Page 2 - Calauza_1995_298

aflat
v/av/â».
ARDEALUL
Cotrobăind prin genţile Arcdealu-i un foc
Cu inima sfântă M AR TO R
serviciilor secrete Şi doine frumoase
Aici se mat cântă
Ardealu-i locul unde Povestea pantofilor de Iaci
Pe lume mamă m-a adus
c a v a l e r ii d e m a l t a , s p r ij in iţ i d e s e r v ic iu l Ardealul e locul A fost odată ca niciodată !^A fost că dacă mar fi fost-. C3 ■
GERMAN DE INFORMAŢII (BND) AU PUS IN Cel mai de sus. fost tare demult, cam pe vremea, când dolarul, nit depăşea M I
APUCARE CREAREA „CONFEDERAŢIEI DUNĂRENE** Aici te simţi bine ţintea Carpaţilor noştri, că a fost mai recent, povestea rămdae
Şi poţi reuşi. poveste şi (chiar) poate fi cdmparată cu o întâmplare. Că ş-a
Aici totu-i frumos, petrecut undeva departe peste mări şi ţări, sau pe undeva a cărei
distanţă o poţi măsura din lungimea unei priviri, iarăşi rămâne
„PLANUL HABSBURG" (II) Şi poţi tirăi! de domeniul aşa-zisei întâmplări. Cert este că această pereche
Aici e ţol ce e mai bun
tn lumea asta mare de pantofi de lac a existat undeva într-o prăvălie, pe un raft Cit
„Nucleul" acestui veritabil im­ VOIVODINA. Aceasta ar putea Aici e lacrimă şi cânt destinaţia vânzării. Că aceşti pantofi au fost fermecaţi pentru a
periu al CONFEDERAŢIEI DU­ fi si calea desprinderii VOI­ Aicea-i dulcea alinare. disputie de puteri magice poate fi tot o poveste întâmplătoare.
O poveste care se potriveşte unei persoane sau poate mai multora.
NĂRENE urmează a fi alcătuit VODINEI de SERBIA, în mo­ VIORELA VAlDEAN Că aceşti pantofi au stat multă vreme fără să fie cumpăraţi de
din AUSTRIA, SLOVENIA, dul cel mai sigur, deoarece, du­ -ROMANUL LIBER" cineva, ar putea fi adevărat. Ei au fost destinaţi parcă unui sin­
! CROAŢIA, UNGARIA ş i , VOI­ pă cum prevede planul, după gur cumpărător .Cineva a visat la cumpăna nopţii cd i-a ineâlţat
VODINA, cu perspectiva atrage­ strămutarea etnicilor germani Am primit la redacţie de la şi îi va purta toată viaţa. Dar, visele binefăcătoare se inversea­
rii şi altor ţări (ca CEHIA) ori din Voivodina, sub presiunea co­ Paris, revista ROMANUL LI­ ză pe durata unei perioade de timp. Devin respingătoare. Păgu­
regiuni. Punctul cel mai sensi­ munităţii internaţionale, s.ar pu­ BER, publicaţie oficială a Uniu­
bil al planului, în opinia crea­ tea realiza un referendum, al nii Mondiale a Românilor Li­ bitoare. Pot anula o mare iubire. Pot destrăma un legământ pentru
o viaţă, în care, să se fi putut sărbători chiar şi nunta de plati­
torilor săi, ar fi ceea ce se de­ cărui rezultat nu e greu de pre­ beri, nr. 7, 8, 9. Remarcăm ar­ nă. De fapt, viaţa in doi, nu e nici simplă şi nici doar ca lumi­
ROMA.
ticolele :
IMAGINEA
fineşte drept «POARTA DE supus. „PLANUL HASBSBURG* N1EI, SOARTA IDEOLOGIILOR na unei flori. De la o Zi la alta, pot interveni furtuni şi vije¥Hp
SUD“, respectiv localitatea se constituie pe baza a şaispre­ care, pe unde trec, destramă. Rup ramuri cu muguri. Aruncă
SREM, ceea ce sugerează că ar­ zece puncte. Unele dintre ele ŞI IDEOLOGIA SO ARTEI,. gru­ frunze în direcţii necunoscute. Aduc siiferinţe-n suflet. Înlătură
hitecţii viitoarei CONFEDERA­ realizate in forme care, la În­ pajul de informaţii, declaraţii şi ce a fost frumos, ce a fost clădit cu privirea dragostei. Cu inima
ŢII DUNĂRENE presupun că ceput, păreau să semene cu niş­ conferinţe de presă DIN ACTI­ crescândă de dor. De sentimente a căror îmbrăţişare rămâne în
VITATEA U.M.R.L., APEL CĂ­
desprinderea VOIVODINEI de te inocente colaborări economice TRE ROMANII DE PRETUTIN­ adâncul sufletului. Revenind iarăşi la pantofii de lac, aceştia au
SERBIA să se poată face mai Intre ţările „regionale". Mai târ­ DENI, CONŞTIINŢA PROLETA­ ajuns la cine nu-i spera. Nu-i visa să-i pună în picioruşele cu
ziu, insă, acestea, s-au transfor­
uşor decât obţinerea controlului RA ŞI RESPECTUL FILIAL tălpile arzănde. I-a primit ca o sună a poveştii încălţându-l la
localităţii SREM. „PLANUL mat ţn legături subterane poli­ SACRU FATA DE MAMA, CI­ prima zi cu soare. Se aştepta ca bucuria să fie mare cât o pOVOs-
tice, această etapă culminând cu
HABSBURG" mai presupune şi destrămarea IUGOSLAVIEI şi NE FACE IMAGINEA ROMA- \te. Dar, n-a fost să fie aşa. Unul dintre pantofii stăpânii era mai
revenirea „volkşdeutscher-ilor“ CEHOSLOVACIEI. Aşadar, iată NIEI IN STRĂINĂTATE etc. E mic şl o strângea groaznic. Normal că aceasta s-a plâns Făt-Fru~
(populaţia de origine germană) cele 16 puncte care marchează vorba de o revistă interesantă, mosului care în mare grabă a pornit în căutarea altor pantofi
/ şi a descendenţilor acestora pe 'etapele „PLANULUI HABS­ drept pentru care îl felicităm pe de lac: Poate tot fermecaţi >
j .teritoriul fostei IUGOSLAVII, BURG". redactorul şef, dl DORU NOVA- MIRON TIC
i mai exact în VOIVODINA. în- (Va urma) ' COVICI1
\ trucât se ştie că majoritatea a- —4Ş— ♦ — * — *—♦ —*~* — *— * — '
? cestor etnici germani au trăit in MAIA RAO — BERLIN uf
Ştefan Cicio-Pop expune impor­
tanţa momentului istoric.
VASILE GOLDIŞ supune Ia
I I vot isterica Declaraţie de Unu
I (Urmare din pag. 1) rau reprezentate toate clasele şi rc cu Ţara. Articolul I hotăra:
păturile sociale, toate instituţii­
I Vreţi să faceţi cumpărături? românilor propunând menţinerea le culturale economice şi bise­ „Adunarea naţională a tuturor
românilor din Transilvania, Ba­
integrităţii Ungariei până la tra­ riceşti la „Chemarea la Alba nat şi Ţara Ungurească, adunaţi
I Atunci poftiţi Ia MAGAZINUL AJB.C. DIN STR.1 tativele de pace, oferind „o lar­ Iulia, cetatea istorică a neamu­ prin reprezentanţii lor îndreptă­
I HOREA, NR. 30, DEVA, de unde puteţi cumpăra aproa-j gă autonomie culturală şi admi­ lui nostru, in ziua de duminică, ţiţi Ia Alba Iulia, in ziua de 1
nistrativă". Aşadar, cele 4,5 mi­
■ pe orice şi nu oricum. Chiar la preţuri dintre cele mai I lioane de români urmau să ră­ I Decembrie, ia orele 10“. Decembrie 1918 decretează uni­
rea acelor români şi a tuturor
încă din ziua de 27 noiembrie,
I modice şi pe măsura pungii fiecăruia. A vem : I mână tot sub stăpânirea a a- soseau în Alba Iulia tunuri îm­ teritoriilor locuite do dânşii cu
I —'M zahăr • orez • ulei • biscuiţi din toate sorturile î proapc un milion de maghiari podobite cu mlădiţe Verzi do România".
infiltraţi pe teritoriul Transil­
„Poate că bicio:iată> —pşeria
• napolitane • ciocolate de diferite mărimi • REXONAj
brad şi cu drapele naţionale,
I - deodorant pentru doamne şi domni • dcodorant Im-| vaniei. mulţimi de oameni -în căruţe şi Al. Vlahuţă despre acest eve­
niment — n-a încăput atâta fe­
La 15 noiembrie, după eşua­
puise V Palmolive • cretnă de ras Palmolive • lame de rea tratativelor de ia Arad, Pe jos cântând: „Deşteaptă-te ro­ ricire între hotarele ţării Cg s-a
' c p A * P îitm n lîv A "iii rpoY tin Hh -rac P n fn in K v p A - la m p Ha I
» ras • şosete flauşate • cafea Brasero • Nova Brasilia | C.N.R.C. a stabilit consultarea mânei", „Pe-al nostru steag c Chemat cândva Dacia Felix**.
tras _ T_
Zi de neţiitat de la care se îm­
I # Regal • dezodor pentru WC • ţigări LM Carpaţi | poporului, ce reprezenta modali, scris unire*, „Treceţi batalioane plinesc 77 de ani încununând
române Car păţii", „Hora Unirii",
de
tatea cea mâi democratică
1 9 Dacia • Coloana • Snagov • Mărăşcşti • __, ______ rezolvare a dezideratului unită­ că pe scena improvizată din rioase lupte pentru independen­
napolitane ■
I Decembrie 1918. Ora 10. Ur.
strălucit două milenii de glo­
Wiena • vopsea de păr • pastă de dinţi — Blend a med I
ţii ■zţionale ce frământa întrea-
! • gel pentru mâini • alcool rafinat • nun • vodcă Sala Unirii, membrii Consiliu­ ţă şi unităte, ".Mare.e Vis "a de­
I coniac Drobeta • rachiu superior • paste făinoase • I E. lui Naţional Român Central. venit Faptă. • •• 1
I scobitori • detergenţi şi încă alte 1001 produse im posi-1
| bil de enumerat aicL |
„Şoseta rusească va mirosi frunţ**?
MORŢII VORBESC (O m n i nologu şi o ştiinţă fundamenta­ te mari societăţi. îmi piac' foar-
noi trfj-
te mult aceşti fiâeâ: EU f.'aş' au­
rul şi lâna e mult mai bine să lă ? ! toriza să poai.-- anse pen­
(urmare din pag. I) SfănhH Petru, peliculă tn care aparţină in exclusivitate stătu, stea afi tru a se putea. apă. a împotriva
apărea însuşi Papa Paul al VI- lui Pentru că de aud vin cele de Halii hani. De bandelor mafiote. Aş obliga chiar
de necrezut, astăzi ne sunt pre­ lea. Cursul vieţii şale s-a sehirn* nlai mari Venituri pentru stat. unde speraţi să_i primiţi ? $ statul să-i protejeze şi de a-
zentate mărturii acustice şi vi­ bat brusc la 12 iunie 1969, când Chiar mai mult decât de la căi- V J .: Cine ne va da banii ne- srteenea. le-aş asigura afaceri
zuale din existenţa actuală a a încercat* bâchlferîtfthiirile^de^ >e, , .c*saii 7 Tinerii lupi, cum îmi serioase nu mânai afaceri- mici,
celor pe care ii considerăm de păsări pe care le înregistrase în ititme. place tnlif’ sâ-i numesc. Ei «drt - eu alcool, vodkâ - sau ciocolată.
multă vreme, pierduţi. Se ştie, Împrejurimile oraşului Stock- Dar iată că s-a făcut din mine cei care şî-âu suflecat primii mâ­ Le-aş da posibilitatea să pună,
nu mai esţe un secret pentru ni­ holm. A fost intrigat de faptul «marele prieten al alcoolului*. necile şi s-au zbătut pentru â de ezwnplu, în -vâloaremarile
meni, că înregistrarea pe benzi că auzea un solo de trompetă, Rep.: Cum vedeţi dvs proble­ face rost de bani şi a se afir­ zăcăminte naturale sau să con­
de magnetofon a vocilor persoa­ ce se pierdea în final într-un fel ma proprietăţii private a ruşi. ma. Ei sunt cei care au răs­ struiască mari uzinei Totul pe
nelor defuncte a fost iniţiată de de muzică de fanfară, urmat a» Ier de rând? Se va îndrepta Ru­ pândit calculatoarele înainte de baze cinstite. Dacă ai" bani'cum­
Friedrich Jiirgcnson, o persona­ poi de vocea unui bărbat care sia spre capitalism sau spre so­ a se 'avânta in comerţul ,cu me­ peri, de exemplu, dacă doreşti, o
litate cunoscută pentru filmele îi Vorbea în limba norvegiană cialism? tale neferoase sau cu vechituri urină sau un hotel; dacă nu ai
de artă pe care le-a produs. despre ţipetele păsărilor de noap. V J .: Oare ce fel de societa­ străine. Eu însumi sărit ca eL incâ suficienţi bani, atunci eco­
Născut la Odessa şi stabilit la te. Mai mult, după o lună, în te dorim noi? Una bogată? Bi­ Am Început cu perestroika, nomiseşti. Şi totul ţi se deschide
vârsta de 40 de ani în Suedia, timp ce lucra pentru un pro­ neînţeles că da. Deocamdată, in mi-am pus la punct propria mea apoi prin - vânzări şi licitaţii.
el a primit din partea Papei de gram al postului de radio, o vo­ cei 5 arii nu ni s-a redistribuit afacere apoi m-am lansat in po­ Cred că este timpul să se pri­
la Roma dreptul exclusiv de a ce i-a vorbit despre Rusia, în nimic. Se pune întrebarea da­ litică. Am parcurs acest drum vatizeze şi industria militară. Şi
realiza un film despre bazilica limba germană, (va urma) că noi, ca partid, acceptăm ini­ începând de jos, alături de cei desigţuţ să se. dea o. parte .din
ţiativa şi proprietatea privată. care visau, prin hazard, să ob­ ea şi tinerilor lupi.; Şi atunci ei
Da. Desigur. Deşi nu suntem un ţină victoria In electoralele le­ ’ vor înţelege de ce avem nevoie
de un nou port-avion sau de
partid proletar, dar am lăsa noi gislative... Unii dintre aceşti ti­ un nou elicopter: de luptă, .
Un cerşetor sau un orfan să neri au plecat de la o mică fir­ (Va urma)
moară de foame? Niciodată. Am mă, un mic trafic şi au ajuns
dori să.i asigurăm şi lui o alo­ ^V W W W W ,V€WWiO*iV»V*V|l*f|V^ftV»VW »,>riY|-»‘iViVr»Vb,*VVn
(Urmare din pag. t) exclude motivul de jaf deoare­ caţie, un acoperiş, asistenţă me­
ce în maşina primului taxime- dicală, pâinea şi laptele gratuite Către Doamna Stela Bota
dat băiatul a scos un topor de trist au fost găsiţi banii prove­ pentru cei mai necăjiţi. Acest
sub haină şi l-a lovit pe taxi- niţi din încasările Pe aceea zi lucru s-ar putea numi, dacă (Urmare din pag. 1)
metrist. Acesta, printr.un mira­ şi nu a fost furat nimic din ma. vreţi, socialism. Dar noi dorim
col şi-a revenit foarte repede şi şină,' să facem propriul nostrii socia- Or eu, în articolul invocat de Dvs privitor Ia eventuala candi­
a reuşit să fugă, intrând într-un S-au emis două ipoteze în le­ lism care să nu semene nici cu datură a pensionarului ex-primar V. Răceanu, departe de. a-mi fi
bloc unde s-a prăbuşit. La scurt gătură cu criminalii, prima ar cel belgian, nici cu cel suedez exprimat vreo preferinţă (!), ci doar am informat cititorii că — mai
timp şi-au făcut apariţia orga­ fi că cei doi ar fi psihopaţi, iar şi datorită căruia şoseta rusească ales pensionarii şi secvenţa membrilor P.Ş.M. local care-i ştiu vechea
să miroase frumos. în care sta­
nele de poliţie şi mai mulţi ta- a doua e aceea că la baza cri­ activitate, afirină că 1-ar dori candidat !
Kimetrişti. mei stă o organizaţie mafiotă a tul şi administraţia publică să Mai mult, între timp, întâlnindu-1 pe "dl Răceanu, şi-a exprimat
Taximetristul scăpat cu viaţă sistemului taximetriei. Se spu­ joace un mare fol. uimirea că pensionarii îl propun, însă nu a confirmat că ar vrea să
a povestit că. băiatul din maşi­ ne că a existat mereu un „răz­ Unii, după cum mărturisesc, candideze, fiind vorba de vârstă, etc.
nă işi ţinea tot timpul o mână boi" între firmele de taximetre ar vrea să „fabrice" un stat mic Suntem în pragul noilor alegeri, aşa că e firesc să consemnăm u-
sub haină,' Iar fata avea o pri­ din Oradea. şi compact. Dar cum se poate nele ştiri directdin public, fără a însemna că musai... avem preferinţe
vire foarte stranie. Amândoi Probabil misterul va fi eluci­ aceasta când noi avem drumuri politice. .
erau foarte tineri. dat când vor fi prinşi crimina­ construite până în Nord, avem Oricum, închei repetând cu sinceritate că admir mult implica­
Se crede că, crima a fost co­ lii. Dar oare până atunci va moi de hrănit o mare armată, avem rea Dvs în opiniile curajoase despre viaţa Hunedoarei şi vă îndemn
misă iot de cei doi tineri. Se exista vreo. victimă 9 a întreţine şi menţine securiţa-. să credeţi tot aşa în rostuirea adevărului public.
K:\