Page 3 - Calauza_1996_304
P. 3

Inundaţiile -  un mare rău pe capul românilor                                         {  Urări  pentru  „Călăuza"  }


       '  Românului  li  este  dat  să  tră­  ma,  de  asemenea,  punţi  de  tre.   prin  curtea  de  la  nr.  76  se  e.   I    Cu  prilejui  sărbătoririi  CRĂ CIUNULUI  şi  ANULUI  NOU,|
       iască  multe.  De  Crăciun   s-a   cere  peste  Crişui  Alb  şi  alte   vacua  toată  apa  din  acea  zonă,   I  redacţia  noastră a fost  felicitată  de către :   I
       mai  abătut  o  urgie  peste  noi:   râuri  din  zonă  (5  distruse),  5   fiind  necesare  unele  săpături      Comitetul  Judeţean  Hunedoa-  Vaier  Petru  Olea,  Cib  —  Alba, |
       inundaţiile.                  stâlpi  de  înaltă  tensiune  că­  Şi  în  Gura  Barza  apa  a  intrat  I ra  al  Partidului  Socialist  al  dna  Lidia  Marea  P.  —  Deva, I
        Am  intrat  în  vorbi  cu  oame­  zuţi.  Satul  Zdrapţi  era  in  a   in  blocuri,  în  pivniţă,  ca  de     Muncii,  Inspectoratul  de  Stat  dl  Bobora  Aron  Monu  —  Hâş-I
       nii  din  comuna  Crişcior  pentru   cincia  zi  fără  curent  electric.   altfel  la  mai  toate  casele  din   I pentru  Handicapaţi,  Patronatul  dău,  Guvernul  României — De-1
       a  realiza  o  imagine  a  celor  pe.   Nici  la  sediul  primăriei  nu  era   zonă,  fiind  greu  de  evacuat.
                                                                     Mulţi  şi-au  căutat  adăpost  la
       trecute  în  timpul  Sfintelor  Săr­  curent.  Peste  400  de  locuitori  au   vecini,  prieteni.  Localnicii  spun  I   regiilor  autonome 'd e   drumuri  parlamentul  Informaţii,   dnal
       bători  de  iarnă.  Era  a  cincea   rămas  fără  legături  telefonice.                        şi  poduri  de  interes  judeţean  Nicoria  Lucia  ■—  Uricani,  S.C.I
      zi  in  care  oamenii  nu  mai  ştiau   Drumurile  in  comună  sunt  a-   că  ar  fi  fost  folositor  barajul   Titus  lonescu,  Şeful  Xnspecto-  Naon   Marin  Hunedoara,* România  —  Deva,  preşedinte  POLIDAVA   S.A.  Deva,   <111
     ‘  de  «casă  şi  masă".  Dacă  viitura   fectate  pe  circa  4  lan,  iar  spre   de  la  Mihăileni,  dacă  era  gata.   râtului  de  Poiiţie  ai  judeţului  scriitorul  Dumitru  Dem  Ionaş-J
                                                                   Acum  preia  doar  o  mică  parte
     ,  de  la  Crăciun  părea  treeătoa-   Gura  Barza  pe  o  lungime  de   a  viiturilor.  La  ora  documentă­  Hunedoara  —1  colonel  Arsenie  cu   Drobeta  Turnu  Severin,"
     ,  re  ia  început,  marţi  noaptea  du-   200  m.  fn  Blăjeni  apa  era  în­  rii  sosiseră  ceva  ajutoare :  pă­  Ioan  Dumitru, S.C.  „COLUMNA  Societatea  Mihai  Eminescu" |
                                     că  In  curţi  de  59  cm.  Viitura  a
      pă  orele  2,  înălţimea  apelor  a   luat  porci,  păsări,   alimente,   turi,  saltele,  alimente,  prin  spri­  TIPOCOM"  SRL  Haţeg  —  pa-  —  Sydney  —  Australia,  dna
                                                                                                    tron  Gheorghe  Popescu,  dl  Viorica  Radu  —  Hunedoara, I
      crescut  până  dimineaţă  cu  cir.   lemne.  In  Zdrapţi  s.a  erodat  un   jinul  Crucii  Boşii.  Se  împărţea   Banei   Marian  —  Hălmfigel-  Partidul  Social  Democrat  Ro-J
      ca  trei  metri,  în  centrul  comu­                         apă potabilă la locuitorii ce nu-şi   Arad,  dşoara  Panţîru  Mihaela  mân,  dl  Ioan  Adam,  redactori
      nei  ajungând  la  peste  5®  cm.   mal  al  Crîşnlul,  ce  trebuie  con­  pot  folosi  fântânile  colmafate.   — Săcele — Braşov,  Partidul De-  şef  adjunct al  ziarului  „VOCEA ,
                                     solidat  de  urgenţă,  existând  pe­
      Din  cauza  reliefului  în  care  se   ricolul  distrugerii  unor  case  la   Se  pompa  apa  din  pivniţele  oa­  mocrat  (ESN),  preot  Protopop  ROMÂNIEI",  ziarul  „CUVAN-I
      află.  centrul  comunei  fiind  mai   o  eventuală  viitură.  Spre  Criş­  menilor,  dar  utilajele  nu  erau   Anton  Rudeanu,  preot  doctor  TUL  LIBER“  — Deva,  Uniunea ■
      ►*  decât  drumul  principal,  iar   cior.  zona  Gura  Morii  este  cea   suficiente.       Ioan  Octavian  Rudeanu,  dl  lt  Scriitorilor  din  România,  d n al
      pantele  dealurilor  mai accentua,   mal  afectată.           Speranţele  oamenilor?  Să  uu   col  Adrian  Ilie,  Familia  Bar-  Poienar  Rădica  —  Gurasada, a
      te  spre  vest.  apele  Crişnlul  Alb   Dl  Marin  Ion de pe  Calea  Za.   se  dezgheţe  prea  tare  pentru  a   dan  Liviu  —  Tîrgu-Jiu,  dl  Ho.  Consiliul  Judeţean  Hunedoara R
      au  trecut  drumul  băltind  într-o   rândului  nr.  109 mi-a  arătat  p â ­  porni  o  nouă  viitură.  Să  se  alo­  ropciuc  Aurel  —  Hunedoara,  —  dl  preşedinte  Gheorghe  Dre- a
      s a d   fără  posibilităţi  de  eva.   nă-unde  a  avut  apa  în  curte:   ce  de  la  Prefectură  fonduri  mai   Ministerul  de  Externe, «familia  ghici,  S.C.  DECEBAL  S.A.  Hu-§
      cnare  rapidă.  Rigolele  şl  cana­  peste  50  cm.  mai  avea   două   mări  pentru  sinistraţi.  Să se ela­  Mihai  Mă răs eseu  —  Deva,  nedoara-Deva,  scriitorul  Aurel •
                                                                   boreze  o  Hotărâre  de  Guvern
      lele  de  evacuare  s-au  cohnatat,   trepte  până  a-i  Intra  în  casă.   spre  a  veni  bani  pentru  despă­  dşoara  Militaru  Simona  —  Si-  PăuncU  —  Făget,  Ţimiş,  Clu-1
      Idgreusănd  munca  Sameoilor ca­  Apa  i-a  făcut  stricăciuni:  claia                       meria,  dl  ing.  Ciprian  Alic  — ■  bul  FIDELI US,  dr.  Rodica  Şuta  |
      ro se  desfăşura  în  condiţiile  că.   de  fân  distrusă,   făina  udată,   gubiri.  Să  se  pornească  evalua­  Deva,  familia  Branici,  dna  Doi-  —>  Spitalul   Păclişa,   familia l
                                                                   rea  pagubelor  de către  ASlBOM.
      dertlor  de  zăpadă  şl  a  gerului.   lemnele  luate  din  curte.   Alt   după  ce  se  vor  linişti  treburile,   na  Moroianu  —  Hunedoara,  dl  Eugeniu  Voicu  —  Deva.  dna |
      Statistic,  au  test  inundate  250   cetăţean  se  plângea  că,  pe  lân­  căci  multe  lucruri  s-au  distrus.   Glava  Ştefan  —  Petroşani,  dna  Iuliana  Cătană  —  Timişoara, |
      de  casei  cu  pivniţele  aferente   gă  faptul  c i   umflat  betonul   Să  trimită  ajutoare  cine  a  pro­  Sauciuc  Maria  — Petroşani,  fa-  Consiliul  Naţional  al  Audio- |
                                                                                                   milia  ing.  Pandia  Nicolae  —■'  vizualului.  Sindicatul  Energeti-1
      t e   multe  locuri  neerid tiiil can-   din  pivniţă  sub  presiunea  apei,   mis sau  cine  poate  trimite-.  Tot   Slătioara  —  Vîlcea,  dşoara  Si-  cierulor  F-R.E.  Deva  —-  lider I
      ilţR  de evacuare a apei, fiind mai   Inuadâmt-o.  Crişui  La  răstur­  omul  speră  iu  ceva  mai  bau.   mona  Mocan  —  Sibiu,  familia  Mureşan  Adolf,  redacţia  „CU- |
      aproape  de  pânza  freatică),  de   nat  gardul  cu  fundaţie  de  be­  Putea  să  fie  şi  mai  rău,  nu?Să   Cordoş  Ioan  —  Deva,  poetul  VÂNTUL  ROMANESC"  —  Ca- ■
      asemenea,  au  fost  acoperite  de   ton pe  o  porţiune  de  60  m.  Dar   sperăm  cu  toţii  într-un  an  mai   Ioan  Chiraş  —  Petroşani,  dl  nada,  dl  Stamatoiu  Nicolae  — I
      ape  50  ha  teren  arabil,  150  ba   se  poate  spune  că  sunt  situaţii   bun.           Sorin  Andronache  —  Haţeg,  dl  Tlrgu-Jiu,  dna  Nagy  Maria  — ■
      teren  agricol,  3  poduri  afecta­  fericite.  Ca  nr.  86  s-a  dărâmat                 I  Biciuşca  Constantin  —  Hune-  Vulcan,  colonel  Emerie  Or han i
      te.  unul  pe  cale  de  a  se  dărâ­  un  -perete  frontal  al  casei,  iar  OVIDIU  SIMINA  I  doara.  Ambasada  Statelor  D-  —  Deva,  dl  Zoica  Bogdan  Pe-1
                                                                                                I  nite  ale  Americii,  lâţoiu  Ovi-  tre  —  Certejul  de  Sus,  dşoara |
                                                                                                   diu  — Herepeia,  dl Gigi  — Hu-  Nicoleta  —  Simeria,  dna  Mar- ■
                                                                                                I nedoara,  poetul  Eugen  Evu  —  tin  Aurelia  —  Deva,  scriâtoa- |
                                                                          NOROCOSUL                Hunedoara,  dl  Răblic  Gheor-  rea  Dorina  Brenduşa-Landen  — | ,
                                                                      A IEŞIT LA IVEALA J       ( ghe  —  Turdaş,  M.M.  fiul  sau  Suedia,  dl  Burcea  Tudorcl  — |
                                                                      Câştigătorul  concursului   I  fiica  epigramistului  Dinteliuc,  Petroşani,  dl  Nicu  Sbuchea  — ■
                                                                                                I  dl  ing.  Coştel  Alic  —  prefectul  Haţeg,;  familia  Neacşu  Viorica  |
                                                                   „NOROCOSUL"  din  numă­         judeţului  Hunedoara,  CFJ  Cle-  şi  Anghel  —  Petroşani, ’ dşoara  I
       CAVALERII  DE  MALTA,  SPRIJINIŢI  DE  SERVICIUL            rul  330  al  ziarului  nostru  I erighouse  Virginia  USA,  S.C.  Vanidia,  dna  Seariat  Ana  -r-  I
            GERMAN DE INFORMAŢII (BND) AU PUS IN                   este domnul FIRONDA TA­      I  MALT  BERE  S.A,  Galaţi,  dl  Hunedoara,  dna  Papa  Elena  — ■
       APLICARE  CREAREA  „CONFEDERAŢIEI  DUNĂRENE"                LION,  domiciliat  în  Deva,   I  Bretoi  Iacob  —  Simeria, dşoara  Gurasada,  dl  Grigore  Toader I
                                                                                                   Florina  Daniela  —  Deva,  dna  —• Hunedoara, dna Roş Nastasia, I
                                                                   str.  bdul  Nicolae  Bălcescu,  1 Lidia  —.  Deva,  familia  preot  dna  Miron  Olimpia  —  Dobra. I
                                                                   bl.  10,  ap.  9,  angajat  Ia
        „Planai  habsburg* (VI)                                    REN EL.                                   O   nou tate  la   noi
                                    In  acest  context  trebnle  obser­ „CdlăBza“ alături
      .  fi  opta  mapă  include  secesiu­                                                      Descifraţi  pe  faţă  secretele  personalităţii
      nea  ISTRIEI, la  care  se va  ajunge   vată  decizia  guvernului  german
     prin  consumarea  etapelor  ante­  —  şi  aceasta,  pentru  prima  oară   de cititorii  ei     Nn  întotdeauna  este  nevoie  de  o  conversaţie  pentrn  a  afla  ce
     rioare  „pregătitoare",  iu  timp  ce   după  cel de-at doilea război mon­                  fel  dc  om  este  o  anumită  persoană.  în  mare  parte,  acest  lucru  se
     a  noua  etapă  a. planului  prevede   dial  —  de  a-şi  trimite  soldaţii   (Urmare din pag. a 7-a)  poate  „citi*  pur.şi-simplu  pe  faţa  lui.  Forma  feţei,  a  ochitor,  ure­
     uu  alt  val  de  „Volkdeut sch“  -eri,   peste  epanită,  în  război,  chiar   parte  de  un  destin  mai  fericit   chile,  forma  nasului  sunt  tot  atâtea  indicii,  pentru  a  afla -cine  este
     de  această  dată. in  SLOVENIA  şi   in  BALCANI.  A  fost  prevăzut   decât  până  acum...“  Vă  mulţii-   cu adevărat  cel* din  faţa  dvs.  Totul  este să  ştiţi să  Ic descifraţi  corect.
     CROAŢIA.  întrucât  se  presupune   şi  crearea  unui program  nuclear   mim,  vă  dorim   LA   MULŢI   Vom  încerca  în  cele  ce  urmează  să  vă  dăm  o  mână  de  ajutor.
     că  până  atunci  majoritatea  a-   german,   şi  de  înarmare   prin   ANII  Şi  aşteptămgândurile  u.  I, PERSONALITATEA ŞI FORMA FEŢEI
     cestora  vor  fi  intrat  te  poseda   care  GERMANIA  ar  urma să  de­  . ti#  vieţi  Şi  a'tutei  minţi  lim­  Faţa  omului  se  împarte  in   terizează  o  persoană  afectivă  şi
     fontelor  tor  proprietăţi  din  VQI-   vină  o  superputere  nucleară.  Ul­  pezi  ca  izvoarele  din  Carpaţi!  trei  părţi  distincte:  zona  cere­  sensibilă.  Ea  are  încredere  în
      VQOINA.  ,A  zecea  etapă  este   timele  cinci  .etape  prezintă  un   *M.M.î  Ne  mtrebăm  din  nau   brală,  Zona  afectivă  şi   zona   intuiţiile  .fote.  Afecţiunea   sa
     crearea  „CONFEDERAŢIEI  DU­   interes  special,  mai  ales  pentru   cine  e  tatăl  Dvs.  Mai  ales  că   instinctiva,  (fîg.  1).  Zona  care   naturală  creşte  în  contact  cu
     NĂRENE",  prin  unirea  statelor   SERBIA,  Întrucât  acestea  prevăd   mulţi  dintre  „Cavaleri"  U  acu.   domină,  trădează  trăsătura  de   cei  din  jur.  Dar  caracteristica
     mai  sus  pomenite  te  frunte  cu   o  apropiere  treptată,  a  CONFE­  ză  pe  redactorul  şei  că  le  as­  baza  a  persoanei  respectiva.  sa  rămâne  singurătatea.
     AUSTRIA.  A  unsprezecea  eta&ă   DERAŢIEI  DUNĂRENE  DE  SER­  cunde  cine  este  Dinteliuc...
     este  W k ed   legată  de  cea  an­  BIA,  te  sectarul  realizării  unei   Dl  Rablic  Gheorghe:  Şi  scri­
     terioară  şi  presupuse  formarea   breşe  te  RĂSĂRIT,, dar  şi,  pen­  soarea  Dvs  de  vechi  abonat  şi
     o m   Uri  asociate  ţărilor  CON-   tru  a-t  folosi  ren in d a   îndeosebi   slujitor  al  ziarului  „Călăuza*  a
                                                                  fost  citită  de  mine  ia  noaptea
     FHtERAŢâQ  DDNAKD4  du  a*     ■lialrt nL  apoi  fotostee  căR  fla-  Anului  Nou  şi  bine  a  picat  la
     coaste  dată  ea  GERMANIA  ca
    '  stat  conducători.  Din  acest  punct                      inimă!  Mulţumim  şi  vă  dorim
      Începe  să  se  mmBgmaaa  GER­                              LA  MULŢI  ANII
                                                                    Dl  Gfgt:  Am  primit  scrisoa­
     MANIA  MARI?  cEa  perspectiva   rfguroasă a DunărB.   (Va urma)  rea  şl  conform  rugăm inţii  Dvs
     economică,  po6Hcă,  dar  jf  ca                             telefonice  n-o  mai  publicăm.  Să
     mare  forţă  m iU iati  a  EURQPB    MAIA  KAO  —  Berlin
                                                                  aveţi  fericire!
                                                              ' 0   Di  O P h ţri  Constante:   Aş­
     I                                                            teptăm  glume  bune  şi  te  vom
     *                                                         I publica.  Mulţumim  pentru  urări
                                                               «  şi  vă  dorim,  sănătate  şi  «LA
     |  IU  daţi  o*i  au  ac  daţi?                           I  MULŢI  ANI1“
                                                               %                                  Faţa  înaltă  (fig.  2),  trădează
                                                               l                                 întotdeauna  o  persoană  cerebra­  Faţa  m>eă  (fîg.  4),  este  nota
     •  Intr-o zi de sărbătoare    Vai săraca ţară n-are,      b '                               lă,  Această  persoană  se  slujeş­  dominantă   a  unui  instinctiv.
     |   Cum edatina-n Carpaţi     Că de-abia  iau ceibegaţt!  i                                 te  cil  brio  de  raţionamente  şi   Fiind  pragmatic,  el  are  o  ra.
     ;   Am  p o rto  cu atic cu marc.                         b                                 argumente.  Reversul  medalie’  es­  (tone  corectă  şi  realistă.  Rezis­
     I Ca ne daţi mi nu ue daţi î  La partidul nu ştiu care:   t     Odată  eu  Anul  Nou  ne-a   te  insă  că  ea  se  dovedeşte  â  fi   tent  Şi  din  punct   de  vedere
                                                                                                 foarte  puţin  practică.  De  ase­
     b                             Bă î Vă dăm dar ne votaţi,   b   sosit  din  Canada  (via  Ger­  menea,  este  o  persoană  socia­  psihic,  el  întoarce  spatele  hi»
                                                                                                                                                       fără
                                                                                                                               merelor  şi  schimbărilor
     |  Preşedintele se para       Vă-oecăm Iu bunăstare,          mania   datorită,  d-lui  Paul   bilă  dar  îşi  alege  prietenii  pe   rost.  Trăieşte  viaţa  concretă  şi
     *  N-a făcut iacă — câraaţL   O să fiţi eu toţi magnaţi i  l  Morcov)  numărul  pe  decem­  sprânceană.                   atât.
                                                                   brie  al  prestigioasei  publicaţii
     ft  Dar un zâmbet, o-odrumare,                            V-
     » Pat ne-a d a t! Poftim gustaţi !  La un altul: CONSTERNARE   \  CUVÂNTUL  ROMANESC  pu­
                                   Cum iar cereţi ? Păi aflaţi.    blicaţie  ta  limba  română  care
                                                               b   •
                                   C-avem creşteri In valoare      se  difuzează  In  25  de  ţări
     |   Mai apoi  la guvernare    La nivel, la angajaţi.-    1     aîş  lumii.  In  acest  bou  număr  ,
       Lângă ziduri adunaţii                                   b  -  semnează:  Nae  lonescu,  Eugen  i
     t Am  făcut altă  cântare,    Tot avem o consolare,       t   Bârsan,  Pr.  Dr.  Dumitru  Icbim,  J
     |   Ne mai daţi ori nu ne daţi ?  Nimeni nu ne-a zis — „Plecaţi!,   b  Roxana  lordache,  Gh.  lonescu  \
                                   Că vă dăm tu grabă mare     I    Olbojan,  prof.  Banu  Serdaru, \
     I  Dar şf el din întâmplare   Peste  bot până crăpaţi 1",  b  prot  Radu  Badiu,  prof  Radu  ,
     I Chiar atunci  erau plecaţi                                  Ştelănescu,   A   GrigoropoL  ’
     î  Re la bănci peste hotare  •  Şi-n curând va fi votare.  I b  prof.  A.  Iustin  Hossu,  Prof  ţ
     I După bato împrumutaţi.      Atunci alţii, disperaţi.        L  Rădulescu,  Petre  C.  Baciu, i
     %                                                         I
                                   Vor striga cn-nverşunare î   »   dr.  Ionel:  Zeană,  Constantin  fi.  J
     |  Domn’ Ministru, Indexare   '   — „Ne mai daţi ori nn ne daţi ?"  Dragodan,  Dan  Zamfirescu, s.a.  1
                                                               b
     j  Când primim ? „Mai aşteptaţi !            ŞAPTE ŢEPI   1    Uh  număr  dens,  puternic  cri- )
                                                                    tic la adresa  puterii  din Romă-  j
                                                               \   nia.
   1   2   3   4   5   6   7   8