       V .l.:  In  egală  măsură  propria  orien.   exclusivistă,  care  ne  prejudiciază  enorm,   este  lipsit  de  personalităţi  ci  numai  de   men  de  conştiinţă ?
     tare  democrată,  cât  şi  împrejurările  is­  fiindcă  contravine  vremurilor.   Fiecărei   conducători.  In  presă  apar  uneori  arti­  V.L:  Da,  chiar  de  mai  multe  ori.  Am
     torice.  In  1940  a  intervenit  crunta  lovi­  naţiuni  i  se  cere,  fiecărei  etnii  i  se  asi.   cole  ale  unor  oameni  foarte  competenţi   ajuns  la  concluzia  că  am  fost  un  fanatic
     tură  a  cedării  Ardealului  de  Nord.  Eram   gură   drepturi   corespunzătoare   unor   din  rândul  scriitorilor,  al  cadrelor  uni.   adept  al  democraţiei  şi  nu  totdeauna  am
     în  Bucureşti  şi  am  luat  parte  la  prima   principii  de  drept  internaţional.   Deci,   versitare,  ca  şi  al  diverşilor  oameni   de   avttt  dreptate.  Am  crezut  în  dreptul  oa­
     mare  manifestare  de  protest,  iniţiată  de   dacă  revenim  la  vechiul  stil  de  naţiona.   cultură,  la  care  se  observă  o  viziune  cla.   menilor  ia  o  libertate  desăvârşită,  ceea
     lulin  Maniu.  Alăturându-mâ  studenţilor   lism  şovin,  excesiv  românesc,  se   intră   ră,  precum  şi  Capacitatea  de  a  propune   ce  este  neadecvat  popoarelor  latine,  pre­
     refugiaţi,  am  vorbit,  in  cadrul  unei  ser.   intr-o  discordanţă  cu  principiile  politice   soluţii.  Dar  aceştia,  din  păcate,  nu  sunt   dispuse  anarhiei.  Nu  trădez  crezul   meu
     bări  Ia  căminul  lor,  prezent  fiind  şi  Iu.   dominante  astăzi,  ceea  ce  ne  prejudi­  încadraţi  în  partide  politice,  in  primul   democrat;  dar  îi  Tecunosc   slăbiciunile.
     liu  Maniu.  La_ 2—3  zile*  am  fost  invitat   ciază  mult.  Personal,  nu  sunt  mulţumit   rând  din  cauza  comodităţii  lor  şi  numai   Democraţia  pretinde  conştiinţe  inalto  şi
     de  lUliu  Maniu  să-l  vizitez.   Aceasta,   deloc  de  lipsa  de  originalitate  a  tinere­  in  secundar  pentru  că  partidele  sunt  lip­  un- nivel  ridicat  al  întregului  corp  elec­
     prin  Gbiţă  Popp.  De  la  sine  înţeles  am   tului  care,  ar  trebui  să  recunoască  şi  să   site  de  un  prestigiu  şi  de  organizare  o-   toral.  Nouă  ne  lipsesc  deocamdată  aces­
     acceptat,  neam  întreţinut  chiar   mult,   intre  HÎ  viaţa  politică  activ,  corespunză­  norabilă,  care  să  atragă  capacităţile.  Ră­  te  virtuţi,  dar  lupta  pentru  dobândirea
     fiind  preocupat  de  cooptarea  tinerilor.  Eu   tor  epocii  în  care  trăim.  mâne  locul  disponibil  nulităţilor.  lor  trebuie  continuată.
     am  fost  încântat,  iar  iuliu  Mania  a  fost   M.P.:   D-Ie  Victor  Isac,  credeţi  că  M.P.:  Vreţi  să  vă  referiţi  puţin  şi  la
     mulţumit.  Drept  rezultat,  mi-a  încredin­  este  nevoie  de  existenţa  unei  elite  po.   P.N.Ţ.CD. ?   De  ce  aţi  refuzat  să  faceţi   Dialog realizat de
     ţat  responsabilitatea  tineretului  universi­  litkse şl in ţara noastră 7  parte  din  conducerea  lui t                    MARIANA PANOARG








      (Urmare  din  nr.  289,  299,  291)                                                                                     nu  cred  să mai  existe. De  exem­
                                                                                                                              plu  a  fost  publicată  Ordonanţa
       Reporter:                               DUIof  a   8  ALEXANDRU  BÂISR&OEAN,  ilwlst  ;i  patron                       privind  transformarea  Regiilor
       — Cum  vedeţi  problema  mi­                                                                                           autonome  de  interes  local  ia  so­
     norităţilor ?  Credeţi  că  va  de.                                                                                      cietăţi  comerciale,  sau  a  anumi­
     Veni  critică 7  Se  va  accentua 7   trimis  fn  Ungaria.  Asta  nu  mai   buie  să  se  implice,  să  garanteze   lege  cu  privatizarea  comerţului.   tor  activităţi  care  nu  le  erau
     Vom  ajunge,  aşa  cum  se  spune,   are  nimic  cu  România, este duş­  intr-ţin  fel,  corectitudinea  agen­  Aici  trebuie  să  se  hotărască  da­  specifice.  In  toată  ţara  aceste
     la  confruntări 7              manul  nr.  1  al  României.  tului  economic,  adică  să  se  ră­  că  comerţul  rămâne  de  stat  sau   regii  s-au  transformat  tn  socie­
       Di  Alexandru  Bălgrădean:    —  Ce  a  avut  el  cu  Revoluţia   fuiască  statal  cu  «1,  dacă  este   nu.  Acum  totul  este  de  stat.  A-   tăţi  comerciale,  numai  in  jude­
       —  Eu  suttt  un  român  şi  ro­  română ?                 incorect.  La  înfiinţare,   statul   ceastă  „locaţie  de  gestiune"  es­  ţul  Hunedoara  —  nu î  Munici­
     mânul  este  in  general  un  om   —.  Personal,  cred  că  a  avut   să-i  ceară  o  garanţie  materială,   te  cea  mai  proastă  invenţie  pe   piul  Deva  a  rămas  singurul  o.
     tolerant.  Poporul  nostru  osie  u-   sarcini  bine  definite  ia  conjunc­  să-i  ceară  ceva,  nu  să-l  lase  pe   care  a  făcuf-o  cineva,  ă  dus  la   raş  din  ţară  unde  întreţinerea
                                                                                                                              zonelor  verzi,  reparatul  şi  mă*
     aul  dintre cele  mai  tolerante  po­  tura  de  atunci,  dar  este  un  ex­  omul  cinstit  la  cheremul  fiecă­  distrugerea  spaţiiţor  comerciale,   taratul  străzilor,  transportat  in
     poare  din  Europa.  Aici  au  con­  tremist.  Marea  greşeală  a  actua.   rui  bandit.   Ia  închiderea  lor.  Cât  despre
     vieţuit  împreună,  sute  de  ani,   laiul  guvern,  este  că,  e  un  gu­                 privatizarea  în  comerţ,  aici  se   comun  nu  sunt  subordonate  pri­
     mai  multe  naţionalităţi.   Dar   vern  slab.  El  tolerează  extremis­  • • • • • • • • • « • •  • • • •  ridică  o  problemă  foarte  inte­  măriei  ci  unei  regii  judeţene  ca
     problema  minorităţilor  in  mo­  mul  şi  pentru  asta  va  plăti  tn-                    resantă :  în  uneie  oraşe  acestea   şl  administraţia  spaţiilor   co­
     mentul  de faţă,  mă  îngrijorează,   tr-o  bună  zi,  omul  de  rând.  Es­                sunt  administrate  de  Regii  au­  merciale.  deşi  leg©®  este  foarte
     ■u  n-am  dat  crezare  şi  am  spus   te  momentul  să  se  pună  picta*                  tonome  care  prin  lege  nu  se   clară,  in  judeţul  nostru  ea  nu
                                    rul  în  prag-  Altfel,  orice  slăbi­
     că  problema  asta  e  trasă  de  păr,   ciune  a  guvernului  este  exploa­ B U N Ă       privatizează.                 s-a  aplicat.
     îngroşată  artificial,  dar   dacă                                                            *  Păi  tocmai  asta  e !  Proba­  —  Poate  că  este  o  politică  a
     O-a  ajuns  aici  este  din  cauza  n-   tată  în  mod  neruşinat.  Şi  asta               bil,  statul  vrea  să  scoată   cât   conducerii  de  la  primărie,  unde
     nor  forţe  extremiste  atât  de  la   e  ca  degetul  acela  Pc  caro   îl                mai  mulţi  bani  din  chirii.  ponderea  o  deţine  Convenţia  De­
     Măguri  cât  şi  de  ta  români.  Văd   tot  dai..                  I   U   A !             —  Dar  banii  aceştia  —  cum   mocratică.
     cu  părere  de  rău  că  maghiarii   — Aş  vrea  să  revenim  asupra                       spuneam  mai  înainte — nu ajung   —  Nu  ştiu.  Sincer  sâ  fiu,  sunt
     întind  totuşi  coarda  peste  mă-   problemelor  care  se  ivesc  între                   în  bugetul  statului,  ci  al  regii­  un  om  care  manifestă  simpatie
     sară.  Adică,  ei  nu  mai  cer  lu­  agenţii  economici.  Sunt  legife­  * : » * '»  V *  • »  *  V •   *  «  • *  lor  care-i  folosesc  pentru  sala­  pentru  Opoziţie,  dar  aceasta  m-a
     cruri  normale  pentrn  o  minori,   rate  acestea,  în  vreun  fel,   in                  rii,  pentru  alte  necesităţi.  Ţara   dezamăgit.  Primăria  ia  Deva  es­
     tate.  Ei  cer  altceva.  Părerea mea   România 7                                          nu  câştigă  nimic  din  asta.  Da.   te  foarte  slabă  şi  ea  nu  a  lup­
     este  că  se  face  o  greşeală  foarte   —  Nu, din păcate. Nu  sunt cla­  înşelătorie  ca  în  România  nu   că  ar  intra  in  bugetul  primă­  tat  să  preia  spaţiile  comerciale
                                                                                                                              în  administrare.  Dacă  primăria
     mare.  Noi  vorbim  foarte  mult   rificate,  legiferata,  relaţiile  din­  cred  că  mai  există  undeva.  Au   riei,  atunci  aş  mai  înţelege  şi
     dar nu acţionăm. Noi scriem prin   tre agenţii  economici,  relaţiile de   fost  înşelate  bănci,  agenţi  eco.   eu,  că  se  mai  repară  un  drum,   Deva  n-ar  fi  acceptat  compro­
     gazete  fel  de  fel  de  lucruri  de­  corectitudine,  pentru  respectarea   nomici.  înşelătoria  este  privită   se  mai  face  ceva  pentru  oraş,   misul  acesta  incorect,  ar  fi  me­
     spre  unguri,  dar  dacă  cineva în­  unul  contract.  Nu  mai  vorbesc   la  noi  ca  o  infracţiune  oarecare,   dar  banii  intră  în  bugetul  re­  ritat  toată  lauda...
     calcă  legea  de  ce  nu  se  iau  mă.   de  „tunurile" care  se  trag  la noi,   ca  fi  cum  ai  băga  mâna  în  bu­  giei,  iar  regia  ii  foloseşte   în   —  Am  înţeles  că,  s.a  votat  a-
     suri împotriva lui ? Nu este prea   cu  acte  false.  Aici nu trebuie  să   zunarul  cuiva,  la  colţ  de  stradă.   Interes  propriu.
     târziu  să  se  la  măsuri.  Cine  în-   existe  numai  pedeapsa  cu  inehi-   Nu-i  privită  ca  un  fapt  cu  ur­  »   Aveţi  necazuri  cu  RAGCL-   Interviu realizat de
     calcă  legea şl  Constituţia  Româ­  aoarea.  Asta  nu  rezolvă  nimic,   mări foarte grave. E clar,  că  tre.   ul 7        VALERIU RAUREANV
     niei,  să  fie  pedepsit.  Iar  pe  a-   deci  eu,  ca  înşelat  nu  am  de   bota  să  se  facă  ceva  în  acest   —  Există  o  lipsă  de  respect
     cest  Tâkes,  eu  de  mult  l-aş  fi  undo  recupera  banii.  Statul  tre­  domeniu.  Ar  mai  fi  vorba  do  «  faţă  de  lega.  cura  în  alte  ţări  (Continuare  in  pag»  u  ‘M g
   1   2   3   4   5   6   7   8