Page 4 - Calauza_1995_297
P. 4
Saptanânal lB<Up«nd«Bt aflat in slB)b» tatmor oamanllar
*-V -"J W W '‘ ," *'* * * *
w a t a Călăuza satelor
Mai ales când se compară satul de astăzi cu Situaţia din satul meu nu este singulară. Cei
cel de altădată se pun în evidenţă progresele pe care au legătură cu satul, şi-i cunosc viaţa de as
HORIA RUSU IN JUDEŢUL HUNEDOARA care le-a realizat în domeniul arhitecturii (s-au tăzi, ştiu foarte bine că fenomenul diminuării şi
O In zilele de 17—-I8 noiembrie 1995, s-a aflat în vizită In construit case mai frumoase şi mai moderne), în chiar al dispariţiei vieţii culturale din mediul rural
judeţul nostm, dl HORIA RUSU, preşedintele Partidului Liberal domeniul agriculturii unde'' s-au, introdus, în mul este general chiar dacă numărul intelectualilor a'
*93. Jn timpul aceste vizite dl deputat s-a întâlnit eu membri şi te gospodării maşini agricole în locul tradiţiona crescut. In lotul învăţătorului polihistor de ottt*
simpatizanţi PL *93 din Hunedoara, Simeria, Orăştie. lului plug şi car tras de boi, sau de cal. De altfel nioară în satul de astăzi există profesor de mtu
progresul s-a făcut simţit în mai toate domeniile zică, profesor de literatură, profesor de educaţia!
CONFERIÎi^ DE M E f AftZICA 'din viaţa satului. ... fizică (am numit câţiva care ar putea desfăşura
In - comparaţiile care se fac se scapă Insă din activităţi culturale).
© Zilele trecute a avut loc la CaSa de cultură din Deva, CON vedere aspectele valoroase ale satului de altădată,
FERINŢA DE METAFIZICA ŞI ASTROLOGIE. Cu această ocazie pe care, din păcate, nu le mai întâlnim în Satul de Un fenomen şi mai grav este acea tendinţă .
s-a prezentat şi o expoziţie de hrană vie. tineretului de. a introduce în viaţa satuliii falsa
astăzi. „cultură" a oraşului practicată în discoteci şi ba
Dintre acestea vom începe ctt viaţa culturală.
EVENIMENT P.D.A.R. Iar pentru exemplificare voi lua satul meu, Bretea ruri. Aceasta este un veritabil pericol pentru ade
La sfârşitul săptămânii trecute a avut loc Conferinţa jude Mureşului din judeţul Hunedoara. vărata cultură ale cărei rădăcini se află la sat
ţeană a Partidului Democrat Agrar din România. Din cele relatate, In urmă cu jumătate de secol, în sat exista Revin iarăşi cu exemplificări din satul mea.1
am reţinut : Filiala Hunedoara a P.D.A.R. cuprinde aproximativ pn cor de ţărani ale cărui baze le pusese vrednicul Din costumele ţărăneşti de odinioară au mai ră
1400 de membri. • Programul partidului prevede ca în centrul şi inimosul învăţător Traian Giurea. Corul dădea mas 2-3 modele prin fundul lăzilor de zestre, care
atenţiei PDAR să se afle satul românesc prin sprijinirea gospo în fiecare duminică răspunsurile liturgice şi era au fost înlocuite cu dulapuri moderne, în care na
dăriilor ţărăneşti, a crescătorilor de animale, modernizarea in prezent in viaţa satului la toate sărbătorile, făcând le prea stă bine izmenelor cu ciucuri (specifice ţă
dustriei alimentare şi dezvoltarea agroturismului. turnee în satele din jur. De asemenea era prezent ranilor de pe la noi) sau poalelor cu ciptă (dan
Din declaraţiile dlui Vladimir lasuşi, reprezentantul condu la concursurile organizate, obţinând nU de puţine telă) ale ţărănoilor de altădată. Vorba poetului »’
cerii centrale a PDAR, punctăm: Noi nu facem politică de dra ori, premii. „De-ale vieţii valuri şi de-al furtunii pas
gul politicii, ci facem politică să câştigăm, iputerea. • Situaţia Noi, elevii de liceu, deşi. nu eram pe atunci Abia con ture triste şi umbreau mai rămas".
economică şi financiară a ţării este la pământ. Partidului de gu deCât vreo 7-8, am pregătit o piesă, pe care am Portul popular de altădată, se mai păstrează
vernământ îi fuge pământul de sub picioare. • Oamenii au intrat jucat-o într-o sală a şcolii primare, deoarece sa doar In câteva fotografii păstrate ca amintiri.
într-unfel de apatie politică şi înjură toate partidele. • Dacă nu tul nu avea pe-atunci, cămin cultural.
facem noi, cetăţenii oneşti, politica, o vor face ceilalţi, neaveniţi Acum există în sat un frumos cămin cultural, In final subliniem cu deosebită satisfacţie un
şi străini de interesele ţării. dar nu mai există viaţă culturală, căci dansurile nou curent de \ revîtalizare a elementelor folclo*
MARIANA PANDARU şi nunţile, care se ţin în cadrul lui, nu pot fi con rice din cultura noastră, curent pornit de data
a m ^ w w m u v v v u w v v u v w u v w v v u v w v v v v v v v v v v v v v w u v v m siderate activităţi culturale, ci doar petreceri. aceasta de către centrele judeţene ale creaţiei po
Numărul elevilor de liceu a crescut mult. în pulare şi susţinut prin rubricile respective de la
1 comparaţie cu vremurile de altădată, dar nu mai des radio şi TV
i informaţii pentru iubitorii automobilelor făşoară nici un fel de activitate culturală. Corul a Să fie într-un ceas bun !
dispărut şi el căci mulţi din cei care-1 formau au
I HYUNDAI LANTRA murit Proi. univ. dr. ION DRAGAN
HYUNDAI LANTRA este o aproximativ 1 1/109 km, com
maşină sud-coreeană de clasă parativ cu cel al generaţiei i Duelul cavalerilor de... „C A L A U Z Â “
medie şi care -este destinată precedente.
Oamenilor cu venituri medii. Motoarele acestei generaţii de | UNUI UMORIST PROLIFIC MĂSURA NEJUSTIFICATA PADURENiI, OAMENI
Acest model LANTRA are HYUNDAI LANTRA sunt con » Când înţepi cu acul DE FRUNTE
dimensiuni mai mari decât mo struite de HYUNDAI fără nici | Şi te-ajută capul, A crescut un grâu bogat Pădureanu nu-i muiere,
delul precedent, asta pentru a un amestec al lui MITSUBI » Scoţi la unison Din pământul românesc Bea răchie nu bea bere
creşte spaţiul interior. Lungi SHI, acestea fiind : 1,6 DOHC I Poante de sezon ! Şi-atunci cât de motivat Şi din Tisa până-n Nistru
mea maşinii este cu 6 cm mai de 1599 cmc şi 90 CP la 6100 Pâinea iarăşi ne-o scumpesc ? Poate fi prefect, ministru 1
mare decât a modelului ’ pre rpm, viteza maximă ajungând î Prof. D. BOBOŞA CELOR DE LA „CUVÂNTUL
cedent, ajungând la 4,42- m, la 190 km/h; 1,8 DOHC de LIBER" CARE NU RĂSPUND ION DELAFURNALE
amplasamentul creşte şi el cu 1795 cmc şi 128 CP la 6100 I „CĂLĂUZA" ÎN CURÂND LA PROVOCĂRI „UNDE DAI Şl UNDE CRAPA"
5 cm iar volumul portbagaju rpm, viteza maxima ajungând | LA NUMĂRUL 300 RICOŞEU
lui cu 40 1. In varianta limu la 196 km/h. In vara lui 1996 * Sunt trei sute, aş, dori Domnilor v-am zis destule Vrând de şeful să mă scap
zină, HYUNDAI LANTRA a va fi montat şi un motor die Să ajungem1 la trei mii, Dar degeaba tot insist, Ii dădui cu piatra-n cap ;
ieşit pe piaţă în octombrie sel pe LANTRA, de provenien I Deci din Deva la Hotin Ori aveţi urechi fudule Capu-i tare, nu se curmă —
1995 iar break-ul va fi dispo ţă PEUGEOT, iar până in î Ridicaţi paharul plin ! Ori n-aveţi epigramist. .Piatra... m-a lovit din urmă !
nibil la începutul lui 1996. 1997 şi un turbo.diesel Va fi ŞAPTE ŢEPI „CAPUL PLECAT.
LANTRA este o maşină aero disponibil pe această maşină, ! RĂSTĂLMĂCIRE SABIA NU-L TAIE"
dinamică, formele exterioare tot de provenienţă PEUGEOT. | Unii-au zis : — „poeţii plângă DL IO AN BĂLOI ŞANSA
fiind rotunde. Consumul de * Fiindcă plâng aşa frumos I”
a început să scrie chichiţe
combustibil a fost redus cu DANIEL | Eu în mintea mea nătângă Cavaler poznaş e Ioan Băloi Domnule călău, aş vrea,
Să-ţi faci bine datoria —
"" * * *” * Zic ca ei, dar cred pe dos ! Se ţine de chichiţe cu n o i: Asta e salvarea mea —
. NOSTALGICA Vrea să călcăm capra sau Că prea semeni cu soţia...
UNIVERSUL VERDE Pe Caraci şi Baia ninge blând Când la îndemână şi-ndepicior MARIAN POPESCU
bătrâna,
In Găina poate sunt troieni, e... frâna. LUI GlL RAZEŞU
2. AMPLASAREA PLANTELOR IN APARTAMENT Unii-adorm cu Crişul Alb îh gând Dacă Ştefan a dăruit
Când hotărâţi să vă alegeţi licită mai multă lumină sunt; Şi visează moaţe-n Apuseni. BARACEANU VIOREL Moşilor tăi ocină mare
plantele ornamentale pentru a- muşcata, cactuşii, ficus etc. E- COMPARAŢIE ILUZII AMĂNATE Te socoteşti îndreptăţit
partament trebuie să o faceţi le se aşează cât mai aproape Toate băuturile ne plac. Folosiţi băieţi cuponul Să îţi iei nasul la purtare ?
singuri deoarece ştiţi mai bi- de fereastră. Se ţine cont însă Fetele cu ele se compară : Să rodească milionul. IVAN & ALIOŞ4
ne ce condiţii aveţi şi ce decor ca plantele mai mici să fie a- Pot să fie vin, rachiu, coniac, Dar visând la bunăstare. CUVIOSULUI ŞAPTE ŢEPI
doriţi să vă realizaţi. Aten- şezate în faţă şi cele mai mari Altele sunt numai apă chioară ! Ne lungim de aşteptare. Cuvioase Şapte Ţepi
ţie însă să nu fie plante im- in spate. Plantele care au frun- De ce Zbenga nu pricepi
bolnăvite sau atacate de in- ze late trebuie aşezate in lo- IERARHIA PĂCATULUI TOŢI SUNTEM IN PERIOADA Puerilul adevăr
secte. Dacă se întâmplă însă curi unde să fie ferite de cu Nu pot pricepe ce-i mai imoral, DE TRANZIŢIE Că talentul nu-i în păr ?
ca plantele să vi se îmbolnă- renţi. Este bine ca sursa de Când e mai mare-n dragoste Unii-adufiă mărci, dolari, _ -
★
vească ş mai bine să renun- căldură să nu fie prea aproape păcatul 7 Aur, vile, milioane. Decât şapte... ţepi pe cap
ţaţi la ele decât să fie trata- deoarece aerul uscat este stân. Când ea e infidelă conjugal Insă bieţii pensionari, Dar talentul cât un hap,
te. Când sunt aduse pentru jenitor pentru ele. Aerul din Sau când înşeală-amantul cu Strâng din dinţi şi vând cupoane. E mai bine să fii chel
prima dată în apartament cea cameră este bine să fie aerisit bărbatul? Dar cu-o ţeapă de oţel i
2—3 săptămâni, până Ia adap- zilnic dar nu deschizând fe- t o a m n a , a n o t im p u l
tarea deplină se udă c u p r e - reastraundesuntaşezateplan- PROTECŢIE SOCIALA DESPĂRŢIRILOR Nu-n perucă-i adevărul
cauţie şi se feresc de soarele fele ci pe uşă sau altă fereas- Iţi aruncă câte-un sfanţ Ci în ce... ascunde părul.
pu tern ic. tră din altă cameră. Despărţiri sfâşietoare Sau mai franc, pricepi monşer ?
Majoritatea plantelor este bi Ioane, ca să taci din -gură Cu plecări la obiect,
ne să fie amplasate in zona ANA-VALERIA Dar scumpirile în lanţ Pleacă păsări călătoare In ceva mai jos de... păr.
unei ferestre, Plantele care so- BÂRSAN Fac din bani... maculatură." Şi-a plecat şi domn’ prefect! GELU DELASTREI
^AVW V%W AW YilVyvX«VWWWW W V W W < V W V V r^ V ^ .V llViiV»W rtV«V‘A V .-« . . . . . . . ■ . . . „ V r t 1.
Am cunoscut de curând cazul unei per
turile noastre în legătură cu începerea Prevenirea bolilor, vindecarea lor, folosind de. Cel mai mult au nevoie de el vârstni
soane care, grăbindu-se să urmeze sfa
cii şi cei care au probleme cu dantura.
noului regim alimentar bazat în exclu Bolnavii, în special cei ce suferă cu sto
nevoie
au
storcător
macul
un
de
sivitate pe crudităţi, a : întâmpinat serioa de fructe. O cură, cu sucuri de var
se dificultăţi şi complicaţii digestive. I-am ză ar vindeca, ulcerul în zece zile. Pen
apreciat voinţa de fier, dar inconvenien
tul era de natură fiziologică ; într-un fel tru iubitorii de sucuri de fructe şi legu
me acest aparat este de un real folos,
sau altul organismul acestei persoane se
opunea prea bruştei schimbări survenite CRUDITĂŢILE IN ALIMENTAŢIE (VIII) ştiindu-se că sucurile aflate. în comerţ
în alimentaţie. Reacţia este firească ; du sunt pasteurizate.
pă alimentarea greşită,. îndelungată, sto ' In numărul viitor vom începe un nou
macul . reacţionează când se face trece nism în amestec cu legumele: merele, şi cum glandele sunt dtn nou stimulate. capitol cu reţete de preparare a hranei
rea la regimul vegetal de crudităţi. bananele, lămâile, . pepenii, ananasul şî Dar până a se ajunge la această perfor . crude.. Aş vrea la sfârşitul, acestui mini- :
Se fac, pe de altă parte, greşeli şi în toate fructele de pădure. manţă, Unele persoane deosebit de sen serial, „Crudităţile în alimentaţie” , sâ
alcătuirea meniului de .crudităţi. După O altă greşeală constă intr-un obicei . sibile savurează legumele şi fructele se aduc unele lămuriri despre proteinele a-
mâncărurile grase cu carne, fierturi, pră rău al multora dintre noi de a mânca re parat. Un sfat util dă autorul şi in aceas nimale. Cartea de faţă refuză carnea ca
jeli şi produse alimentare trecute prin pede şi de a înghiţi hrana nemestecată. tă privinţă: nici acest mod de a hrăni aliment pentru că formează acizi puter
sofisticate procese de preparare (conser De aici apar frecventele balonări, care organismul cu crudităţi să nu se exage nici în organism, Mulţi refuză şi laptele
ve, salamuri etc.), .atât ficatul cât şi nu-i ocolesc nici pe vegetarieni, mai a- reze. Salata, spre exemplu, să fie savurată pentru că provine de la animale, totuşi,
glandele digestive sunt mult slăbite. Ast les atunci când uită de cumpătare. După doar ca aperitiv şi să fie bine mestecată. el conţine proteina cea mai completă din
fel, dacă la un prânz ‘ anumite fructe sunt cum s-a,menţionat se recomandă mai multe Sunt şi aspecte mai „periferice" ale câte există, dar numai atâta timp cât nu
savurate simultan cu zarzavaturi crude, mese şi în cantităţi mai mici. Cu timpul ori vieţii unui vegetarian de crudităţi de ca este fiert sau pasteurizat. In plus este un
pot cauza fermentări. Acest lucru se în ce vegetarian începător va descoperi sin re acesta trebuie să ţină Cont, iar noi a- foarte bun diuretic şi curăţă corpul de
tâmplă mai ales la fructele dulci : cire gur ce suportă şi ce nu la o mâncare de vem. datoria să le trecem în revistă. acizi. Cei care îşi acoperă necesarul de
şele, strugurii, perele, caisele, piersicile, crudităţi: !n amestec, Este uimitor cum în .Astfel, tiu putem exclude din bucătăria calorii cu crudităţi pot trăi şi fără lapte.
prunele, portocalele. Există, bineînţeles timpul acestui regim alimentar sucurile de vegetale mixerul, care este de neîn-
?i fructe care pot fi suportate de orga digestiye se îmbunătăţesc tot mai mult loquit în .prepararea .am&ştee urilor . m i . SlMQNA MOCAN , ,
