Page 3 - Calauza_1995_294

Mariana fw d n n i i Dle Paltin Nottara, e societate cu obiect de activitate u nic.,
sunteţi preşedintele AKEP. Ce roi Joacă Astfel se întâmplă peste tot te teme. Şi
«oeaatâ asociaţie in peisajul presei noas­ PHtog ca «I Pattia Nottara, preşedintele Asociaţiei mimai aşa s-ar putea obţine «tete facili,
tre actuale? lăţi ce sunt acordate întreprinderilor de
Paltin Unitara: ABEP a fost creaţi 8— tae a Editorilor de Presă presă. După aceea ar mai fi yi statutul
Ba t9M> pcatni a regrupa patronii (edi­ de ziarist, atât faţă de patron cât yi fa­
torii! de presă in scopul de a rezolva ţă de autorităţi. Şi ca exemplu dau: da­
problemele care le sunt proprii, pentru mare. te mal mult in colaborarea dvs, ca aso­ că aproape peste tot în tume, economie^
că ■ « oria do jurnalist este una H cea etăţi» ciaţie, cu editorii de presă ? ziarul este reprezentat de editor, de pa.
da editor cate alta. Cei care editează brii săi yi ş i P.N .: Un singur lucru. Nu este major tron, în România poţi găsi ziarişti, cori
■M t nişte iatrcprinzători ou e au con- te. ri eu sper Ca in cele din urmă să-l re­ de topor, care să facă tot felul de cp*
stingerea c i este interesant, important yi printr-o zolvăm. In momentul in care există pro. lomnii, să dea tot felul de informaţi?
util să se facă un ziar. du deci o în­ borare bteme profesionale importante care a- false, pentru care apoi răspunde singur
treprindere. Aceşti întreprinzători au fote fectează pe toţi editorii do presă — cum în faţa legii, (tei tu, ca editor, eşti cet
propriile Ier probleme. Ele sunt diferi, xistă a* feri preţui hârtiei, de acum câteva care, dai girul unor astfel de ştiri yi deci
te şi numeroase. Ku am să amintesc aici, pute» __ luni. s-a constituit un grup de reflecţie al fi putut face ceva, şl fi putut lua y
doar câteva dintre ele. Problema pre­ d d f i m e c i m « o p is acestei probleme care trebuia să decizie, pentru că eşti patron. O altă
fa ţa i hnrttol, problema calităţii de ti­ facă pi opuneri. Aceste propuneri im h i problemă este inexistenţa unor instanţa
par, problemele legate de organizarea mai fost făcute pentru că fiecare yLa profesionale sau interprofesionale câni
profesională, organizare ce trebuie fă­ z i acorde statutul de ziarist De ce aces*
cută din interior şi nu din exterior. Nu ta s i fi« dat de Ministerul Culturii, M i*
Administraţia. Ministerul Culturii sau eu nisteral Finanţelor sau eu teri ştiu. ce a l.
ytta care Olt m inirier trebuie să vină s i BUNĂ ZIUA te foruri. Să n te acorde egalii m ri, cel
facă ordina yf s i expUee cum să se fa­ care au experienţă yi Pot să judece cali­
că presa. A a c e presă înseamnă a avea tatea yi poribilHăţile mele. Şi acest sta­
• idee, a pune o ta practică şi * urmă. tut va duce ia mod sigur apoi la respec-
r i drirolţarea ei. Seci. AKEP in afară tare» unei deontoiogii profesionale.
da a strânge yi de a fi un catalizator al reacţia editorilor de rem lrot problema cam » putut Bine. nu A l doilea set de probleme este legai
posti t i r lor pe care te au editorii do ? este vorba d « a impune o soluţie gene­ de situaţia difuzării presei te România.
>msă, doreşte de asemenea, ca editării, rală 1» toată lumea, dor nu cred că ta Ori dacă ziarul nu este vândut, difuzat
imp«iinul, să s« gândească yi să aducă trebuie privite lucrările. In oricât de bun ar fi el. este imposibil z i
■ano Iv iri problemelor de ordin juridic, ditorii de presă au • trăiască. Pentru că dacă nu vinzi, a ş
■ ria l yi profesional, fn al treilea rând. ms Io în­ i fo|a anei prsMnmn aduci publicitate. Cei ce cumpără spaţial
asociaţia îşi propune să facă in aşa fel ţeleg pentru c i nici « cam interesează atât do publicitate intrau ziar *e interesea­
in cit editorii de presă din Bomâaia. să continua cMcsronta* cât yi editorii, ari w pare ză de răspândirea ri vânzarea fui, an T
fio recunoscuţi yi să devină egali edi­ tinuă şi exiriă in faţa rititorutai, i te cadrai asociaţiei, după o Aceste mari probleme au desigur yi •
torilor de presă din lumea întreagă. In unde ziarul se vinde sau nu se vinde. « membrilor, sâ se ta o ho­ mulţime de probleme mărunte. Asocia­
momentul în caro vom discuta de 1a Până acolo, editorii, patronii de presă tărâre comună cam să fio respectată ţia noastră caută să te rezolve dar re­
«g r i la egal. vom avea cu totul alte au nişte probleme comune pe care tre­ ri să poată fi prezentată te faţa autori­ pet. aceasta nu poate fi decât o acţiune
yanse yi vom fi ascultaţi cu atenţia nu buie să încerce să yi te rezolve împreu­ tăţilor. Aş dori să fie na front comun comună.
numai cu bunăvoinţă. Toate a cest» a. nă, te cadrul asociaţiei. Ce pst să spun al editorilor pentru că lipsa acestui M .P.: Car® este părerea dvs despro
rafii că problemele din presa româneas­ este că l i tacepnt asociaţia a avut c » front comun în faţa problemelor de or. articolele 205 şi 206 din Codul Penal T
că au multe aspecte dar prim ii care pot membri atât Ziare centrale cot şi stere din general pe care le au mi se Pare P .N .: Părerea mea este că aceste două ;
să încerce să dea un răspuns, să trase- locale.' încetul cu încetul s-a văzut că păgubitoare pentru editori, nu pentru a- articole încalcă un principiu — acria ri
mi o cale de dezvoltate, sunt editorii, sociaţie. Deci, ceea ce eu doresc este ca egalităţii tuturor cetăţenilor în faţa le­
patronii. Pentru că una din problemele activitate» asociaţiei se bazează mai mult înţelegerea scopului să se facă mai re­ g ii Nu poţi fi mai mult condamnat de*
Pe sprijinul ziarelor locale. Pentru mine
importante pe care le au de rezolvat yi acest lucru este îmbucurător, deoarece pede. Este o problemă de mentalitate ca­ cât oricare alt cetăţeân, doar pentru că
pe care m b i amintit-o ta ri, este Pro­ cu cred că presa locală (regională) are ro trebuie rezolvată. Şi in momentul ta eşti ziarist. Când ai calomniat, ai calom­
blema socială, adică relaţiile intre pa­ mai tnulte şanse să se dezvolte te situa, care acest lucru există, asociaţia va cây. niat. Că eşti ziarist, miner, inginer satt
troni, editori yi ziarişti. Problemele de ţia in care se găseşte presa ta general, liga, editorii vor câştiga yi. la rândul loţ, prefect, nu contează; ai calomnia!. Do
reprezentaţi vitale sunt yi ele o chestiu­ actualmente in România. în presa cen­ cititorii vor câştiga. Deci Asociaţia E- c® o calomnie adusă de un ziarist tre­
ne de cmc trebuie vorbit. Cine repre­ trală din Păcate (dar ăsta orie adevărul), ditorllor este asociaţia care încearcă să buie să fie însoţită de o pedeapsă nud
zintă un «Sar ta faţa Administraţiei, in câteva titluri vor dispare in med sigur. rezolve problemele globale pentru ca grea decât a altcuiva care » calomniat
faţa autorităţilor ca să spun aşa. Eu cred Ca urmare, noi încercăm să atragem yt cititorul să aibă in faţă un ziar bun. in­ in aceeaşi măsură, dar este să d c « y
Că irebuie reprezentat in primul când alţi editorii «ar* ua sunt teci membri â teresant, aşa cam îşi doreşte eL şofer ? Nu înţeleg. Deci sunt contez »•
de patronai ziarului. Oncă este vorbe de I I ? . : Care crederi că sunt orie mai cestor două articole aşa cum sunt eto
an articol scris şi incriminat, ziaristul de fapt aici an este vorba de a discuta mari necazuri ale editorilor de presă, formulate uram. Nu sunt contra w h tw
can redactor*] este in cauză dar de a- ale ziariştilor, ci necazuri in care dvs te puteţi fi de spri­ ţri unor limite In cern ce priveşte ca-
semeni şi patronul trebuie să reprezin­ de jin ? toaanla. te presă sau te altă parte. Dar
te zterdL O aMă problemă Pe care aso. P A : fin cred că te România, presa credinţa mea este că ziariştii profesio,
riaţia neatlră vrea să o rezolve este rial cum ar f i : felul te care se poziţio­ are două mari probleme yi mai multe nişte nu ajung niciodată sâ calomnieze.
reglementarea statutului de întreprin­ nează întreprinderile de presă, ce inves­ mici. Cele două mari probleme sunt: Dacă se vrea să se stabilească prostiU<v
dere de presă. Aceasta este chiar tiţii se pot face, cum se pot face ele. neclarificarea statutului celor care fac inexactităţile yi aberaţiile care se prac­
■ o problemă prioritară pentru noi. ce relaţii trebuie să existe în cadrul în­ presă şi "de aici decurge yi o neclarifi. tică actualmente in presă, nu e nevoia
> Poşte tot te lame, editorii de presă, nu treprinderii de presă, între patroni şi care a statutului întreprinderilor de pre­ să se ajungă la codul penal. Â r trebui
ziarişti, pentru că ziariştii fac ziarul!
mâi lac şi altceva te cadrul aceleiaşi să. A doua mare problemă este proble­ cu fiecare editor să-şi aleagă bine zia­
întreprinderi. Pot să facă acest lucru ta Deci, ei nu p ri fi înlăturaţi yi nu pot fi ma difuzării presei, care la ora actuală riştii. Şi iarăşi ne întoarcem la problem»
cadrul altei întreprinderi dacă doresc. trataţi ca alţi salariaţi cu care se face e$te haotică, necontrolată de către edi­ editorului care trebuie să fie atent cu
Nimeni nu tc împiedică să fii yi întreprin­ un ziar. N-au înţeles că de fapt, proble. tori, Să revenim la prima problemă: 1, cine îşi face ziarul.
zător, dacă ai puterea să urmăreşti yi utete sunt şpecifico şi că nu există alt nexistenţa unui statut clar ai celor caro
loc, actualmente în România, unde a-
bite activităţi. Dar în momentul te ca­ fac presă. Daci ar exista un astfel de A consemnat
re o întreprindere, o societate, faţe o ceste probleme să se discute yi să Se in­ statut s-ar şti exact că o astfel de în­ M ARIANA PANDABU
Casă de presă yi editară ar trebui să certe găsirea unei soluţii. ‘ treprindere nu are posibilitatea să aibă
se ocupe numai de aceri lucru, lată te M P .: Ca Urinare, ce vă nemulţumeş. yi alte activităţi ta cadrul ei. Deci ar fi (Continuare te pag. a 4-a) ;
LA HAŢEG
Trei ierni TOFAN GRUPi

en caloriferele

îngheţate!
Pentru prima data in Roman ia}
Locatarii blocurilor racordate T O F A N G R U P s a
la centrala termică numărul 2 yplon, uleiul de motor cel mai
din H j|*ţ. au avut, te ultimele Str. Depozitelor Un 1 Tel./Fax; 622225 solicitat in BELGIA si FRANŢA
trei ierni, caloriferele îngheţa-
; te ! Această situaţie, cu totul ne. TOFAN GRUP distribuitorul nr. I in R O M A N !A pentru anvelope, j
j corespunzătoare şi nemulţumi-
| toare, se datorează faptului că camere, accesării auto, articole auto si articole tehnice din cauciuc. Garantat~6000;km pentru toate
) centrala termică, amintită mai tipurile dcmotoare dc turişnric*si
sus, se află într-o stare înainta- r « -ecamioncte
fii de uzură, la fel ca şi conduc* yplon PRETURI PROMOTIONATCEl
tete subterane care ar trebui r i (cu 40% mai ieftin per km dccat
transporte agentul termic. cele mai icflinc uleiuri)
lată că anotimpul friguros a
venit. Oare numeroşii locatari
ai blocurilor racordate la buclu­
caşa centrală nr, 2 vor fi, din
nou, supuşi unui neplăcut, „test*
al rezistenţei la frig ? Firma VESTA INVESTMENT, singurul
Oare vor avea parte de a pa­
tra târnă cu caloriferele reci, de- Iproducător autorizat dc placi reflectorizante
j venite doar nişte obiecte deco- -Ay fi £ -»• ■ l si fluorescente din ROMAN1A
.1 rattve ? (omologate dc Registrul Auto Roman)
j Ne este teamă că aşa va fi.
i deoarece nu se văd semne de
- Ţ remediere a acestei situaţii, iar comercializează aecsic produs^
ţ promisiunile făcute, te anii an. prin distribuitorul sau autorizat
i toriori, au rămas doar vorbe TOFAN GRUP
\ goale.
--------------NICU SBUCHEA