Page 5 - Calauza_1995_293

REMEMBER PLANTE DE LEAC

STIMATA REDACŢIE, i ^
5. (Parastas peatru morţii "o 'mână 'de ajutor pentru mulţi bolnavi .sărmani, • ’eeioa- purtători dej
Binecuvântează Doamne, buna mea intenţie şi voinţă tic a da
cruce, a căror povară ar fi foarte grea. ; i
TraasEvaaiai) 50 LA SUTĂ DIN îndemâna oricui- şi mai ales le vor căuta după cum sunt recojnarw I
In cele ce urmează voi scrie despre unele plante care pot jfi 1$,
STUDENT! BENEFICIAZĂ date. : ■ ’ -v . i
Sintetizând p n a metodelor folosite de elementele horţyste IENUPARUL (juniperus communis) j
pentru terorizarea ti maltratarea populaţiei româneşti, un document DE CAZARE De la aeeastâ plantă culegem fructele, tare sunt cărnoasl, Htt,
al Ministendoi de externe consemna: „Unora li s-au zdrobit miezul zemos, în care se află seminţele. . : j
oasele ea i imiii f i. alţii an fost Împunşi cu baionetele, altora li s.âu Situaţia cazării studenţilor de Seminţele de ienupăr-au uri efect binefăcător asupra ficaţulu^
scos ochii, fi s-an tăiat mediile, unei fetiţe de 4 ani din Suncuiuş la Universitatea „Babeş Bolyai” rinichilor, stomacului, serveşte de asemenea, la curăţarea corpii,' i
(jud. Bihor), Pan turnat petrol pe cap şi i-au dat foc, altora le.au din Cluj-Napoca a fost şi a ră­ lui de gazele de putrefacţie, de substanţe alterate. Eli» pârfun|eazŞ|
sfărâmat dinţii, B se smulgea părul din carne, li se tăiau buzele mas toteşi o problemă ce ar tre­ gura şi stomacul şi previn infecţiile stomacale şi favorizează di­
(Suciu T easc din Cluj), alţii au fost siliţi să bea sângele ce le bui ca în viitorul apropiat' să gestia. Se mai poate utiliza ia dezinfectarea camerelor pline cu mi.
curgea din răni. unora li se punea sodă caustică pe piele, peste fie în totalitate elucidată. Cu erobi. Distruge elementele contagioase din aer. >■>':-
care se terna apoi apă caldă (GocO Florea din Voiniceni). Lui Du. toate acestea, in anul universi­ Dczinfectarea se face astfel: punem 7—J0 boabe de fruct pe
mitra Matei din Oradea i s-au scos ochii cu baioneta şi in acelaşi tar ce nu de mult a început, plita unei sobe bine încinse. ,
oraş, fusese silit xbi bătrân pensionar român, la 6 septembrie 1940, prin grija serviciului adminis­ Rămtirelele de ienupăr se pot utiliza ,pentru , ceai. ajută la esg ;.
după ce a fost maltratat, să mănânce fecalele amestecate cu ardei trativ, 50 la sută din studenţi răţarea sângelui, purifică organismul şi aparatul respirator.
şi să bea urină. se bucură de posibilitatea obţi­ OBL1GEANA |;
In situaţia In care ocupanţii hortyşti transformaseră acest teri­ nerii unui „domiciliu flotant* în. Foarte mulţi ar dori să se lase de patima fumatului. Ei bine^j
toriu românesc într.o vastă arenă de crtene şi maltratări împotriva tr-unul din cele 14 cămine. poate fi mestecată în gură, în mai multe reprize. Efectul nu va aveai
populaţiei româneşti, guvernul Antonescu a cerut la 7 oct. 1940, tri­ In acest an universitar, crite­ multă aşteptare.
miterea unei comisii mixte germano-italiene pentru a constata şi riul selecţiei pentru cazare a Pentru a avea o vigoare puternică (mă refer atât la bărbaţi, câ£
raporta puterilor Axei, crimele şi acţiunile teroriste întreprinse de fost făcut pe principii bine de­ şi la femei), ne poţ ajiita nişte plante amestecate toate la un loft
regimul hortyst împotriva populaţiei româneşti. Comisia a luat fiin­ finite, concrete, care sub nici o şi folpsite ca infuzie. Este vorba despreţ, CQRIÂNBRţ'; SCHINDUft,
ţă in a doua jumătate a lunii octombrie 1940. Rezultatul raportu­ formă nu pot provoca discuţii CIMBRUL; GIN-SENG (RĂDĂCINĂ VIEŢII).
lui comisiei: bătăile, schingiuirile, maltratările şi violenţele' erau sau dubii. Toate aceste plante, inclusiv GIN-SENG-ul sunt un puternic a-t
justificate ca acte ale administraţiei hortyste, fiind considerate ca Ca un bun gospodar, cu gân. frodisiae. Şi mai ales dacă în ceaiul acesta presarăm puţină scorţL
răzbunări personale împotriva unor excese comise chipurile, de dul încă de pe acum la cămara şoară. .
victime, într-un trecut mai mult sau mai puţin îndepărtat Şi totuşi, iernii, dl F. NEGRUŢIU, un om Cu multă sinceritate, TANASE R A ŢIU, Reghin
istoria ne demonstrează în modul cel mai clar că bătăile, omorurile de o probitate profesională deo­
sebită, sobru şi hotărât,
după
şi maltratările populaţiei româneşti au urmărit fără întrerupere,
distrugerea şi alungarea ei din Transilvania. Drama populaţiei ro­ cum noi l-am văzut, sever cu el SERIAL SENZAŢIONAL
şi ou cei din jur, într-un mo.
mâneşti avea şă se încheie abia după ce armata română a eliberat, ment de răgaz ne-a declarat că, -■ I ■ I - — ■ ---------------------- 'mm
la 25 octombrie 1944, ultimele oraşe ocupate: Satu Mare şi Cărei. s-au demarat deja pregătirile de
C. BADEA aprovizionare pentru perioada Pedeapsa cu moartea, in evul mediu
de iarnă. Sunt deja . aduşi car. Pedeapsa capitală suscită mul.
tofi şi în curs de achiziţionare tipie discuţii. Trecând peste pro­ funcţie de gravitatea îaptei p i.
sa t
uâ la încheietura mâinii
Ancheta „Călăuza" morcovii, ceapa şi alte legume. blema mult controversată, ieri pană la, cot, într-un cazan ca
Am mai constatat cu ocazia rai­
dului nostru că, la cantină pot şi astăzi, a pedepsei cu moar­ apă clocotită. In ceea ce priveş*
te „proba fierului înroşit**, nB
tea, mă voi opri la traducerea
servi masa toţi studenţii univer­
Cât mai costa o înmormântare? sităţii, ba chiar şi alţii, din ca­ al actului de apărare a societă­ era nici ea mai uşoară : acuza­
ei In fapt, ca un aspect suprem
tul trebuia să poarte» în mâna
drul altor facultăţi, capacitatea
acesţeia- fiind de 300o locuri, me­ ţii Împotriva acelora care s.au goală, un fier înroşit în foc, d«
Dintr-o statistică ţinută la sec­ Intre 7500—22 000 lei. Pentru niurile fiind gustoase, cu capa­ dovedit a fi extrem de nocivi, la intrarea în biserică şi pândi
ţia edilitară a Regiei Autonome staţionarea defunctului la cape. citate calorică. Şi încă un amă­ lezând interesele ei. la altarul acesteia. Rănile cau­
In 'evul mediu, dispunând de
de Gospodărie Comunală, sec­ lă se percepe o taxă de 850 lei/ nunt : studenţii ce necesită mân­ zate de arsuri, erau apoi pansai*
torul Pompe Funebre, rezultă că oră, un kg lumânări 5000 lei, care dietetică au această posi­ mijloace de investigaţie rudimen­ te, urmând a fi cercetate câte­
odată cu venirea sezonului re­ o cruce din lîmn 6500 lei, ba­ bilitate la cantina Facultăţii de tare, examinatorii nu se asemă­ va zile mai târziu. După acesL
nau cu procurorii actuali. Pen­
ce numărul deceselor cunoaşte tiste 450 lei/bucată, prosoape medicină. interval de timp se desfăcea ban­
tru a afla şi găsi adevărul avea
dajul, dacă rana supurase, du­
o creştere sensibilă, faţă de ce­ 4000—6000 lei. Pentru a afla alte amănunte, loc un aşa-zis duel judiciar, ce că avea puroi, se putea conchl»
lelalte sezoane ale anului. La firma IMPEX MACON De­ vis-a-vis de viaţa socială a stu­
Dacă în alte municipii enoria­ va, patron Mateş Pop Viorel, a- denţilor de la Universitatea „Ba­ avea un conţinut religios, sa­ de că respectivul era vinovat.
şii din parohii au propriile lor sigură pentru înmormântare: un beş Bolyai* • din Glujj-Napoca, vant organizat. Un alt mijloc de „Judecata cu pâine", părea ce­
cimitire din cartiere, secţia edi­ sicriu din fag, care costă -65 000 lei, vom realiza un raid prin cămi­ stabilire a adevărului era jude­ va mai blândă: suspectul tre­
litară a RAGCL Deva îi primeş­ pernă, cearşaf şi voal — 15 000 ne şi-l vom publica într-un nu­ cata lui Dumnezeu. Era vorba buia să înghită fără dificultăţi
te pentru odihna de veci pe toţi iei. O cruce de lemn 8000 lei, e măr viitor al săptămânalului de nişte probe la care era su­ o bucată de pâine, care fusese
pus acuzatul.
blestemată. Dacă îmbucătura I
decedaţii din municipiu indife­ coroană de flori naturale 10 000 nostru, sub genericul „Gălăuza - In cazul „probei cazanului**, rămânea în gât, însemna că es­
rent de apartenenţă religioasă. —15 008 lei, o coroană de flori alături de studenţi*. acuzatul trebuia să apuce o pia­ te vinovat, (va urma)
—• Cât costă un loc de veci? — artificiale 9500 lei, iar lumână. IO AN VLAD tră pe care o scufunda apoi, in B. CĂTĂLIN
am întrebat pe doamna ADRIA­ rile necesare costă 24 000 lei.
NA PLASTER, administrator din Maşina mortuară pentru trans­
cadrul Secţiei Pompe Funebre portul defunctului de la capelă
a RAGCL Deva. Şi am aflat că, la locul de veci din cimitir cos­ JOCUL CU MOARTEA
în fiecare zi de miercuri se fa­
ce licitaţia locurilor de veci, ca­ tă 400 lei/km. Pentru săpat o
re Sunt împărţite pe trei zone: groapă costă între 85 000 lei — ‘Jac iu tai w ~ (u urme de ¥ -------- Jnftoif. Im r — .te» f — (din > w— iw(u
un câvou pentru
100 800 lei,
Deci, zona întâi — un loc de două persoane 500 000 — 800 000 hmanifc 2 dmţilmpv. Voiem Oobtog*© bMnoore i
t nev ap
jO
veci costă 50 800 lei, zona a doua lei. VlNKU Fopiofi liîiu. fcafeo Unu» oi. vântului
— 40 000 lei, zona a treia — ¥ ▼ ¥ ¥ ▼ ▼
30000 lei. Pentru veteranii de La aceste cheltuieli pentru în­ £ . i
război, pentru locurile de veci mormântare, familia decedatu. ■ i
taxa
lui trebuie să plătească
nu se percepe nici o taxă, dar
sunt obligaţi să prezinte o do­ cuvenită şi pentru slujba reli- k te" «dbaie b b
gioasă^ fanfara.
vadă de la Asociaţia veterani­ Ub «ta
lor de război şi primărie. O altă cheltuială importantă I » w
— Cum staţi cu locurile de cu ocazia Înmormântării se face ▼ taterafc
veci ? adeseori cu pomana care se fa­ frtata* ► b v "
— Avem suficiente, după a_ ce tot la restaurante sau la Can- b r « i
precierea noastră, nici 50 la su­ tine-Restaurante. La restauran­ ¥ ▼
tă nu este ocupată din suprafa­ tul DEVA un tacâm costă intre ■wnpffr b Of egd*w fu
ţa cimitirului din Bejan. In 6008—7000 lei, la SARMIS 5500 b
schimb, celălalt cimitir din cen­ lei. O pomană la restaurantul r»i
trul municipiului, str. M. Emi. ASTORIA costă (un tacâm) în ► loufl JOfcclK) b
nescu — este aproape plin. jur de 5000—6000 lei. La restau­ Bold ►
rantul BISTRO un tacâm pentru Moko de
— Ce servicii asigură SC Vi- oulotwivn Smclţ<jiia
dran SRL Deva sau mai bine pomană costă 5000 lei. La Canti- ▼ Râu in i'ata Prenume
zis cum este cunoscută de toa­ nele.Restaurant costă 4500— ivtto ► ► mov ulm b
tă lumea, CASA MORTUARA ? 5000 lei. ■ ■ Poty» vechi Pkncde
— In primul rând, un sicriu în concluzie sunt destul de pevurt Oţpototg
din scânduri de brad costă mari cheltuielile cu ocazia unei b ' Skn b w ▼
58 500 lei, iar un sicriu din lemn înmormântări pe care trebuie iooco Ielele ► Pofdevu’*
de fag, are mai multe preturi. să le suporte familia decedatu­ «pU
78 000, 84 500, 97 500 şi 130 000 lui, ajungând la sume aproape lombo ^ ¥ " Necorespun V
lei, în funcţie de mărime şi fe­ de nesuportat. Tfanţformoî laioore b JiXărte {de
lul de construcţie — sculptura. In aceste condiţii zău că nu-ţi ndb in oceţt mo otxetj dm ' \
lemn
O garnitură de sicriu costă mai vine nici să mori. mont{pop) Soi gol1 , . ...^
22 000 lei, 37 70o lei sau 45 500 ► ▼ Mano V w
lei. O coroană de hârtie costă ION JURA lororeavo ►
j j
124 lo atoc •
Stoponui
Omenev ► unu» icflel b ~ * V
DEZLEGAREA INTEGRAMEI „LOCALIZĂRI", I limurrt AJeon
APÂRUTÂ IN NUMĂRUL 292 j W Nutxetio ►
Erkh
T — U — S — E — I — N — TRANSILVĂNEAN — ARIPA j Xostnet Mâsyrolo
ane
ÎNCEPE — ANATOMISTA — OW — SD — TERCI — ELY ' ▼ T
— EDEN — ZOE — OHIO — ANOD — DRAG — TR — INIŢIA — j Jocul (U* Imepulul b Foriof ete ►
086 K
- 1:1.1- «xomodoni 1
A — IRAK — U — A — CARAVANE — ABA — TOLERAT — J
Z — IUŢELI — A — AN — PARIZIAN — OREZ — NARAT — I
TOKIOT. Jwuri duie b
I {