Page 4 - Calauza_1995_293

• mmmmmmm mmmm m m m mm m mmm mmm mm mm
Ancheta naasttă

LA ORIZONT,
1. MICHAEL JACKSON — YOU ARE NOT ALUNE
2. JESSICA JAY — CASABLANCA (Urmare din nr. 291—292) demult, acum nu se mai fac. Fonte mulţi
3. FUN FACTORY — I AVA NN A B VJITII U Dna Ivaniciu Sonla — magazinul 6HIRED, pleacă spun apoi că „am lucrat la patron 3
4. SCATMAN JOHN — SCATMAN’S WORLD noh-stop, produse alimentare: „Pentru a face faţă mfini şi m-a dat afară ca să nu-mi dea salaria*.
5. SOLID BASE — MIRROR MIRROR concurenţei, încercăm să ne aprovizionăm de la Este aberant Nimeni nu vrea aţa eera. Flecara
6. SIIAGGY — IN THE SUMMERTIME firmele care considerăm că au preţurile cele mai vrea un personal stabil, pentru că fluctuaţia asia
7. MADONNA — IIUMAN NATURE rezonabile şi mărfuri de calitate, in funcţie de de personal H încurcă. Asta e una dintre cele a n i
«. LA BOUCIIE — FALLIN* IN LOVE cerinţele clienţilor şi de rulajul comerciaL Pen­ grele probleme de la ora actuală1*.
9. SIN WITH SEHASTIAN — SHUT UP tru produsele consumate uzual şi la mărfurile - Dna Bozdog Ana — reprezentant al S. GL
ie. YAKI-DA — I SAW YOU DANCjNCÎ pentru copii, adaosurile sunt de maxim 15 la su­ „NUŢA“ SRL, cu sediul fit Deva, cartier Dacia ţ
IRINA tă. Asta e sfânt la noi. La cosmetice şi produse mai „Nu vreau să supăr pe nimeni, dar nu mă intou
puţin uzuale, practicăm uni adaos de până Ia 30 resează prea mult preţurile din celelalte magaok
t 0 MT M 0 la sută. Clientela eu cred că o atragem prin cali­ ne, deoarece fiecare se poate aproviziona de tm
tatea mărfii şi servire. Cât despre concurenţa in­ furnizori diferiţi şi de asta depinde şi cum fie­
Informaţii pentru iubitorii automobilelor i tre magaziile, aceasta este relativă. Pot spune că care îşi pune coeficientul de adaos. Nu încerc aă
I este o teamă de concurenţă, mai ales atât timp concurez cu nimeni, dar încerc să aduc marfă mal
« cât depindem de dobânzile bancare şi de chiriile ieftină, mai convenabilă, după cum se cere. Atra­
I Porsche 911 Garrera l pe care le plătim celor-de Ia care le.am închiriat. gerea clienţilor o fac prin vorbă frumoasă, le arăt
* Aici este o teamă, dar referitor la munca pe care tot ce le trebuie, iar dacă nu le convine, nu mă
PORSCHE 911 CARRERA te cutia Tiptronic care are co­ o depunem, asta nu este o teamă. Deci, în privinţa supăr, nu fac nici un comentariu, nu discut jigni­
! este b maşină sport precum manda pe volan. în interior
% astă nu ne este teamă. Că apar alte aspecte, cum tor la adresa clientului, le vorbesc frumos, prie­
ştie toată lumea, ea fiind re­ planşa de bord nu s-a schimbat sunt dobânzile, chiria, asta e altceva. Pentru că teneşte".
I novată încontinuu de specialiş­ prea mult, menţinându.se ce­ la noi muncim ca şă supravieţuim şi să meargă Dna Hogman Elena — magazinul ROMARTA:
tii de la PORSCHE, de.a lungul le cinci cadrane cu turometru bine treaba. Iar privatizarea la noi nu este pusă „Normal că există concurenţă. Fiecare magazin
a 30 ani. Cu toate că, la aceas­ in _ mijloc. Configuraţia celor 6 la punct şi privatul, respectiv societăţile comer­ încearcă să aducă mărfuri mai bune, mai frumoa­
tă gamă, PORSCHE vroia să cilindri a fost păstrată, moto­ ciale private, nu cele care au fost de stat şi s-au se, mai apreciate de clienţi, cu un adaos mai mic^
renunţe în favoarea gamei 924 rul având următoarele date privatizat ulterior, că astea au un statut şi nu-1 pentru a avea şi preţuri mai mici In general ne
şi mai apoi în favoarea gamei tehnice: 6 cilindri boxer de prea cunosc bine şi nu ştiu la ce se referă, dar aprovizionăm la mâna a doua. Clientul trage sft
928 dar numeroşii fani ai lui 3600 cm şi 272 CP la 6100 rpm. privatul este cel care nu a primit nimic de la meargă unde e mai ieftin, să cumpere. Era nud
CARRERA nu au lăsat să se Tracţiunea este pe spate (6+1 stat, ei sunt cei care au pus totul singuri pe pi­ bine când erau magazine specializate, dar acum
întâmple acest lucru. La o ast­ trepte). PORSCHE-ul cântăreşte cioare. Concurenţa intre magazinele de stat fiecare are de toate şi-atunci clientul are de unde
fel de maşină sport securita­ 1363 kg, accelerează în 5,3 sec., şi cele particulare este relativă. Am văzut maga­ alege. Cred că dacă ar fi specializat, ar fi mai pu­
tea trebuie să fie în prim plan, de la 0 la 100 km/h, iar viteza zine de stat foarte bine puse la punct, dar majo­ ţini clienţi, dar văzând mai multe articole, alege
şi de aceea PORSCHE a con­ maximă este de 270 km/h. Ca­ ritatea sunt totuşi dintre cele particulare. De re­ el de undeva. Atragerea clienţilor o facem prin
struit o punte mai rigidă, pneu­ pacitatea rezervorului este de gulă, când se intră intr-un magazin, şe vede că mărfuri de calitate, vorbind frumos cu ei, spunân.
rile sunt mai late, suspensiile 74 1. ■ ' ■ este privat. Referitor la personalul pe care vrem du-le că dacă nu avem marfă acum, o aducem
au fost Tevizuite, iar sistemul Preţul acestei maşini sport es­ să-l captăm în unitate, anunţăm prin ziare că peste 2—3 zile, la toate preţurile, pe care încercăm
de frânare a fost îmbunătăţit’ te de 125 760 DM.' angajăm personal, dar apoi la selecţie, în perioa­ să le punem cât mai mici. Căutăm, de asemenea,
cu un sistem ABS Boseh. O da de testare, cei mai mulţi nu sunt bine pregă­ ca marfa să fie cât. mai diversificată“. (Va urma)
parte interesantă a maşinii es­ DANIEL tiţi, nu fac faţă, nu suntem mulţumiţi de ei şi Au întrebat:
asta nu pentru că am avea ceva cu ei, că este DANA HALEA,
tânăr sau vârstnic. Cursurile care se făceau mai IOAN JURA
Corespondentul nostru
la Vlena a fost implicat Duelul cavalerilor de... „CALAU2A“

Intr-un accident de maşină 99'
Şi îţi acordăm clemenţă
UNUI CARTOFOR Mă întreb ea., cu uimire, Având şi noi... experienţă!!!
— Spada mea ?... Este ca briciul
pe teritoriul Ungariei! Fiind cam puţin dotat încă n-ai simţit tăişul. DUMITRU DINOAŞ
Cu cartea nu s-a-mpăcat,
Românii din Austria când au 5—6 maşini ale poliţiei ungare, Dar mai mult ca orişicine LUI GELU DELASTREI,
puţin timp liber, obişnuiesc să care imediat ne-au înconjurat. S-a-mpăcat cu... cărţile ! Epigrama mea e tandră. CARE ARE ATATA
Că am „spadă" la comandă.
meargă pentru cumpărături- în De unde or fi aflat aşa repede Prof. DUMITRU BOBOŞA Dar mai greu e să-ţi parvină TALENTINCATA
Ungaria sau Slovenia. Fac de de accidentul nostru, constituie DOMNULUI PROFESOR Gă-n portmoneu nuri... RENUNŢAT LA PĂR
regulă acest lucru conaţionalii un fapt care nu îmi este bine DUMITRU BOBOŞA „motorină". într-a lui chelie lucitoare T
noştri care locuiesc în apropie­ limpede nici acum. Poliţiştii un­ Dânsul „duelează" cu nuduri- D1NTELIUC Şi astrul nopţii când aprinde
rea graniţelor respective. într-o guri au cercetat amănunţit fe­ le, femeile smirnă, prinţesele
duminică, conformându-mă şi eu lul cum maşina a fost lovită, a- mofturoase, femeile cicălitoare LUI GEORGE CARE x - zarea
acestor obiceiuri, am făcut îm­ poi căprioara care cu foarte mul­ etc. PUBLICĂ FOARTE RAR Sigur, dfferenţa-i foarte mare.
preună cu doi prieteni un drum tă greutate a fost găsită, făcând Citindu-ţi epigramele nu-i o Unii însă... văd asemănarea i •
la Budapesta. Intorcându-mă sea­ de asemenea, măsurătorile de ri­ problemă „MIC MANUAL CHELIA A FOST MEREU
ra târziu spre Austria. când goare din momentul impactului Să deduc, profesore, care ţi-e DE PESCUIT" TEMĂ PENTRU EPIGRAME
■tas aveam 54 de km până la până la oprirea maşinii. Odată specialitatea, Ne transmiţi din a ta ştiinţă. Păru-i o reminiscenţă
n s â , ne-a apărut pe neaştep­ terminate toate acestea şi fiind Dar am totuşi— o dilemă: Ga pe-o nadă de apel, bine Iar căderea lui o dramă
tate as faţa maşinii o căprioară. gata şi actele ce se impuneau Nu ştiu care ţi-e— etatea 1 drămuit: Dar chelia fia esenţă.
Impactul cu plăpânda vietate nu pentru justificarea accidentului SĂPTÂMANAL APARE Din când în când câte-o chichiţă Nu-i decât o epigramă l
s-a mai putut evita Şi incredi­ la vamă, după ce maşina a fost In „Mic manual de pescuit*.
bil însă, acest impact (datorită pusă pe o platformă mobilă, ni CU CATEO VALOAREA LEULUI
vitezei cu care ne deplasam) a s-a dat drumul. Relatarea de EPIGRAMA LA ZIAR ALEGE-Ţ1 SOARTA 1 SCADE MEREU
fost deplorabil pentru maşină. faţă am scurtat-o mult. Am con­ Săptămânal deschizi duelu-n Cioplitorului (nr. 278) Creşte marea şi dolarul
Căprioara a murit şi nemaiţi- semnat-o totuşi, pentru a evi­ „Călăuza*, Strecurător ruginit De-ţi vine să «toi cu parul.
nând seama de necazul ce-1 a- denţia operativitatea cu care a Economicos, cu câte-o epigramă, Cu ifose de „cioplitor*. Dar inflaţia nu-i mare.
veam pe timp de noapte in ţa­ acţionat poliţia maghiară în miez Nu ştiu ţi-e mofturoasă muza, Ori te duci la lustruit, Ne tot spute nea cutare.
ră străină, ne-am mirat cum un de noapte, pe o autobandă pus­ Sau le trimiţi prin... telegramă. Ori te duc la... topitor!!! P. GROZA ARE MERITE
animal atât de gingaş a putut tie, situată între localităţi. Zic LUI IOAN DELAFURNALE
scoate din funcţie un Wolksva- acest lucru, deoarece, situaţia De pe hale, de la furnale ALTERNATIVĂ INCONTESTABILE
gen de talie grea. In urma a- noastră ca străini era foarte de­ Grăiesc Ioane către matale: Dlui Gelu Delastrei (nr. 278) Merită stand în piaţă
eestei ciocniri, radiatorul, ba­ licată, presupunând, legat de ac­ Furnalul produce fontă din Văzând că al ceva talent Că mal mult decât bufonii.
teria, bara din faţă, 6 aripă şi cident, mobilizarea mai multor încărcătură Şi in peniţă mult acid, Ne-au făcut de-am râs o viaţă
un far, au fost complet avariate. factori teritoriali responsabili- Nu din epigrame şi... dat din Decât să te fixăm ,Ja zid* Petru Graza şi Zăroni !
Ne-am zis făcând haz de ne­ pentru elucidarea corectă a a- gură. Mai bine în... Parlament!!! UNEI BLONDE
caz, — „bine totuşi, că nu a fost cestui eveniment de circulaţie, PENTRU „UNUI OFTĂM CU TINE! Ea e suplă şi bălaie
mai rău* şi că toţi din maşină pentru ca drumul spre graniţă De la moţ pân' la ciorap.
eram teferi. La nici zece minu­ să ne fie deschis şi la vama PROASPĂT CAVALER Dlui G. Delastrei (nr. 278) Dar ca berea din butoaie
te (era trecut de ora 11 noap­ austriacă totul să fie ,,OK“! DE... CĂLĂUZA** (NR. 289) Gă eşti profesorul— prăjit. Prea se dă numai Ia ţap !
tea), au apărut ca din pământ STELIAN DEN A, Austria Măgulit de-aşa primire Lucruri de-acum lămurit ŞAPTE ŢEPI
Vom continua şi in acest număr Iun. te condimentată. Au o mare putere vin­
ga listă a plantelor, necesare în alimen­ Prevenirea bolilor, vindecarea lor, folosind dicativă, atât pentru curăţirea căilor res­
taţia vegetarianului de crudităţi. Multe piratorii, cât şi împotriva pietrelor la
din ele vă sunt foarte cunoscute, mai a- fiere, pentru reumatism şi suferinţele de
les din reţetele de ceaiuri sau ciorbe, ca hrană crudităţile (METODA H1P0CRAT) (31) ficat. La fiecare trei săptămâni se sea­
Un sfat personal cred că pot să-mi per­ mănă alte seminţe, pentru a avea mereu
m it: încercaţi să folosiţi aceste plante rădăcini tinere.
amesteeându-le exact aşa cum le luaţi Hreanul — are proprietăţi asemănă­
din grădină, după ce le spălaţi şi iriă- CRUDITĂŢILE ÎN ALIMENTAŢIE (IV) toare cu ridichea, dar este mai iute.
runţiţi, în salate sau infuzii. Gustul unui In afara acestor condimente, care se
astfel de amestec poate fi cel puţin stra­ pot folosi atât proaspete cât şi prafuri,
n ia Pentru marii vegetarieni, combina­ foarte sănătos, rozmarinul va fi folosit tinere se folosesc în mâncare sau salată. se cunosc o serie întreagă de condimente
ţiile curioase de plante, pe care le fo­ cu multă cumpătare. Acesta din urmă Se înmulţeşte prin seminţele ce cad pe Străine, care sunt, de asemenea, recoman­
losesc în ceaiuri şi salate, au ajuns, fie are proprietăţi asemănătoare cu ale us­ pământ. dabile. Praful Curry, spre exemplu, este
un deliciu, dacă nu o necesitate zilnică turoiului şi este sănătos pentru organism Muştarul — atât frunzele cât şi semin­ un amestec indian de plante, foarte iute.
— cele mai sănătoase „droguri". sub formă de ceai. Se poate obţine din ţele sunt foarte sănătoase şi sunt un con­ Paprica — este ideală pentru salate şl
Începem cu chimionul — are proprie­ comerţ şi sub formă de praf. diment excepţional. Seminţele se folosesc sosuri. Goriandrul — se foloseşte pentru
tăţi asemănătoare cu anasonul, se foloseş* Salvia — este un medicament multi­ pulverizate. Zilnic câte o linguriţă de se­ mâncărurile din fructe. Scorţişoara se
te în ceaiuri şi pulverizat în salate. Dă lateral şi se foloseşte mai ales ea ceai, minţe ajută stomacului şi intestinului.1 obţine din scoarţa unui soi de copac şi
un gust aparte supelor din paste făi­ dar în cantităţi mici poate fi folosită şi Pelinul — se cunoaşte sub formă de este excepţională pentru mâncărurile
noase. în mâncare. ceai amar pentru stomac şi intestin. Ga dulci, laptele acru şi salatele din fructe.
Busuiocul — nu se prea foloseşte ea Menta, — se foloseşte sub formă de adaos la hrana de crudităţi, se foloseşte Vanilia — se foloseşte doar pentru
şi oondiment, dar dă un gust interesant ceai, frunzele tinere servesc la condimen. numai o cantitaţe mică. mâncărurile dulci. Nucşoara — înlocuieş­
salatelor şi mâncărurilor în amestec. Se tarea mâncărurilor. Roiniţa •— se foloseşte ea ceai pentru te^ nucul tămâios, e indicat să se foloseas­
utilizează sub formă de praf, are o ac­ Boraiita — este mai puţin cunoscută nervi, rinichi şi glande, dar să nu lip­ că cumpătat.
ţiune benefică de stimulare a nervilor. sub formă de condiment, dar pentru că sească nici din salate.
Spre deosebire de tarhon, care este este foarte sănătoasă, florile şi plantele Ridichi rădăcină — da+fi şşlaţi faae* sim o n a m o ca n