Page 5 - Calauza_1996_304

în faţa legii

RECELE E UN SIMBOL (III)
Cum se repartizează cheltuielile
Despre meseriile pe care le-a practicat ex-re- clarat prinţ al României, izbutind ca această ca­
gele după abdicai®, aflăm din magazinul engle­ litate să-i fie recunoscută de justiţia franceză".
pentru lucrările de reparaţii zesc „Reader’s Digest" din luna septembrie : Acesta este prinţul Paul, fiul lui Carol al II-leâ,
„Peiiţru un timp, el a muncit ca grădinar în cu Zizi Lambrino. în consecinţă, cu Mihai, cu fiica
Marea Britanie, unde rudele sale regale l-au pri­ sa, cu micuţul Nicolâe şi cu Paul, România are
la părţile comune mit bine. în 1956 s-a mutat în Elveţia,, pentru a privilegiul de a aVea patru pretendenţi la tronul
se întoarce la vechea preferinţă, pilotajul de a-
lăsat vacant. In definitiv de ce să nu-i acceptăm
vioane. A găsit de lucru într-o întreprindere de - pe toţi, căci în acest fel, cu cele cinci fete s-ar
ale locuinţelor aviaţie în Geneva (nu ca pilot), apoi a lucrat ca realiza o familie numeroasă, pentru care românul
t agent de asigurări, Practic, timp de patru decenii, cu sudoarea frunţii lui ar face să „plouă cu palate
Mulţi dintre cititorii noştri ca. asemenea" — aşa după cum se singurele sale fcontacte cu România erau urările rezidente, lina mâi distinsă decât alta.
; re locuiesc Ia blocuri asistă şi prevede în mod expres în actul de Anul Nou şi interviurile ocazionale difuzate de Ar mai fi de pus o întrebare : ştie vreo fată
Iau cunoştinţă în mod frecvent normativ indicat. „Radio Europa Liberă" şi „Vocea Americii". Ceea de-a lui, româneşte? Ioc! Nepoţelul, pregătit oa
de apariţia unor cheltuieli le­ Cheltuielile pentru lucrările ce se înţelege din aceste mici detalii este că Mihai urmaş la tron ştie el să lege două vorbe în limba
gate de păr(ilc şi instalaţiile de întreţinere şi reparaţii efec. nu a avut o temeinică pregătire profesională în lui Emineseu ? Nein !
comune. In astfel de situaţii işi tuate la părţile şi instalaţiUe de nici un domeniu şi că rudele regelui din Marea Stabilitatea de care se vorbeşte în legătură
pun fireasca întrebare: Cum folosinţă comună ale clădirilor Britanie l-au primit atât de „bine", încât i-au o. cu o eventuală monarhie, nu pare să poată fi pro­
' se repartizează şi cine suportă de locuit şi apartamentelor se ferit să fie doar un simplu grădinar, preferând misă de nici una din aceste „majestăţi", care pre­
aceste cheltuieli — locatarii sau repartizează proporţional cu nu- să plece în Elveţia, unde «au avea rude. tind tronul care nici nu mai există. Mihai nu ă
: statul ? mărul persoanelor in a căror fo­ „Reader’s Digest* continuă: „Mihai are cinci avut el însuşi o stabilitate nici măcar profesiona-
' Făcându-ne managerii legisla. losinţă se găsesc. Prin excepţie, fete, dar nu băieţi şi prin tradiţie familială nu­ lă, iar restul „majestăţilor" nu sunt decât CAN­
ţiei în vigoare, precizăm urmă­ cheltuielile aferente lucrărilor mai bărbaţii pot moşteni tronul. In 1945 un fiu DIDAŢI LA CIOLANUL SUPREM.
toarele: de refacere a tapetelor, zugrăve. diritr-o căsătorie anterioară a tatălui său s-a de­ B A C
— Normele aprobate prin Ho. iilor, vopsitorie la pereţi şi ta.
târârea ar. 30/1993 (Publicate vane, vopsitorie la tâmplărie,
în BuL Of. nr. 7 din 28. ianua­ curăţirea jgheaburilor şi burla­
rie 1984), prevăd că: „părţile şi nelor, inclusiv a teraselor şi
instalaţiile de folosinţă comu­ luminatoarelor, se repartizează Se întoarce Istorii
nă n a i încăperile şi instalaţii, proporţional cu suprafaţa loca-
le care deservesc una sau mai tivă deţinută în exclusivitate de Din istoria tapiseriei la Hunedoara
multe clădiri, cum sunt: cen­ locatari.
trala saa pwwctal termic de clă­ Relaţii suplimentare se pot A fost o vreme când tapi­ lume a avut o suprafaţă de La sfârşitul lui decembrie, 4n
dire sau al unui ansamblu de obţine de la administratorii sau seria a jucat un rol deosebit 1282 metri pătraţi. Ea repre­ faţa primăriei Hunedoara, - *u
clădiri, casa scării, ascensorul, contabilii asociaţiilor de loca­ fn pasiunile practice ale fe­ zenta scene din istoria Iraku­ fost, în sfârşit, vernisate cete
spălătoria, ascătoria, culoarul, tari sau de la primăriile în ra. meilor, De cele mai multe ori, lui şi anume din bătălia de două busturi promise ' oraşuWi
subsolul tehnic, nivelul tehnic, za cărora se găsesc aceste aso­ tapiseriile se doreau să rămâ­ la Roosebeck, din 1387, dar de dl primar REMUS MARIŞ :
încăperea amenajată pentru de. ciaţii. nă ca mărturii ale unor fap­ astăzi ea este dispărută ră­ două simboluri istorice, scumpe
.pozitarea gunoaielor, tubul co- te deosebite din viaţa stăpâ­ mânând din ea doar un petec nouă, IANCU DE HUNEDOA­
•' lector şi spaţiile ce deservesc CAKOL BORA, nilor şi de aceea la marile de 395 metri pătraţi • O ta­ RA — COR VINUL şi AVRAM!
' crematoriul, precum şi altele .economist expert curţi existau serioase ateliere piserie celebră .este şi cea a IANCU. Ambele statui stau re­
în care se muncea zi şi noap­ reginei Maţhilde, şi ea reprezen­ marcabile artistic, prima apar­
te. Astăzi, activitatea aceasta tând istoria cuceririi engleze ţinând lui GHE. ILIESCU-CA-
s-a restrâns foarte mult. Au asupra . Normandiei. Este o LINEŞTl, a doua lui «URAI
Participanţi la concursul „Călăuza" rămas doar puţine femei, cu lungă istorie, redată prin 72 BUCULEI. Poetul Eugen Eim 'ă
avut onoarea de a prezenta- pu­
har şi pasiune deosebită, care de scene, 626 personaje,
762
să continue arta tapiseriei. De animale, 37 clădiri şi 41 de blicului însemnătatea memora­
aceea probabil, tapiseria â de­ corăbii. Legendă spune că a- bilului gest • şi a mulţumi in n»r
RECUNOAŞTEŢI PERSOANA? venit un obiect de artă deo­ ceăstă tăpiiserie a fost reali­ mele huhedofenilor. O gardă
zată de soţia lui Wilhelm Cu­
militârâ â prezentat onorui, iar
sebit de scump.
Din istoricul tapiseriei pu­ ceritorul, regina Maţhilde. S-a preoţii ortodocşi au oficiat. ^
Talon nr. 6 r ILEANA POPOV1CI — Ricza Alexandru; GYNTHIA tem aminti: Cea mai veche ta­ lucrat pe foarte multe bucăţi. slujbă dfr pămtwre şi sfirtţijtoQ
iROTHROCK — Şeiaru Laura; HXLLARY GLINTON — Spinanţ. piserie din luine a fost desco­ In totalitate, ea are o lungi­ monumentelor. -In curând, -b» ’4ar
'Em il; PRINŢESA ALEXANDRA CARAGEA — Şerean Aneta lo- perită in mormântul lui Tu- me de 70 m şi a lăţime de ţa hotelului „Rusca", va fi a »
(neto: HILLAHY CLINTON — Ion Dănăşel; HIBLAKY GLINTON — . tankamon şi datează din sec. 59 m. plasată şi statuia ecvestră j |
ţsmapaa Georgeta Rizo. al X V 4a, înainte de Cristps M • . - j Gorvinuhu. Hunedoara nu
• Cea mai mare tapiserie din ' MAMA MARCHIDAN mai fi... „oraşul fără statui*.
I ,. Tafon nr. 7 : IOAN STOICA — Martin Aurelia; CAZUC1R ŞTE- GEtU delastrei
iFANr — ^phnRrin Paul; SILVIU BERLUSCONI — Şerean Aneta
(lomăaC JLAQUES CHIRAG — Nagy Kagdalena; SILVIO BERLUS-
'C Q M —*Simona Gergeta Rizo; CAZIMIR IONESCU — lacob Maria.
ifoton nr. 8 : MARILYN MONRQE — Voicu Eugenia; MARILYN U R A R I T A R Z I I
MOfcMQE —■ Voicu Vatortoc JMADONNA* cântând — Raia Rxm;
MARILYN MONROE — babija Valentin; MARILYN MONROE—
Kntfi Rite'; MĂRlLYN MONROE — Corehes Daniel; MARILYN I UdomoN Tvpnrn» punt Io llMitcrmofft
MdNROE — Stănculescu Remus; MARILYN MONROE — Sauciuci vU<iu“ . Ipap.)' ruptul
jM arSf MARBlVn MONROE — Silagfti Maria; MARILYN MONROE BSupffnoî*
Hreţpf tăgob; MARILYN M O N R O E - Voicu Valeria; MARILYN 1Â. -q p —
•MONROE Voicu EugeniU; MARILYN MONROE — Şerean Aneta
flonelăf MARILYN MONROE ^ Ghezu P. Adrian; MARILYN MON- Bf of
i ROE — Heiţa ’ Ciprian; KELLY CAPPEL — Amârandei Fiorin;
J MABÎLYN MONROE -— Burtică Ioni Octavian; MARILYN MONROE Sh i G~
l ~ 'nlIc*^«Sth jIjăcrămioara; fotomodelul britanic BUNNY. YEAGER pMSOOfiO
i — Smfon Maria; MARILYN MONROE — Simona Georgeta Rizo;
| M/y&CYN MoMOfe — Tereş Zoe; MARILYN MONROE — lacob
' ^Mâşto 'Claudiă: MARILYN MONROE — Simona Georgeta Rizo;
ţMMffliYN' MONROE — Tereş Zoe; MARILYN MONROE — lacob
; Marjă t^laudia. ; 1 ■ ■ _
t ’ Talon i». 9^ JHON LENNON Duşan Luereţia; JHON L^TNON
; ’ -r- Simona Georgeta Rifco; MIRON GOSMA: -ţ- Cândea loan.
• m • • • » « • • ■ ■ « • • • * • * « • • * 9 9 • • • • • • • • • • • ,
i . . . . . . . ,
4 : .
- 9
« m * 1
Ş« l« n ţ
Tristeţea ţinui copil'Înşelat
ib a ifln (u !>
< ♦ *
necurate şi înşelăciuni făcute M o r g n i dt
a Cuiul ei, A C , elev la o şcoa­ oamenilor necăjiţi dar cinstiţi,' 's < '4
lă din judeţul Hunedoara, pri­ de semenii lor care în aceste -- & & sj r s i , • • S«r«o;ti 1
mim • kt «soare in care ne re­ vremuri doresc să aibă cât mai St» 4 ! . - 9
latează cum am fmt păcăliţi de mult uitând de corectitudine şi Bw.us': V o rto ' o n i A an o
un anumit IONICA diatr-na sat omenie. Mai rar însă am fost
ai pădurentier. Ni se spâne ast­ încunoştiinţaţi despre tragerea Pe — 531— ■¥ > " ■ G iffî Io - 9 . - : ; ; ♦
fel despre cepti că » Incrat la sfoară a unui copil de către un • Î J h ICK.Io lo ib o r ( ) u lr ) ' i i- '■ '
cel numit mai sus, 4 luni pe om matur. De aceea domnule 9'0pn«O90 - !'
perioada vacanţei de vară. apoi LB. «le acolo de unde vă aflaţi '/ /S'"" ••• • ti y /*■...... “ "
încă o lună de ztie fia «ari (fiindcă nimeni nu vă poate da i - 9
şcolar următor pe care l-a pier- de armă), procedaţi ca un om IliM s
«lut, fină bani, haine, rupând şi Ia tocai tai şi achitaţi-vă cât - î
ce dusese « « L A sperat aşa­ mai degrabă de datoria ce o - lw portrv 4
dar zadarnic la o recompensă aveţi faţă de acest copil a cărui d ta r* 9 i A tlo gn a
pe potriva eforturilor sale de stare materială precară nu.i 1
copil materialiceşte neajutorat. permite să vă muncească pe t n f ifiă l' 1
Ni se semnalează când şi când gratis. P o d lit ( I ig ) - 9 u 7 « 9
la redacţie fel de fej de lucruri IULIU D. TRAIAN ■ . j ■ . -
« • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • ■ • • • « • • • ( • t i ! Pomodd
. " 'j < 9 ’ -
DEZLEGAREA INTEGRAMEI JMATINAL" -b « n o < ; ] - 9
a p a r u tA i n n u m ă r u l 303 •
" " “ « r
P r- R — V; MATINAL; REVOCA; PARAVAN; SALA —•
pD ; D — <3 — GUŞIŢÂ; DOMINATA — ORAţJUMARI — VRUT; * *■/
• SĂTEŞTI * NR; AN — NA - TONICA; AUT — CARITAS. J
D R um iii sa n d oR
~ • • 9 9 9 9 9 9 9 * • 9 9 • • • 9 .9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 • •/» * « £