Page 2 - Calauza_1996_305
P. 2

ALARMĂ IN VIZORUL INTERNAŢIONALEI
                                                                   JU ik a L
               Ne  aflăm  în  vizorul                                                                        H l a K t o x

        Internaţionalei  a  cincea  (II)                                   S m   . i M  t i . a u
                                                                   Copilăria  mi-a  fost  legănată.   V ia ţa  p â n d ită   d e  p ra d ă             1
        Ceea  ee  este  destul  de  prim ei,   sează  fondurile  provenite  de  la   Cu  „Călin,  file  din  poveste";
       dios,  spuneam  în  num ărul  tre­  INTERNAŢIONALA  A  V-a,  nu   Şi  poezia  „Ce  te  legeni"
       cut,   INTERNAŢIONALA     A   ne  pronunţăm   acum.  E  suficient   Tot  frumoasă  este.       A u  fost tunete  şi  fulgere.  Apoi  a  răsărit  un  maiestuos  curcu­
       V-A  finanţează  partide  şi  im.   doar  să  consemnăm  că  această                        beu.  L-am  privit  şi  m-am  gândit  la  o  vreme  a  copilăriei,  d m d
       pune  lideri.  „în  România   —   „declaraţie"  a  fost  furnizată  de   C*n’  Io-a  scris?...  îm i  era  tare  drag.  Acum,  m -am  întrebat  de  ce  trebuie  să  apari
       cităm  un  raport  al  ţinui  servi­  un  redactor  al  unei  publicaţii   Desigur  astru)  nostru  românesc:   în   plină  iarnă ?  Care-i  râul  ce-i  oferă  strălucirea ?  Nu  m-am
       ciu  de  securitate  —  două  par.   editată  de  „UNIUNEA  EURO.   Mihai  Eminescu  se  numeşte,  bucurat  de  acest  curcubeu.  Mai  m u lt,  m -am  întristat.  Şi  asta  se
       tîde  se  bacură  de  atenţia  orga­  PEANA"  la  Radio  Moscova  (ne   Eu  ii  stimez  şi  îl  iubesc.  .întâmpla  chiar  in  ajunul  Crăciunului.  Atunci,  apele  dezlănţuite
       nizaţiei"  (infuzie   de  „capital"   place  să  credem  că  nu  ara  tra­                 au  rupt  poduri  şi  drumuri.  Au  trecut  peste  maluri  şi  diguri.  S-au
       făcut  prin  organizaţii  filantropi­  dus  greşit  afirm aţiile  respecti­  El  a  cântat  cu  dragoste  sublimă,   năpustit  spre  case  şi  curţi.  Spre  fântâni  şi  spre  agoniseala  atâtor
       ce  franceze  către  Partidul...,  fi.   ve).  Esenţialul:   plastografierea   Teiul,  ce  prieten  îi  este,   şi  atâtor  familii.  în   loc  de  colindă  s-a  abătut  şuierul  nemilos  at
       Hala  Craiova,  dăm  un  exemplu).   urm a  să  compromită   PREŞE.   Pădurea,  luna  şi  lacul,  valurilor  puturoase.  „Ce  rău  v-am  făcut",  era  titlul  unui  volum
       INTERNAŢIONALA  A  V-A  în­   DINTELE  ROMÂNIEI.  . Bodnar.   Ce  apar  în  orice  poveste.  de  poezii  şi poate  poetul  punea  această  întrebare  mai  m ult  pentru
       cearcă  să .penetreze'şi. uncie  ser.   ciuc  —  o  invenţie  „plauzibilă".                sufletul  lui.  Noi  o  punem   pentru  milioane  de  oameni  care  au
       vicii  din  ţări]e   ex-comuniste.   Dacă  nu  ar  fi  intervenit  un  a-   Să-l  ţinem  minte,  căci  fără  el.   trăit  aceste  zile  cu  spaimă  şi  cu  o  mare  tristeţe.  Decembrie,  n-ar.
       Capii  „familiei"  susţin  secreti-   num it  serviciu  de  inform aţii  ex­  Poezia  nu. ar  fi  ce  este,  fi  trebuit  să  fie  o  stare  de  urgenţă.  De  ce  s-au  întâm plat  toate
       zarea  operaţiunilor  şi  păstrarea   tern,  mai  m ult  ca  sigur,  dl  ION   Iar  chipul  lui  , prin  neguri   acestea  când  ne  pregătisem  să  traversăm  Sfintele  Sărbători  intr-o
      celei  mai  ucigătoare,  tăceri  asu.   ILIESCU  ar  fi  fost  victima  mer­  De  146  de  ani  luceşte.  linişte  şi  intr-o  curăţenie  sufletească  deosebită.  Comune,  sate  şl
       pra  identităţii  anum itor  persoa­  cenarilor  de  la  INTERNAŢIO­                       oraşe  aii  fost  înconjurate  de  apă.  Bunuri  materiale,  pierdute  în
      ne  CIA,  datorită  agenţilor  ei,  u-   NALA  A  V-a.  2)  Alegerea  nou.   VAIDEAN  VIORELA LIGI A  câteva  clipe.  Agoniseala  o  putem   pierde  cât  ai  bate  din  paime.
      ndr  scurgeri  accidentale  de  in.   lui  preşedinte  al  Poloniei  ALE-                   A m   văzut  clăi  de  fân  retezate  de  ape.  Holde  unde  spicul  de
      formaţii,  a  reuşit  să-şi  „creione­  XANDR  KWASNIEWSKI.  con.                           grâu  nu  pa  m ai  străluci  sub  soare.  Trenuri  pornite  aiurea.  Lţnii
      ze"  o   imagine  asupra  structu­  firm ă  forţa  INTERNAŢIONALEI   -«•**•«***e*+**-*« #e*  • •****•**••  electrice  spulberate.  Tronsoane  de  căi  ferate  rupte.  A   plouat  şi
       rilor  si  metodelor  de  lucru  ale   A  V-a,  implicată,  decisiv,  în  ale-             a  nins.  Zăpada  s-d topit  şi  apa  rezultată  a  luat-o  razna.  Pe  diguri
       INTERNAŢIONALEI    A   V-a.   gerile  electorale  de  acum  o  lu.                        • se  aflau  tot  mai  m ulţi  oameni.  „Rezistă  oare  digul de  apărare ?"
       Sunt  suficiente  două  exemple.   'nă  şi  ceva.             VIZE  S.U.A.                1 se  întrebau  locuitorii  lliei.  Se  aştepta  viitura  şi  abia  după  ce  a
       1)  Cititorii  îşi  mai  amintesc,  cre­  Asupra  statutului  INTERNA­                     trecut,  oamenii  de  aici  au  reuşit  să-şi  intre  in  linişte.  Bi  ţineau
      dem,  de  diversiunea  „ILIESCU.   ŢIONALEI  A  V-a  persistă,  ne­                         minte  inundaţiile  din  70.  Zile  de  coşmar.  Pluguşorul  a  „tras"  braz-
       KGB”.  în  aparenţă,  vinovaţi  de   îndoios,  o  enigmă.  Există  sau  nu   PRELUCRAREA  ’ dă  prin  viiturile  sălbatice.  Dar  vikţa  merge  înainte.  Chiar  două
       această  „şaradă"   sunt  numiţii   vreo  legătură  între  aceasta  şi   CERERILOR.        e  pândită  dc  pradă!
      Sorin  Roşea  şi  Tania  Ardelea-   INTERNAŢIONALA  SOCIALIS­
      nu,  redactor  şef  şi  respectiv,  re­  TA ?  în tre  aceasta  şi  mafia  ru­  In  prezent  s-a  redeschis  Sec­                     M lRON  Ţ1C
       dactor  al  ziarului  „ZIUA” .  Îm ­  sească ?  Se  pare  că  specialiştii   ţia  Consulară  a  Ambasadei  .Sta­
      pingând   lucrurile  mai  încolo,   noştri  în  inform aţii  au  prins  un   telor  Unite  ald  Americîi  de  la
      ştim  deja,  doi  politicieni  români   fir...              Bucureşti.  între  tim p  s-au  acu­
       renum iţi  care  au  legături   ca     (Va  urma)           mulat  foarte  m ulte  solicitări.  De   DEZILUZII  DE  STÂNGA
      firme  din  exterior.  Cât  şi  cum                         aceea,  când  îşi  va  relua  activita­
      acţionează  acestea . şi,  cum  pul­  ROMEO  CRISTESCU       tea,  Secţia  Vize  Temporare  vă   (Urmare  din  pag.  1)   a  dat  unele  roade  în  plan  ma.
                                                                  aplica  un.  nou  sistem  de  lucru.
                                                                    în  primele  cinci  zile  lucrătoa­                        cro-ieconomic.  Rezultatele  bune
            FOARTE  IMPORTANT!                                     re  de  la  redeschidere  vor  fi   la  nivelul  mondial  este  fără  mi.   din  economie,  în  raport  CU  ul­
                                                                   prelucrate  cererile  de  vize  de   ii,  iar  pentru  a  fi  performant   timii  ani,  nu  s-au  tradus  însă
             LA FRONTIERA NU MAI SUNT SOLICITATE                   student  şi,  respectiv,   vize  de   nu-ţi  poţi  alege  mijloacele.  Re-   in  îmbunătăţirea  nivelului   de
                                                                                                                               trai.  Sau  na  pentru  toţi.
                                                                                                 zuitatul:  Franţa  guvernării  so.
             CHITANŢELE PENTRU TAXA DE TRECERE                     schimb  de  experienţă  (F-l,  F-2.   cialiste  a  devenit  o  ţară  perfor-   Ar fi  fost  de  aşteptat  ca   în
                           A FRONTIEREI *                          J-l,  J.2),  cererile  de  vize  pentru   mantă  economic,  cu  un  nivel  ri-   aceste   condiţii  între  PDSŞ  şi
                                                                   afaceri  şi  cele  de  vize  pentru
        Din  surse ale  Poliţiei  de  Fron­  care  se  stipula  că  în  vederea   călătorii   în  scopuri  ce  nu  su­  dieat  de  prosperitate.  Dar  fruc.   electoratul  său  să  intervină  un
       tieră  suntem  în  măsură  să  vă   constituirii  dreptului  de  ajutor   portă  amânare.  Din  a  şasea  zi   tele  creşterii  au  fost  inechitabil   divorţ.  Recentul  sondaj  de  opt-
                                                                                                 redistribuite.  Având  ca  princi-
                                                                                                                               nie  indică,  surpriză,  contrariul,
       informăm  că  după  1  ianuarie   social,  în  1995  se  instituie  taxa   lucrătoare  de  la  reluarea  acti­  pal  efect  dispariţia  „poporului   O  explicaţie  ar  fi  că  electoratul
      1996  nu  mai  sunt  solicitate  chi­  de  trecere,  a  frontierei,  măsură   vităţii,  vor  fi  prelucrate  şi  ce­  de  stânga"  şi  apariţia  în  forţă   partidului  de  guvernământ,  Prc.
                                     valabilă  până  la  31  decembrie
      tanţele  în  valoare  de  15 900  lei   1995.  Cei  care  au  plătit  taxa  în   rerile  turiştilor  ale  căror  nume   3  extremei  drepte.-  După  cum   ponderent  rural  se  pare,  a  avut
      (pentru  turişti)  şi  5 000  lei  (în   1995  şi  nu  au  efectuat  călătoria   de  familie  încep  cu  litere  de  la   evoluează   lucrurile,   vremuri   cel  mai  mult  de  câştigat  în  a-
                                                                   A  la  L  inclusiv,  pentru  ca  în
      cazul  micului  trafic).  încetarea   pot  să  Se  adreseze  pentru  re-   a  şaptea  zi  lucrătoare  de  la  re.   bunc  pentru  stânga  franceză  nu   ceşti  ani:  O  altă  explicaţie  ar
      plăţii  taxei  de  trecere  a  frontie­  turnârea  sumei  Ia  unitatea  Tre­  deschidere  să  fie  prelucrate  ce­  vor  mai  veni  prea  curând,   fi  aceea  că  lucrătorii  din  regii,
       rei  se  bazează  pe  art.  23  din   zoreriei  Statului  de  la  care  a   rerile  turiştilor  ale  căror  hume   La  noi  lucrurile  nu  s-au  pe.   mulţi  şj  bine  plătiţi din  sub-
       Legea  nr.  67/21  iunie  1995  în  obţinut  chitanţa.  (I.P.)  de  familie  încep  cu  litere  de  la   trecut  altcumva.  FDSR-ul  a  câ.ş.   venţii  generoase  de  la  buget, au
                                                                   M  la  Z  inclusiv.  Acest  program   tigat  alegerile  cu  un  program  de  ‘  înţeles‘ de  unde  li  se  trage  tui.
                                                                                                                               năst trea.
                                                                  de  lucru  va  fi  în  vigoare  până   stânga,  axat  pe" protecţia  socială   -  Să  fie’. ifîOmânia  atipică?  Nu.
                                                                                                 şi crearea  de  noi  locuri  de  mun-
                                                                                                                               Pentru  că  fenomenele  ca  cel  din
             Să-i  ajutăm  pe  sinistraţi!                         vor  fi  rezolvate  toate  cazurile   că.                   Franţa  sunt  vizibile  şi  la  ML
                                                                   restante.
                                                                                                  Constrângerile  economice  dar
                                                                    Relaţii  suplimentare  pot   fi   şi  politice,  atât  interne  cât  şi   Trebuie  deci,   ca  poporul  de
           (Urmar*  dm  pag   lj      In  fiecare  num ăr  de  ziar  vor   obţinute  telefonic   la  numărul   externe  au  impus  Guvernului  o   stânga  să-şi  găsească  partidul
                                    fi  publicate  numele  depunători­                           politică  de  dreaptă.  Politică  ce   pe  măsură.
      Post  din  Căian,  Geoagiu,   Si-   lor  în  acest  cont  „Inimi  bune !“.  •1-210 40 42,  interior  313.
      meria,  Ilia  —  între  orele  8,30-  -   Vă  mulţumim  şi  vă  dorim  să­  JtfW W W fjv v y v v v v w v wwiifMWWvuvvavwwyMv y u ra N  v A m rn v .V A V .v .v r.v .-.W A V .V .v .v ." J î.-A
      1 2 . 0 0 .                   nătate,  fericire  si  inim ă  bună,                                                       fetiţă  de  9  ani,  intenţionând  s-o
        Agenţii  economici  care  vor  să   de  a  ajuta  pe  oamenii  afectaţi   Se  parc  că  prin  alte  locuri             omoare,  însă  au  renunţat,  făeân-
      contribuie  cu  bani  la  ajutorarea   de  năpasta  puhoaielor !  violatorii n-au  zile multe de trăit.   LI  S-A TĂIAT CAPUL   du-ii-se  milă  de  ea,  întrucât-Vic­
      celor  loviţi  de' inundaţii  —  pot   Prim ii  depunători   în  contul   Recent,  în  Arabia  Naudită,  ALI             tima  le-a  jurat  că  nu.-Va  spune
      depune  sumele  în  aceiaşi  cont   „INIMI  BUNE"  au  fost:  dl  PO­  SULTAN  BUZKASHI (28  de  ani)   PENTRU  VIOL     la  nimeni  ceea  cc  i-au  făcut  şi
      —  redacţia  ziarului  obligându.se                         şi  SALAM  DALEM  KASAP  (41                                 au  abandonat-o  in  deşert.-
      să  publice  reclame  gratuite  pen­  PA  NICOLAE,  pensionar  M.I.;   de  ani),  pentru  violul  comis  a-   .CC)  ‘ doi  odioşi  violatori  au  de­  Cei  doi  violatori  au  fost  exe­
      tru  acele  societăţi  depunătoare.   dl  VALERIU  BARGAU  —  scri­  supra  unei  fetiţe  de  12- âni,  au   clarat  că  nu  şe  aflau  la  prima   cutaţi  în  faţa  publicnluL
      Deci  faceţi  un  gest  omenesc  şi   itor;   dl  DENA   STELIAN  —   fost  executaţi  prin  tăierea  capu­  ispravă  de  acest  gen,  în  urmă
      contribuiţi  în  acelaşi  timp   la   scriitor  şi  ziarist;  dl  CQRDOŞ   lui.  înainte  de  a  li  se  tăia  capul,  cu  câteva  luni,  dezvirginând  o  D.  NERO
      bunul  mers  al  firmei  Dvs.  IOAN  — pensionar.
         Profeţiile  Iui  Nostradamus                                       Săteanul  Miren  Munteanu  din  Boiţa
            (Urmare din  pag. 1)    stata  că  o  parte  din   această
                                    jîrofeţie este  deja  împlinită.  Con­  a profeţit  că  va  nuri  in aceeaşi  zi  cu  Ceauşescu
      luarc-aminte, -  istoria  Egiptului.   flictul  izbucnit   în  Iugoslavia,
      Această  ţară  a  ajuns  la  un  mo­  constituie  semnalul  premergător   (  Urmare  din  pag.  1)  de  plecare - mă  bucur  că  reuşesc   reuşit  sâ  cunosc  unele  din  preo­
      ment  dat  Ia  apogeul  dezvoltării   marelui  conflict  anunţat.  Prin-                  să-l  prind  pe  domnul  consilier   cupările  acestor  oameni  din  ini­
      ei  şi  apoi  a  început  declinul,   tr.un  catren,  Nostradamus   ne   Preparare"  Boiţa.  Le  spun  mo­  înainte  de  a  se  duce  la  biserică   ma  muntelui,  care  sunt  deopo­
      capitalele  mutându-se  pe  rând   anunţă  că  focul  războiului  nu   tivul  prezenţei  în  satul  lor.  Fap­  pentru  slujba  de  Bobotează  şi   trivă,  mineri,  crescători  de  ani­
      la:  Abydos,  Memphis," Teba,  Ta-   se  va  stinge  încă.  El  spune:  „In­  tul  că  doresc  să  aflu  câte  ceva   un  parastas  pentru  cineva  din   male,  agricultori-  Acest  lucru  mi
      nis,  Alexandria,   toate  aceste   vazia  se  apropie,  venind  din­  şi  despre  renum ita  Mină  şi  U-   familie.   se  dezvăluie  mai  bine  poposind
      oraşe  transformându-se  treptat   spre  Slavonia/  Cetatea  învechi­  zină  de  Preparare  Boiţa  îi  bu­              la  familia  LEONTIN  şi  TAT1A-
      în  ruine.  în  sfârşit,  astăzi,  ca­  tă  ruinând/  Forturi  pustiite  îm.   cură,  spunând u-mi  din  capul  lo­  Domnia  sa,  îm preună  cu  IOAN   NA  MUNTEANU,  precum  şi  la
      pitala  Egiptului  este  la  .Cairo!   pânzind  Romania/  Dar   'marea   cului  că  în  acest  sector  m iner   MOGA,  aflat  de  serviciu  la  U-   mama  soacră  a  acesteia,  doam­
      Dar  cine  ştie?...           flacără  nu  se  va  stinge".  Boiţa-Haţeg,  Sucursala  Minieră   zina  de  Preparare,  îm i  descriu   na  Iulia, Sunt  impresionat aici de
        O  altă  previziune  de  care  vor.   Slovenia  este  vechiul  nume  al.   Teliuc,  Poiana-Ruscă,  ce  are  un   pe  scurt,  drum ul  urm at  de  m i­  gospodăria  lor,  dar  mai  ales  de
      beşte  Nosiradanius  ş i"  pe  care   Croaţiei.  Lanţul  de  m unţi  care   efectiv  de  aproape  400  de  m un­  nereul  neferos  extras  din  mină,   o  istorioară  adevărată   despre
      astăzi  o  cunoaşte  toată  lumea,   domină  oraşul  Sarajevo,  unde   citori,  lucrează  în  m ină  sau  u-   pirita,  cu  peste  17  elemente  ne-   bunicul   MIRON  MUNTEANU,
      este  aceea  că  pentru  luna  iulie   sârbii  şi-au  instalat   artileria   zină,  cel  puţin  câte  un  membru   metalitere  în  conţinut,  dintre  a-   om  aprig  şi  priceput,  decedat  la
      din  1999  se  anunţă  o  mare  in­  grea  se  numeşte  „Romania  pla-   din  fiecare  familie  a  satului  (84   cestea  mai  im portante  după  se­  87  de  ani.
      vazie  musulmană.  Apoi,  musul,   n ina“?  Armate  străine  se  vor   de  familii),  dar  şi  din  localită­  parare  ca  produs  finit   pentru
      manii  vor  deţine  suprem aţia  în   apropia  de  Croaţia  (Nostrada­  ţile :   Răchitova,   Ciula  Mică,   Copşa  Mică  şi  V alea  Călugăreas­  El  spunea  cu  ani  în  urm ă  fa­
      lume,  vreme  de  un  mileniu.  Ei   mus  prevede  deci  gestul  Fran­  Ciula  Mare,  Vălioarca,  Tuştea,   că,  fiind  zincul  şi  sulful..  Dru­  miliei   şi  sătenilor  care  îl  res­
      subliniază,  cu  exactitate   anul   ţei).  Distrugătorul  (un  şef  sârb?)               mul  am intit  are  urihătorul  curs:   pectau :  „Eu  voi  m uri  când  va
      1999  şi  nu  2000.  Trebuie  preci­  va  ruina  .adevărate  oraşe  (Sa­  Toteşti,  Densuş,  Unirea  etc.  Cel   mină,   vagoneţi,  siloz,   bandă   muri  Ceauşescu".  Şi  incredibil,
      zat  însă,  că  toate  profeţiile  lui   rajevo,  al  cărui  vechi  nume  fera   mai  bine  însă  îmi  spun  ei;  la   transportoare,  maşină  de  eonca-   în  ziua  când  Ceauşescu  a  fost
      Nostradamus  au  valoare  . doar ,   Bosna-Serai).  Bosnia  va  fi  de­  fel  şi  doamna  Gheţâ  Păran,  în­  sat,  moară  de  măcinat,  ce  re­  împuşcat,  a  decedat  şi  el.  „Iar
      pentru  creştini,,  fiind  însă  fără   vastată  şi  nu  va  stinge  focul   tâlnită  pe  cale  ceva'm ai  încolo,   zolvă  „fineţea"  minereului  care   păm ântul  şi  averea  ce  o  aveţi
      efect  asupra  popoarelor  de  cre­  războiului.  O  anum ită  ţară  is­  este  să  vorbiţi  cu  domnul  con­  ajuns  în  stare  de  emulsie  este   fiecare,  continua  bătrânul,  O  veţi
      dinţă  diferită  de  a  noastră,  cum   lamică,  îndeosebi  Turcia,  ar -pu­  silier   PETRU  PARAN.  El  lu­  mai  uşor  separat  în  celulele  de   primi  înapoi".   Şi  aşa  â   fost,
      ar  fi  evreii  sau  chinezii.  tea  în  cele  din  urmă,  să  fie   crează  în  m ină   şi  locuind  în   separare,  cele  două  conducte  ce   mulţi  din  Boiţa  gândind O-se  a-
        Profeţiile  Iui  spun  că  războ­  antrenată  în  această  luptă  aprin­  satul  nostru,  are  răspunderi  c-   direcţionează  produsul  finit,  zin­  cum  la  el  ca  la  un  profet,  chiar
      iul  va  începe  înainte  de  anul   să  din  centrul  Europei.  conomice  şi  politice  din  partea   cul  şi  sulful,  în-  silozurile  de  ex­  de  la  rându-i,  cum  zic  unii  ca
      1999  şi -va  continua  şi  după.  Da.                      prim ăriei  comunei  Răchitova  de   pediere  spre  beneficiar.  fiecare,   a  avut  şi  el  păcatele
      că  privim  puţin  în  jur  vom  con­   (Va  urma)       \  care  aparţinem .  Aflat  pe  picior  Intr-o  zi  de  sărbătoare,   am  sale.
   1   2   3   4   5   6   7